BusinessMagazin

Tag: piata

  • A vândut haine în zece metri pătraţi într-o piaţă din Bucureşti. Acum are magazine în toate mallurile şi numără 4 milioane de euro

    Doi tineri au început în perioada facultăţii o afacere cu îmbrăcăminte made in Romania din dorinţa de a acoperi lipsa de haine, la preţuri accesibile, pentru femei. Au deschis primul magazin într-un spaţiu de zece metri pătraţi dintr-o piaţă a capitalei, iar în câţiva ani au reuşit să intre şi în centrele comerciale, concomitent cu giganţii internaţionali ai modei.

    Când am început facultatea, îmi doream să cumpăr haine pe care la vremea respectivă nu le găseam pe piaţă, ţinând cont că marile branduri nu ajunseseră încă în România şi bugetul pe care îl aveam atunci ca studentă era mic“, îşi aminteşte Ana-Maria Coman, director general al Etic Lady’s Fashion, modul în care i-a venit ideea deschiderii unei afaceri când avea 19 ani.

    Era studentă în anul I la management în cadrul Academiei de Studii Economice din Bucureşti şi a început, împreună cu prietenele sale, să vândă haine lucrate după după propriul gust în cadrul unor mici ateliere. În prezent, afacerea condusă de ea şi partenerul său, Costin Strîmbeanu, este formată din şapte magazine răspândite în Bucureşti şi Constanţa, are parteneriate cu marii producători de îmbrăcăminte din ţară, vânzări de aproximativ 200.000 de produse anual şi venituri de aproximativ 4 milioane de euro.

    „Îmi plăcea matematica, dar nu mă vedeam lucrând într-o bancă. Mi s-a părut normal să încep un business pe care iniţial l-am luat ca pe un job din care să trăiesc pe perioada facultăţii, iar apoi a devenit singura sursă de venit“, povesteşte antreprenoarea în vârstă de 34 de ani care visa încă din liceu să aibă un magazin din care să se îmbrace doar ea. Ana-Maria Coman este responsabilă de design şi dezvoltarea afacerii, iar Costin Strîmbeanu este administratorul acesteia. Strîmbeanu a început să lucreze în modă ca agent de vânzări de accesorii şi etichete, iar contactele sale cu fabricile de confecţii au ajutat la construirea bazelor businessului, în 1999.

    „La început, principalii clienţi eram eu şi prietenele mele. Am atras apoi din ce în ce mai multe doamne şi domnişoare care mergeau la facultate sau la birou şi aveau nevoie de ţinute decente,  în tendinţe şi un pic mai ieftine decât ce se găsea atunci pe piaţă“, explică antreprenoarea. Au deschis primul magazin într-un spaţiu de 10 metri pătraţi din cadrul pieţei Big Berceni, în urma unei investiţii iniţiale de câteva mii de euro, fonduri proprii ale antreprenorilor.

    Afacerea s-a dezvoltat treptat, pe seama reinvestirii constante a  profitului, astfel că în perioada 2001-2002 au deschis un magazin şi în Unirea Shopping Center, din care s-au mutat ulterior în altul cu o suprafaţă de 160 de metri pătraţi. „Am învăţat acolo ce înseamnă amenajare de mall şi condiţiile pe care trebuie să le îndeplinim“, spune Coman. Experienţa din cadrul magazinului Unirea a fost printre cele mai mari provocări, ţinând cont că s-au mutat din aripa Călăraşi în aripa Splai şi, la momentul deschiderii magazinului H&M, au fost nevoiţi să plece şi de acolo, împreună cu ceilalţi chiriaşi care ocupau spaţiul destinat suedezilor. Au continuat să vândă în Unirea, în aripa centrală, şi au deschis treptat şi alte magazine: în cadrul hipermarketurilor Cora Pantelimon, Carrefour Orhideea, în centrele comerciale Vitan, Tom Constanţa şi AFI Palace Cotroceni şi în outletul din centrul comercial Grand Arena. Costurile pentru amenajarea unui magazin depind de suprafaţă şi ajung, în cazul celui mai mare, reprezentat de cel din AFI Palace Cotroceni, la 100.000 de euro.

    Antreprenoarea spune că vânzările merg la fel de bine în toate cele şapte magazine, dar observă o diferenţă în Constanţa, unde acestea sunt cu aproximativ 30% mai mici. „Vânzările sunt foarte bune chiar şi în Grand Arena, unde nu există la fel de mult trafic. Acolo funcţionăm prin outletul unde ne vindem stocurile şi avem alt tip de cliente, care nu îşi permit să cumpere hainele la preţurile din colecţie şi unde găsesc aici haine reduse cu până la 70-80% din preţul iniţial.“ Bonul mediu pentru produsele din cadul magazinelor Etic Lady’s Fashion este de circa 100 de lei, iar clientele sunt „doamne şi domnişoare între 20 şi 40 şi ceva de ani, care să îşi dorească să poarte ţinute business, feminine şi în trend“.

  • Piaţa de retail din România va creşte în acest an cu 4,3%, una dintre cele mai bune creşteri din Europa

    “Creşterea comerţului online pune presiune asupra formatelor de retail tradiţional în toată Europa. De aceea, anticipăm o creştere moderată pentru acestea din urmă, de 0,6% (în medie) pentru ţările UE în 2014. Printre fruntaşi se numără România (+4,3%) şi ţările baltice (+4,8-5,9%). De asemenea, creşterea puternică pe care o previzionăm pentru Turcia (9,5%) va fi contrabalansată de nivelul ridicat al inflaţiei. Ne aşteptăm ca situaţia retailului să înceapă să se stabilizeze anul acesta în special în statele din sudul Europei cu economia greu afectată”, se arată în studiul privind piaţa de retail din Europa.

    Scăderi ale vânzărilor de retail sunt aşteptate în Grecia (-3%), dar într-un ritm mai redus decât în 2013, dar şi în Germania (-1%, pentru prima dată din 2009) şi în Olanda (-1,5%).

    Creşterea pieţei de retail are loc în condiţiile în care România are printre cele mai reduse suprafeţe de vânzare pe cap de locuitor din România (0,67 metri pătraţi), faţă de media de 1,11 metri pătraţi în cele 32 de ţări analizate.

    “Cele 32 de ţări analizate au beneficiat în 2013 de o suprafaţă de vânzare de 1,11 mp/ cap de locuitor, ceea ce înseamnă o creştere de aproape 2% faţă de valoarea din 2012. Cea mai mare creştere a avut loc în ţările nordice şi est europene: Finlanda, Bulgaria, România şi Estonia. Prin contrast, suprafaţa de vânzare a scăzut în unele ţări, în special în Grecia. Germania a pierdut de asemenea la acest capitol anul trecut, ca urmare a închiderii a numeroase magazine cu produse de amenajări pentru locuinţe. Cu toate acestea, suprafaţa de vânzare pe cap de locuitor în Germania este în creştere datorită declinului populaţiei”, se menţionează în studiu.

    În 2013, piaţa de retail din Europa a stagnat la aproximativ 3,1 trilioane de euro (-0,1%), în cele 32 de ţări analizate. Scăderi au suferit Grecia (-8%), Cipru (-5%), Olanda (aproape -4%), Spania (-3,5%) şi Italia (mai bine de -3%). În topul celor mai mari pieţe de retail din Europa care nu au fost afectate se numără în continuare Rusia, urmată de Franţa şi de Germania. România se află printre statele care se bucură de creşteri semnificative (cu +4,9% şi o valoare a pieţei de 26 miliarde de euro în 2013), alături de ţările baltice (+5,3%) sau Polonia (+5,1%).

    Cele mai mari 10 pieţe de retail din Europa sunt în ordine Rusia (465 miliarde de euro), Franţa (417 miliarde euro), Germania (412 mld euro), Marea Britanie (365 mld euro), Italia (253 mld euro), Spania (184 mld euro), Turcia (154 mld euro), Olanda (91 mld euro), Polonia (86 mld euro) şi Elveţia (83 mld euro).

    Vânzările înregistrate pe metrul pătrat din România se ridică la sub 2.500 de euro/mp, la fel ca în Polonia, Ungaria şi Bulgaria.

    “În general, 2013 a fost un an în care avântul economic a încetinit, marcat de diminuarea ritmului de creştere a puterii de cumpărare. Prin urmare, comerţul a suferit pierderi. Vânzarea şi închirierea de spaţii comerciale a scăzut vizibil datorită creşterii preţurilor. Cu toate acestea, pentru 2014 anticipăm o creştere economică accelerată în Europa, precum şi o stabilizare a situaţiei din Grecia şi Europa de Sud. Retailul european va profita de această dezvoltare, dar efectele vor varia de la o ţarăla alta în mod substanţial”, se precizează în studiu.

    În ceea ce priveşte ponderea cheltuielilor populaţiei alocate pentru cumpărături în 2013, aceasta a scăzut din nou la nivelul ţărilor membre UE, la aproape 31%. În România 29% din cheltuielile populaţiei merg în retail.

    “Motivele pentru acest declin sunt legate de creşterea costurilor pentru energie, facturile de întreţinere şi activităţi de petrecere a timpului liber. Ponderea cheltuielilor populaţiei în retail este scăzută în special în Italia (aproape 27%) şi Grecia (25%), ca urmare a crizei economice. Economiile puternice din Germania, Marea Britanie şi Elveţia deţin o pondere a cheltuielilor populaţiei în retail de sub 29%. Motivul principal pentru acest procent redus sunt veniturile mai mari, din care o proporţie relativ mică este suficientăpentru a acoperi nevoile de bază”, se arată în studiu.

    Puterea medie de cumpărare pe cap de locuitor în 2013 la nivelul celor 28 ţări membre UE a fost de 15.017 euro anual, în creştere cu 0,6% faţă de 2012.

    Evoluţia totală a puterii de cumpărare la nivel european are la bază pe de o parte scăderile importante înregistrate în Grecia (-8%), Cipru (-7%), în Cehia şi Slovenia (câte -2%), dar şi în Italia şi Spania, contrabalsate de creşterile peste medie din România, Scandinavia şi ţările baltice, Germania.

    “Pentru Marea Britanie estimăm o creştere robustă a puterii de cumpărare în 2014, de 6,2%, care va fi însă semnificativ peste media anticipată pentru cele 28 de ţări din Uniunea Europeană, de 2,5%. De asemenea, ne aşteptăm la rate de creşteri peste medie şi în ţările baltice, Polonia, România şi Elveţia în 2014”, se mai spune în raport.

  • ANRE a decis ca producătorii de gaze vor fi obligaţi să vândă minim 20% din cantitate pe bursă

    “Fiecare producător sau operator economic afiliat acestuia din sectorul gazelor naturale are obligaţia să încheie tranzacţii pe pieţele centralizate, pentru vânzarea a minimum 20% din cantitatea de gaze naturale din producţia proprie destinată consumului pe piaţa concurenţială. De la aplicabilitatea obligaţiei mai sus amintite sunt exceptate cantităţile de gaze naturale din producţia internă proprie, care fac obiectul contractelor de vânzare a gazelor naturale aferente pieţei concurenţiale aflate în derulare la data intrării în vigoare a acestui ordin”, potrivit unui comunicat al Autorităţii Naţionale de Reglementare în Energie (ANRE).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • China va deveni a doua mare piaţă de capital din lume până în 2030, peste Marea Britanie şi Japonia

     Capitalizarea va creşte în China în următorii 17 ani până la 54.000 de miliarde de dolari, echivalentul a 19% din valoarea pieţelor de capital la nivel global.

    “Prognoza este bazată pe premisa privind liberalizarea contului de capital în China în următorii 17 ani, care ar da investitorilor străini acces la piaţa acţiunilor de tip A”, notează Credit Suisse.

    Ponderea ţărilor emergente în capitalizarea la nivel global ar urma să crească de peste două ori până în 2030.

    Cele 20 de economii emergente mari analizate de Credit Suisse reprezintă în prezent doar 22% din capitalizarea la nivel global şi 14% din piaţa obligaţiunilor corporate şi guvernamentale.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Al doilea cel mai bogat om din lume vinde o parte din imperiul său telecom, la presiunea autorităţilor

     Slim are o avere de 71,5 miliarde de dolari, fiind depăşit la nivel global doar de cofondatorul Microsoft Bill Gates, cu 83,4 miliarde de dolari, potrivit calculelor Bloomberg.

    Compania America Movil, controlată de Slim, a anunţat că intenţionează să vândă active pentru a ajunge la o cotă de piaţă mai mică de 50%, astfel încât să nu fie clasificată drept companie dominantă pe piaţă, potrivit Financial Times.

    În lipsa acestei măsuri, imperiul lui Slim era în pericol de a fi obligat de autorităţi să pună infrastructura telecom gratuit la dispoziţia rivalilor.

    Compania de telefonie fixă a miliardarului, Telmex, controlează circa 80% din piaţa de profil din Mexic, iar compania de telefonie mobilă Telcel deţine aproximativ 70% din piaţa de telefonie mobilă.

    De asemenea, America Movil va separa infrastructura telecom, inclusiv turnurile de transmisie, va fi separată de Telcel şi va deveni disponibilă şi pentru alte companii.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Opt scenarii pentru criza globală din 2015

    Bris crede că noua criză poate fi declanşată de opt posibile scenarii:

    1. O bulă speculativă pe piaţa de capital: În ultima perioadă pieţele de apital au avut o evoluţie nerealistă şi în unele cazuri situaţia va degenera. În 2014 analiştii s-au arătat dezamăgiţi, în primul trimestru al anului, aşteptările depăşind câştigurile reale. Pentru a aduce pieţele la un nivel al câştigurilor corelat cu aşteptările investitorilor, acţiunile ar trebui să cadă cu 30 – 35%.

    2. Sistemul bancar din China: o criză severă ar putea apărea din cauza numărului mare de împrumuturi acordate instituţiilor guvernamentale, slab monitorizate şi imune la competiţie. Dacă acest sistem se va prăbuşi, va afecta negativ economia globală.

    3. O criză energetică: în cazul în care SUA, devenită cel mai mare producător mondial de gaze, va începe să exporte, Rusia s-ar putea simţi ameninţată şi ar cauza o dispută geopolitică majoră. Statele Unite vor acţiona pentru a deţine controlul preţurilor energiei şi şi-ar putea extinde influenţa asupra Marii Britanii, Indiei sau Japoniei.
    4. O bulă imobiliară: Brazilia, China, Canada sau Germania ar putea fi afectate de o criză imobiliară, generată de uşurinţa cu care se obţin finanţările şi de modul nesăbuit în care cumpărătorii urcă preţurile, fără a ţine cont de realităţile pieţelor.

    5. Un val de falimente corporatiste: BBB este noul AA. Companiile au devenit din ce în ce mai îndatorate, iar ultima regulă este un rating BBB; în SUA doar trei companii mai au un rating AAA, este vorba de ExxonMobil, Microsoft and Johnson & Johnson. Dacă dobânzile vor creşte cu doar 2%, jumătate din corporaţii vor dispărea.
    6. Războiul şi conflictele internaţionale: Mai peste tot în lume, cu excepţia unor zone din Europa şi a Statelor Unite, tensiunile geopolitice cresc. Evenimente cum a fost criza din Crimeea pot duce la o prăbuşire a pieţelor, chiar fără un conflict armat.

    7. Sărăcia în creştere: sărăcia a crescut în înteaga lume, şi, pe măsură ce săracii vor deveni mai săraci, sunt de aşteptat conflicte sociale. Cruciadele împotriva inegalităţii ar putea avea efecte nebănuite în zone precum inovaţia, ameninţând economia.

    8. Lichidităţile şi hiperinflaţia: cantităţile suplimentare de cash pe care băncile centrale şi corporaţiile le păstrează ar putea vătăma economia. Banca Centrală Europeană se află într-un crec vicios al creditării instituţiilor financiare, iar companii precum Google ar putea “cumpăra” pachetul majoritar de acţiuni al Irlandei, iar Microsoft mai mult de 50% din Singapore, ceea ce este cel puţin imoral, conchide Bris.

  • Grupul francez care deţine Leroy Merlin cumpără magazinele bauMax din România

     “Suntem mulţumiţi că am găsit o soluţie foarte bună pentru bauMax România, care asigură o perspectivă pozitivă pentru toţi cei implicaţi, mai ales pentru furnizori, care pot continua pe piaţa din România la fel ca până în prezent. bauMax îşi poate continua restructurarea cu băncile, în principal pe cele cinci pieţe cheie ale companiei”, a declarat directorul general al bauMax, Michael Hurter, potrivit unui comunicat al companiei.

    bauMax nu a dezvăluit preţul tranzacţiei, care trebuie să obţină avizul autorităţilro române pentru concurenţă.

    Vânzarea operaţiunilor din România reprezintă un pas important pentru bauMax în procesul de restructurare, care ar urma să se desfăşoare până în 2016. Compania a anunţat în primăvară că bauMax se va concentra pe cinci ţări, Austria, Cehia, Slovacia, Ungaria şi Slovenia, şi va analiza operaţiunile din Turcia, România, Bulgaria şi Croaţia.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Grupul francez care deţine Leroy Merlin cumpără magazinele bauMax din România

     “Suntem mulţumiţi că am găsit o soluţie foarte bună pentru bauMax România, care asigură o perspectivă pozitivă pentru toţi cei implicaţi, mai ales pentru furnizori, care pot continua pe piaţa din România la fel ca până în prezent. bauMax îşi poate continua restructurarea cu băncile, în principal pe cele cinci pieţe cheie ale companiei”, a declarat directorul general al bauMax, Michael Hurter, potrivit unui comunicat al companiei.

    bauMax nu a dezvăluit preţul tranzacţiei, care trebuie să obţină avizul autorităţilro române pentru concurenţă.

    Vânzarea operaţiunilor din România reprezintă un pas important pentru bauMax în procesul de restructurare, care ar urma să se desfăşoare până în 2016. Compania a anunţat în primăvară că bauMax se va concentra pe cinci ţări, Austria, Cehia, Slovacia, Ungaria şi Slovenia, şi va analiza operaţiunile din Turcia, România, Bulgaria şi Croaţia.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Fascinaţia maşinii japoneze: de ce a intrat Suzuki pe piaţa din România când alţi dealeri puneau lacătul pe uşă

    MĂRCILE JAPONEZE AU FOST FOST ÎNTOTDEAUNA PRIVITE CA FIIND AUTOMOBILE EXOTICE, IAR CINE ACHIZIŢIONEAZĂ UN AUTOMOBIL DE LA UNUL DINTRE BRANDURILE NIPONE O FACE DUPĂ CE A STUDIAT PIAŢA, ESTE DE PĂRERE ALIN RADU, GENERAL MANAGER LA SUZUKI ROMÂNIA, ŞEFUL REPREZENTANŢEI PE PIAŢA LOCALĂ. ”Japonezii au venit ultimii în România şi din acest motiv clienţii au percepţia că maşinile japoneze au preţuri mai mari decât cele germane, cu toate că economia de piaţă a egalizat preţurile, iar acum şi brandurile japoneze sunt competitive pe piaţa locală. Şi maşinile japoneze au acum un raport preţ/calitate bun, iar pe segmentele A, B, C şi SUV acestea au chiar un preţ mai bun decât maşinile germane„, a spus Alin Radu. El a subliniat că, ”din păcate pentru vânzătorii de maşini japoneze, piaţa românească este una filogermană când vine vorba de automobile„.

    În România cel mai bine vândut brand japonez este Toyota, cu 938 de maşini noi înmatriculate în primele cinci luni, în creştere cu 15%, potrivit datelor de la Poliţie, urmat de Suzuki, cu 369 de unităţi, în urcare cu peste nouă procente, şi Mazda cu 319 unităţi, în urcare cu 45% faţă de perioada similară a anului trecut.

    În 2013 vânzările mărcii au scăzut cu aproximativ 30% faţă de anul anterior, la 928 de maşini. Cel mai bun an pentru marca niponă a fost 2009, când s-au livrat aproape 1.800 de maşini pe piaţa locală. ”Anul trecut vânzările au scăzut deoarece au scăzut volumele de producţie pentru Swift şi SX4 şi nu am putut livra. Uzina a trecut de la trei schimburi la două. Tot anul trecut a intrat în producţie S-Cross. A existat o pauză pentru a permite instalarea noilor linii şi s-a oprit importul de Alto din India. Pentru noi anul 2013 a fost cel mai rău până acum. Piaţa locală a scăzut şi ea, dar noi am exagerat„, a declarat Alin Radu.

    Un dezavantaj al mărcii, în opinia şefului Suzuki, este faptul că brandul nu vinde flote mari, cum fac alte branduri. ”Gama noastră este atipică deoarece România nu are volume mari pe clasele A şi B. Pe de altă parte, cota de piaţă pe 4×4 este de 3,7%, una foarte bună, iar la 4×4 benzină suntem 8%, mult peste principalul concurent, Dacia Duster.„

    Anul trecut circa 80% din piaţă a fost reprezentată de vânzările către companii, iar companiile de leasing operaţional au avut o cotă importantă. În acest an, firmele au ajuns la un procent de 74% în primele cinci luni, dar numai după demararea programului de casare, fără care persoanele juridice reprezentau 84%.

    ”Persoanele fizice, în lipsa unui mecanism care să le încurajeze să se orienteze către maşini noi, se orientează acum către automobile vechi şi foarte ieftine şi foarte poluante. Timbrul de mediu ne-a adus în situaţia hilară în care în ţară intră maşini care se pot încadra direct în programul Rabla. Este o formă socială făcută prost deoarece cu toţii plătim. Ce intră în parc sunt multe maşini cu echipare de bază, iar în cele mai multe cazuri clienţii sunt dispuşi să renunţe şi la elementele de siguranţă. Vedem cum maşini mai puţin poluante precum cele Euro 3 şi 4 nu pot fi aduse din cauza taxelor mari, iar cele noi nu sunt încurajate„, a spus directorul Suzuki România.

    În cazul mărcii nipone, persoanele fizice reprezintă 40% din vânzări şi restul persoanele juridice. ”Pentru noi, companiile înseamnă în realitate clienţi cu meserii liberale precum avocaţi sau notari. La capitolul flote anul trecut nu am performat deloc bine, dar în acest an am livrat câteva inclusiv firmelor de leasing operaţional. Noi ne concentrăm pe companiile locale„, a spus Alin Radu.

    În ceea ce priveşte distribuţia pe judeţe, 40% din vânzările de maşini noi Suzuki se vând în Bucureşti, iar restul în provincie. Dacă se ia în calcul şi Ilfov, atunci Capitala se apropie de 50%.

    La fel precum în cazul Mazda sau Opel, biroul local se ocupă cu activitatea legată de operaţiunile de marketing, strategia comercială şi preţuri, în timp ce importurile sunt realizate de fiecare dealer în parte. ”Înainte de 2008 în România erau trei importatori, la Bucureşti, Timişoara şi Oradea. La sfârşitul anului 2007, începutul lui 2008, a fost înfiinţat biroul de reprezentanţă. Eu sunt cel care a început businessul din partea fabricii. Noi am prins finalul apoteotic al pieţei româneşti şi toată criza„, spune şeful Suzuki România.

    ”Noi am venit la 0,06% cotă pe o piaţă de 300.000 de maşini. Suzuki aproape nu exista în România în 2008. Am dezvoltat reţeaua de dealeri de la trei la un maxim de 20. Aproape toţi au fost dealeri noi, nu au mai lucrat anterior cu Suzuki, cu excepţia a doi dintre ei, care erau subdealeri de dinainte de 2008. Aici au fost şi avantaje, şi dezavantaje. Desigur, dezavantajul a fost acela de a nu fi lucrat pe piaţa de dinainte de 2008, dar avantajul a fost că am lucrat cu ei în condiţii reale de piaţă şi din acest motiv am avut fluctuaţii mici ale numărului de dealeri.„ În prezent marca japoneză are 17 dealeri, la fel precum în 2009, în timp ce în 2010, respectiv 2011 numărul acestora urcase la 19, respectiv 20.

  • Auchan ar putea lansa în România un concept de hipermarket compact pentru oraşele mai mici

     “Ne aşteptăm ca Auchan să continue să-şi întărească poziţia de lider pe piaţa hipermarketurilor din Rusia. Cum a fost şi cazul conceptului Auchan City, Auchan ar putea introduce magazinele Nasha Raduga şi pe alte pieţe ale sale din Europa Centrală şi de Est, precum România”, potrivit firmei de cercetare IGD Retail Analysis.

    Cu noul concept de hipermarket compact Nasha Raduga, Auchan ar urma să atragă cumpărătorii cu o gamă limitată de produse (circa 10.000 de produse), în special sub marcă privată, şi cu preţuri mai mici.

    Auchan, care a testat acest concept în Rusia încă din 2009 şi în prezent are cinci astfel de magazine în oraşe cu o populaţie între 300.000 şi 500.000 de locuitori, a anunţat deschiderea de hipermarketuri compacte în patru oraşe mai mici, cu o populaţie în jurul a 100.000 de locuitori.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro