Tag: economie

  • Romania a avut a patra scadere a PIB din UE in trimestrul doi

    Cele mai accentuate contractii ale economiei au fost inregistrate, in trimestrul al doilea, in Lituania (-22,6%), Letonia (-18,2%) si Estonia (-16,6%), la polul opus situandu-se Grecia (-0,2%), Cipru (-0,7%) si Franta (-2,6%), se arata intr-un comunicat al Biroului de Statistica al UE, Eurostat.

    In ceea ce priveste datele trimestriale, Romania se plaseaza pe pozitia a cincea in UE dupa amploarea contractarii economiei, cu o scadere de 1,2% a PIB in perioada aprilie-iunie comparativ cu ianuarie-martie.Cele mai severe contractari trimestriale au fost inregistrate in Lituania (-12,3%), Estonia (-3,7%), Ungaria (-2,1%) si Letonia (-1,6%), in timp ce Slovacia a obtinut cea mai accentuata crestere economica din UE, de 2,2%.

    Germania si Franta, cele mai mari economii europene, au raportat cresteri ale PIB de 0,3% fiecare in trimestrul al doilea comparativ cu primele trei luni ale anului, iesind oficial din recesiune, spre surprinderea economistilor, dar si a guvernelor.

    Astfel, datorita evolutiilor pozitive din Germania si Franta, scaderea PIB-ului zonei euro s-a restrans la numai -0,1% in perioada aprilie-iunie fata de primul trimestru, de la -2,5% in perioada ianuarie-martie, respectiv -1,8% in ultimele trei luni ale anului trecut.
     

     

  • Harta recesiunii: Pariaza pe cine scapa!

    Cresterea surprinzatoare a Produsului Intern Brut (PIB) al Frantei a fost anuntata, in dimineata zilei de joi, de ministrul Economiei, Christine Lagarde, la postul de radio RTL, si confirmata ulterior de datele oficiale publicate de institutul de statistica INSEE, potrivit Reuters.

    "Datele sunt foarte surprinzatoare. Dupa patru trimestre consecutive de scadere, Franta iese in sfarsit din recesiune, iar cresterea economica redevine pozitiva, la 0,3%", a declarat Lagarde inainte de publicarea datelor INSEE.

    Economistii prognozau o scadere economica de 0,3% in trimestrul al doilea comparativ cu primele trei luni ale anului. Principalii factori care au sustinut cresterea economiei franceze in trimestrul al doilea sunt consumul, atat in sectorul public, cat si consumul populatiei, investitiile publice si exporturile.

    Germania, cea mai mare economie din Uniunea Europeana, a anuntat de asemenea, joi dimineata, ca a iesit din recesiune, cu o crestere economica de 0,3% in trimestrul al
    doilea comparativ cu primele trei luni.

    Avansul trimestrial al economiei a fost sustinut de cresterea consumului public si privat si a activitatii din constructii si comert, a anuntat Biroul Federal de Statistica intr-un raport preliminar privitor la evolutia economica. In plus, scaderea importurilor a fost mai mare decat cea a exporturilor.

    Produsul Intern Brut (PIB) a scazut cu un ritm anual de 7,1% in al doilea trimestru, dupa ce in perioada ianuarie-martie s-a contractat cu 6,4%. Guvernul german estimeaza ca in 2009 economia va scadea cu aproximativ 6%.
     

    Comentati care sunt celelalte tari din UE care ar putea iesi din recesiune in perioada urmatoare pe blogul BUSINESS Magazin si puteti castiga un set de audio-book-uri.

  • PIB a scazut cu 8,8% in trimestrul al doilea

    Conform primelor estimari privind evolutia Produsului intern brut in trimestrul al doilea, acesta s-a redus, comparativ cu primul trimestru, cu 1,2% (date ajustate sezonier). Fata de perioada corespunzatoare din anul 2008, potrivit primelor estimari, Produsul intern brut (serie bruta) a inregistrat o scadere cu 8,8% in trimestrul doi 2009 si cu 7,6% in primul semestru”, se arata intr-un comunicat al Institutului National de Statistica privind estimarile pentru PIB.

    In 2008, Romania a inregistrat cea mai mare crestere economica din Uniunea Europeana, de 7,1%. In primul trimestru al acestui an, economia s-a contractat cu 6,2% comparativ cu perioada similara a anului trecut, al saselea declin al PIB la nivelul UE, din cauza scaderilor mai accentuate in agricultura si industrie. Comparativ cu trimestrul IV din 2008, scaderea economica a fost de 4,6%.

    Fondul Monetar International prognozeaza pentru Romania o scadere economica de 8-8,5% in 2009, dublu fata de estimarea de 4,1% din luna martie, cand a fost negociat acordul stand-by.

    Cititi mai multe despre solutiile propuse de oamenii de afaceri pentru a iesi din criza aici.

     

  • Investitiile straine directe au scazut in primele sase luni

    Investitiile straine din ianuarie-iunie au acoperit integral deficitul de cont curent din aceasta perioada, de 2,375 miliarde euro. La finele lunii mai, investitiile straine directe au fost de 2,475 miliarde euro, in scadere cu peste 42% fata de nivelul inregistrat in perioada corespunzatoare din 2008, de 4,269 miliarde de euro.

    Din totalul investitiilor aferente primelor sase luni, participatiile la capital au reprezentat 40,9%, creditele intra-grup 49,7%, iar profitul reinvestit 9,4%, se arata intr-un comunicat al BNR. Investitiile straine directe s-au ridicat anul trecut la 9,02 miliarde euro, in crestere cu 24,5% fata de 2007, si au acoperit in proportie de 53,5% deficitul de cont curent, situat la 16,87 miliarde euro.

    Cititi mai multe despre solutiile propuse de oamenii de afeceri pentru redresarea economiei si stimularea investitiilor pe www.businessmagazin.ro.

  • Deficit bugetar sub 6% din PIB in 2010

    Seful delegatiei FMI in Romania, Jeffrey Franks, a declarat, luni, intr-o conferinta de presa, ca pe partea de venituri lucrurile nu se vor imbunatati foarte mult, explicand astfel diferenta intre reducerea deficitului bugetar si cea a deficitului structural.

  • Paul Krugman: Pericolul unei noi mari depresiuni economice a fost depasit

    Cu toate ca cea mai dificila parte a crizei a trecut, lumea se confrunta cu o incetinire de durata a economiei, comparabila cu "deceniul pierdut" prin care a trecut Japonia in anii ’90, a afirmat Krugman, la un forum international organizat in Kuala Lumpur, Malayezia, conform AFP.

    "Nimeni nu cunoaste calea de iesire. Ne lipsesc foarte mult modelele", a spus economistul.

    In trecut, statele isi puteau reveni rapid, ajutate de exporturi, insa, in conditiile in care criza financiara s-a raspândit la nivel mondial, aceasta solutie nu mai este de actualitate.

    El considera ca nici scenarii precum majorarea cheltuielilor de consum si a investitiilor din sectorul corporatist sau imobiliar nu pot ajuta la relansarea economiei mondiale, si nici a celei din SUA. Krugman a subliniat ca sistemul financiar trebuie restructurat pentru a se evita aparitia unei noi crize, in acelasi timp elaborându-se legi mai eficiente pentru sectorul bancar.

    Cititi mai multe articole scrise de economistul care a obtinut premiul Nobel in 2008 pe www.businessmagazin.ro.
     

  • Previziuni despre al doilea val al crizei in Romania

    BUSINESS Magazin: Este criza in Romania din punct de vedere social? Cand am putea depasi aceasta situatie?

    Adrian Stanciu: Cred ca eram in criza si atunci cand nu eram in criza; nu cred ca am avut nevoie de o criza economica pentru a intra intr-o criza sociala. Sigur ca faptul ca acum este o criza economica nu ne ajuta, desi are si parti bune din punct de vedere social, in sensul ca pentru multi dintre noi a fost ca o trezire la realitate – spre exemplu, in piata muncii, anul 2008 a fost o criza comparabila. Acum, in 2009, trendul este invers: daca in 2008 era foarte greu sa gasesti personal calificat si sa-l faci sa ramana intr-o organizatie, acum in 2009 dilemele acestea au disparut. Una peste alta, cred ca orice situatie de criza are si un germen de oportunitate in ea. Ar fi bine pentru fiecare dintre noi sa incepem sa cautam oportunitatea. Criza a fost intampinata la noi cu o mare perplexitate, chiar si oamenii de rand asteapta ca criza sa dispara. Cred ca ar fi momentul sa ne punem intrebarea cum va arata lumea de dupa criza si ce loc vom avea in ea. Nu va arata precum cea dinainte.

    BUSINESS Magazin: Credeti ca, spre exemplu, consumul de bere nu va mai reveni la nivelul de anul trecut?

    Shachar Shaine: Consumul de bere in Romania este mare, in raport cu Europa, Romania este pe locul 5 in lume. Nu e un consum exagerat, cred ca este comparabil cu cel din Cehia sau Germania. A crescut foarte mult in ultimii zece ani, s-a dublat, si nu sunt multe piete unde consumul sa se fi dublat in ultimii zece ani. Acum cred ca lucrurile sunt mai asezate si se schimba si obiceiurile de consum. In afara de scaderea de consum, este si o schimbare in consum, in faptul ca se iese mai putin din casa; consumul acasa nu a scazut deloc, dar oamenii ies mai rar la restaurante, la cafenele.

    BUSINESS Magazin: Se vindeau prea multe masini inainte?

    Alin Tapalaga: Scaderea vanzarilor de pana acum este de circa 57%, din punctul de vedere al inmatricularilor. Masinile si casele sunt primele lucruri la care se renunta. Noi suntem undeva la un nivel de 160.000 de masini in acest an, iar in 2007 era un nivel de 350.000 de masini. Estimam ca piata va scadea in acest an la nivelul din 2004, cu un nivel de costuri de trei ori mai mare ca atunci. Daca vrem sa revenim pe costuri similare, la nivel de personal, ar trebui sa reducem personalul cu 50%, ceea ce este imposibil, nu se poate face din punct de vedere social asa ceva. Domeniul auto a fost lovit din plin. Ramane sa vedem cand se va termina prima de casare din Germania, cum va mai vinde Dacia masinile pe care le produce.

    BUSINESS Magazin: Activitatea de service a fost si ea afectata?

    Alin Tapalaga: La nivelul grupului nostru, activitatea de service a crescut cu circa 10% fata de anul trecut. Acest fapt s-a produs in special datorita masinilor second-hand. Ramane de vazut ce se va intampla in a doua jumatate a anului, deoarece cifrele arata foarte clar ca si numarul de masini noi, cat si cel de masini vechi a scazut foarte mult, incat numarul de masini care intra in piata va fi din ce in ce mai mic si clientii mai putini.

    BUSINESS Magazin: Privind retroactiv, puteati sa vedeti efectele crizei in segmentul rezidential?

    Dan Ioan Popp: Piata rezidentiala la care faceti referire este foarte diferita. Am facut acum un calcul, la o piata de 20 de miliarde pe an, piata primara este sub 15%. Altfel spus, nevoia de locuire este neorganizata; este o piata gen talcioc. Preturile pe aceasta piata nu le fac directorii financiari, ci populatia. Studiati opiniile din ultimele 12 luni si veti vedea o diversitate de opinii privind pretul real si valoarea pe aceasta piata. Nu cred ca exista un alt sector cu o astfel de dispersie in ceea ce inseamna valoare. Daca lucrurile pe alte piete au generat un trend convergent, pe piata rezidentiala dispersia este mult mai mare si lucrul acesta este datorat in primul rand bancherilor, cei dintai chemati sa spuna valoarea. Ei se sprijina pe un evaluator – incercati sa aveti o discutie cu un evaluator, sa va spuna cum stabileste el valoarea. Evaluatorul va balbai foarte multe cifre, metode, si cand il veti intreba care este valoarea va zice "spuneti-mi care sunt ultimele tranzactii si am sa va spun care este valoarea". Piata rezidentiala, datorita acestor disproportii – 15% cu 85% – are un mic grad de predictibilitate. Cand statul intervine si spune ca pretul corect pe piata pentru doua camere este 60.000 de euro, unii vor zice ca e mult, altii ca e putin; atunci cand cineva isi asuma acest rol – si in esenta a facut-o statul – dintr-o data lucrurile par ca au o turnura sigura.
     

  • Razvan Gheorghe, Cushman&Wakefield: pe termen lung, nu poti vinde mai scump in Romania decat afara

    “Daca e sa judecam marea parte a centrelor comerciale principiale, ele nu au fost gandite prost. Multe din ele, aflate la periferia unor orase importante din Romania sufera. Un lucru surprinzator, tinand cont ca proiecte similare din marile orase ale Europei rezista si pe timp de criza”, spune Gheorghe.

    Retailerii trebuie sa aiba campanii promotionale corect mediatizate, o politica de preturi corecta, iar cei care se gandesc ca in Romania se poate vinde mai scump decat afara pe termen lung nu vor putea sa lucreze in mod profitabil, spune oficialul Cushman & Wakefield. “Economia se va imbunatati doar daca va exista mai multa coerenta din partea guvernului pe anumite domenii. Principala sursa de rezolvare este infrastructura care dezvolta totul in jurul sau in urma ei”.

     

  • Presedintele BCE: Economia mondiala nu mai este in cadere libera

    BCE a mentinut, joi, rata dobanzii de politica monetara la minimul record de 1%.

    "Ne aflam, inca, intr-o perioada de contractie a activitatii economice, dar am iesit din perioada de cadere libera. Totusi, zona de incertitudine in care suntem inca din mijlocul lunii septembrie, cand criza s-a intensificat, nu a fost depasita", a mai precizat oficialul, potrivit bloomberg.

    Trichet, a spus intr-o conferinta de presa, ca actualul nivel al dobanzii cheie este corespunzator situatiei din piata. El a adaugat ca declinul preturilor de consum din zona euro este temporar.

    Oficialul BCE a aratat ca banca nu are intentia sa restranga programul de achizitie a unor obligatiuni garantate in valoare de 60 de miliarde de euro, una dintre masurile neconventionale adoptate pentru relansarea cresterii economice, in pofida inceputului mai dificil.

     

  • Pogea: Economia a scazut cu peste 8% în trimestrul doi

    "Din punctul nostru de vedere, in trimestrul al doilea va fi o scadere economica mai mare decat in primul trimestru, va fi de peste 8%", a precizat Pogea.

    Ministrul a precizat ca vineri va fi modificata scrisoarea de intentie convenita cu FMI prin includerea noilor indicatori macroeconomici. "Fondul Monetar International a inceput sa lucreze deja la draftul de scrisoare de intentie, care va fi finalizat pana duminica", a mai spus Pogea.

    Ministrul finantelor nu a indicat o cifra exacta a noii tinte de deficit bugetar, insa a precizat ca FMI accepta o majorare a deficitului bugetar in acest an de la 4,6% la 7-7,1% sau chiar 7,2%, avand drept cauza nerealizarea veniturilor. Economia s-a contractat cu 6,2% in primul trimestru, comparativ cu perioada similara a anului trecut.