“Marţi primim punctele de vedere ale instituţiilor implicate, iar peste o zi sau două dezbatem. Plenul Curţii va decide dacă dezbatem pe fond OUG 13 sau dacă excepţia de neconstituţionalitate ridicată a devenit inadmisibilă ca urmare a abrogării OUG 13”, a spus Dorneanu.
Tag: ridicare
-
Fără precedent: Asociaţiile investitorilor americani şi germani din Romania se ridică împotriva guvernului Dragnea/Grindeanu
AmCham Romania consideră că adoptarea netransparentă a actelor normative transmite un puternic semnal de neîncredere şi nesiguranţă în plan intern şi extern şi ” îşi exprimă profunda dezamăgire faţă de fundamentarea, procedura de adoptare, prevederile şi efectele Ordonanţei de Urgenţă 13/2017 şi ale proiectului de modificare a Codului Penal şi Codului de Procedură Penală”.
În opinia membrilor AmCham, adoptarea într-un mod netransparent a acestor acte normative, în ciuda punctelor de vedere şi recomandărilor exprimate de instituţiile competente, decredibilizează executivul şi transmit un puternic semnal de neîncredere şi nesiguranţă atât în plan intern cât şi extern.
”Fermitatea luptei anticorupţie a avut o contribuţie majoră la progresul recent al României şi la îmbunătăţirea evaluării şi atractivităţii ţării pentru investiţii, iar deciziile luate anulează realizările ultimilor ani şi creşte riscul de ţară al României. Este deosebit de îngrijorător pentru comunitatea de afaceri şi societate în general că acte normative cu asemenea implicaţii morale, societale şi economice cu efecte imediate şi pe termen lung sunt adoptate de Guvern fără respectarea unor minime cerinţe privind transparenţa decizională”.
În opinia AmCham actele normative adoptate subminează statul de drept şi încalcă principiile fundamentale ale transparenţei, stabilităţii şi predictibilităţii şi îndepărtează România de valorile şi standardele Europene.Camera de Comerţ Americană în România (AmCham România) este cea mai reprezentativă asociaţie profesională de afaceri, înfiinţată în anul 1993 de un grup de companii americane, dar care reuneşte în prezent peste 400 de companii americane, internaţionale şi locale. Acestea au cumulat investiţii totale de peste 20 miliarde dolari, generând în jur de 250.000 de locuri de muncă. AmCham România este ferm angajată în facilitarea unui dialog deschis între comunitatea de afaceri şi autorităţile centrale, promovând soluţii şi priorităţi pentru îmbunătăţirea mediul de afaceri şi creşterea competitivităţii economice a României în plan regional şi european.
De asemenea, Camera de Comerţ şi Industrie Româno-Germană (AHK România) se teme că modificările aduse Codului Penal, adoptate ieri, vor avea impact negativ asupra relaţiilor economice bilaterale româno-germane. Germania este principalul partener comercial al României şi printre primii investitori din ţară. România are un parteneriat militar strategic cu Statele Unite.“Modificările aduse ieri Codului Penal şi Codului de Procedură Penală prin Ordonanţă de Urgenţă pun, în opinia companiilor germane din România, sub semnul întrebării voinţa noului Guvern de a continua fără compromisuri lupta împotriva corupţiei. O limitare a principiilor statului de drept şi pericolul reapariţiei corupţiei vor avea evidente efecte negative asupra dezvoltării economice a ţării. Aceste acţiuni transmit un puternic semnal de nesiguranţă în rândul investitorilor germani şi pot influenţa negativ strânsele relaţii economice dintre România şi Germania”, potrivit unui anunţ al AHK România.
-
Care sunt cele mai sigure şi cele mai periculoase oraşe din România
Potrivit unei cercetări Storia.ro, la care au participat 93.532 români din toată ţara, Oradea este oraşul cu cel mai ridicat grad de siguranţă. Clasamentul continuă cu Braşov, Cluj-Napoca, Sibiu, Sfântul Gheorghe şi Timişoara. Capitala României se clasează abia pe poziţia a noua, iar Ilfov pe a zecea. La polul opus, oraşele desemnate în cadrul cercetării ca fiind cele mai puţin sigure sunt Alexandria, Suceava, Satu Mare, Bacău, Călăraşi, Târgovişte, urmate de Vaslui, Piatra Neamţ, Galaţi şi Reşiţa.
Printre criteriile de evaluare se numără costul general al vieţii, accesul la instituţiile de sănătate publică, calitatea mediului înconjurător, curăţenia şi zgomotul din mediul urban, spaţiile verzi, situaţia transportului public sau accesul la instituţiile educaţionale.
La nivel de regiuni istorice, Transilvania a primit cel mai bun scor de siguranţă, fiind urmată de Crişana şi Bucureşti şi Ilfov. La polul opus, Maramureş şi Moldova au obţinut cel mai mic punctaj, fiind evaluate ca fiind cele mai nesigure regiuni din ţară.
În general, s-a observat o legătură strânsă între numărul mare de locuitori din fiecare oraş şi siguranţa resimţită de cetăţeni. Astfel, oraşele care au primit cele mai mari note au un număr de aproximativ 300.000 de locuitori, pe când cele care se încadrează în pragul de sub 100.000 considerate cele mai nesigure. Mai mult, oraşele cu grad ridicat al siguranţei au şi un Produs Intern Brut ridicat şi o rată a şomanului scăzută, de sub 4%.
Bucureştiul, pe locul 9 în topul celor mai sigure oraşe din România
Rugaţi să evalueze zonele în care locuiesc, peste 16.000 de bucureşteni au răspuns studiului Storia.ro şi au desemnat Aviaţiei, urmat de Tineretului şi Titan ca fiind cele mai sigure zone din Capitală. La distanţe mici se situează cartierele Băneasa, Baba Novac, Balta Albă şi Dristor. Zonele în care bucureştenii se simt cel mai puţin în siguranţa sunt Ferentari, Bucur Obor, Baicului şi Rahova. La mijlocul clasamentului sunt cartiere precum Crângaşi, Berceni, Apărătorii Patriei sau Lacul Tei.
La nivel naţional, cele mai sigure cartiere sunt Grigorescu (Cluj-Napoca), Otopeni (Ilfov), Aviaţiei (Bucureşti), Gheorgheni (Cluj-Napoca) şi Racadău (Braşov). Cele mai nesigure cartiere sunt: Itcani (Suceava), Brestei (Craiova), Alecu Russo (Bacău), Calea Caransebeşului (Reşita) şi Bora (Slobozia).
-
Care sunt cele mai sigure şi cele mai periculoase oraşe din România
Potrivit unei cercetări Storia.ro, la care au participat 93.532 români din toată ţara, Oradea este oraşul cu cel mai ridicat grad de siguranţă. Clasamentul continuă cu Braşov, Cluj-Napoca, Sibiu, Sfântul Gheorghe şi Timişoara. Capitala României se clasează abia pe poziţia a noua, iar Ilfov pe a zecea. La polul opus, oraşele desemnate în cadrul cercetării ca fiind cele mai puţin sigure sunt Alexandria, Suceava, Satu Mare, Bacău, Călăraşi, Târgovişte, urmate de Vaslui, Piatra Neamţ, Galaţi şi Reşiţa.
Printre criteriile de evaluare se numără costul general al vieţii, accesul la instituţiile de sănătate publică, calitatea mediului înconjurător, curăţenia şi zgomotul din mediul urban, spaţiile verzi, situaţia transportului public sau accesul la instituţiile educaţionale.
La nivel de regiuni istorice, Transilvania a primit cel mai bun scor de siguranţă, fiind urmată de Crişana şi Bucureşti şi Ilfov. La polul opus, Maramureş şi Moldova au obţinut cel mai mic punctaj, fiind evaluate ca fiind cele mai nesigure regiuni din ţară.
În general, s-a observat o legătură strânsă între numărul mare de locuitori din fiecare oraş şi siguranţa resimţită de cetăţeni. Astfel, oraşele care au primit cele mai mari note au un număr de aproximativ 300.000 de locuitori, pe când cele care se încadrează în pragul de sub 100.000 considerate cele mai nesigure. Mai mult, oraşele cu grad ridicat al siguranţei au şi un Produs Intern Brut ridicat şi o rată a şomanului scăzută, de sub 4%.
Bucureştiul, pe locul 9 în topul celor mai sigure oraşe din România
Rugaţi să evalueze zonele în care locuiesc, peste 16.000 de bucureşteni au răspuns studiului Storia.ro şi au desemnat Aviaţiei, urmat de Tineretului şi Titan ca fiind cele mai sigure zone din Capitală. La distanţe mici se situează cartierele Băneasa, Baba Novac, Balta Albă şi Dristor. Zonele în care bucureştenii se simt cel mai puţin în siguranţa sunt Ferentari, Bucur Obor, Baicului şi Rahova. La mijlocul clasamentului sunt cartiere precum Crângaşi, Berceni, Apărătorii Patriei sau Lacul Tei.
La nivel naţional, cele mai sigure cartiere sunt Grigorescu (Cluj-Napoca), Otopeni (Ilfov), Aviaţiei (Bucureşti), Gheorgheni (Cluj-Napoca) şi Racadău (Braşov). Cele mai nesigure cartiere sunt: Itcani (Suceava), Brestei (Craiova), Alecu Russo (Bacău), Calea Caransebeşului (Reşita) şi Bora (Slobozia).
-
Cum arată casa de 8 milioane dolari a lui Jennifer Lawrence! Foto din interior
Veniturile sale se ridică la aproape 46 de milioane de dolari, potrivit clasamentului publicat marţi de revista Forbes. Iar casa ei costă nici mai mult, nici mai puţin de şapte milioane de dolari.
Vedeţi imagini pe www.one.ro
-
Preşedintele rus Vladimir Putin solicită Europei să rămână unită
Putin a făcut aceste declaraţii în faţa unei audienţe formate din studenţii prestigioasei universităţi de stat din Moscova, Lomonosov.
Acesta l-a citat în cadrul discursului său pe scriitorul rus Lev Tolstoi, cunoscut pentru romanul său ”Război şi pace”, afirmând că ”nu există nimic mai nefiresc decât războiul”.
”Cel mai natural lucru este să-ţi aminteşti despre această tragedie şi să faci tot ce stă în putinţă pentru ca nimic de genul acesta (războiul, not. red) să nu mai aibă loc vreodată”, a subliniat Putin.
-
Şoferii şi bicicliştii trebuie să respecte noi reguli de circulaţie
Începând cu 21 ianuarie, o serie de reguli noi au intrat în vigoare pentru conducătorii de maşini şi pentru biciclişti. Hotărârea Guvernului nr. 965/2016, ce modifică Regulamentul pentru aplicarea Codului rutier, prevede că maşinile parcate neregulamentar pe drumurile publice pot fi ridicate din nou, doar că este posibil ca acest lucru să nu fie realizabil peste tot în România, iar parcarea pe trotuar nu se mai poate face la fel ca până acum. Actul normativ prevede, de asemenea, câteva modificări importante şi pentru biciclişti.
După mai bine de un an în care ridicarea maşinilor staţionate neregulamentar pe partea carosabilă n-a mai fost posibilă, şoferii trebuie să ştie că acest lucru e din nou posibil. Mai exact, conform hotărârii Executivului, ridicarea se face, începând de sâmbătă, în următoarele situaţii în care staţionarea voluntară este interzisă:
- în toate cazurile în care este interzisă oprirea voluntară;
- în zona de acţiune a indicatorului de staţionare interzisă şi a marcajului de interzicere a staţionării;
- pe drumurile publice cu o lăţime mai mică de 6 m;
- în dreptul căilor de acces ale proprietăţilor alăturate drumurilor publice;
- în pante şi în rampe;
- în locul unde este indicatorul de staţionare alternantă (în altă zi sau perioadă decât cea permisă) sau indicatorul de zonă de staţionare cu durată limitată (peste durata stabilită).
Teoretic, măsura este deja în vigoare şi ar putea să fie aplicată peste tot. Practic însă, având în vedere prevederile HG nr. 965/2016, lucrurile ar putea să nu stea chiar aşa: pentru a putea ridica maşinile parcate neregulamentar, administratorul de drum sau autorităţile locale trebuie să aibă un spaţiu special unde să le depoziteze, până când şoferul va veni să-şi revendice maşina. În plus, nu vorbim doar de un spaţiu propriu-zis, ci şi de personalul aferent acestuia, iar programul de restituire trebuie să funcţioneze non-stop, potrivit hotărârii. Aşadar, în anumite localităţi din ţară, este posibil ca ridicarea maşinilor să nu fie posibilă deocamdată.
-
Studiu Imobiliare.ro: Unul din trei români, interesat să cumpere, vândă sau închirieze o proprietate
Un studiu derulat de Imobiliare.ro relevă că, după suişurile şi coborâşurile consemnate pe parcursul ultimilor ani, interesul românilor pentru încheierea de tranzacţii imobiliare este la un nivel ridicat.
“Unul din trei locuitori din cele mai mari şase oraşe din România sunt interesaţi să cumpere, vândă sau închirieze o proprietate. De remarcat este şi intrarea pieţei într-o etapă de maturizare: cumpărătorii au tendinţa de aloca mai mult timp pentru găsirea unei proprietăţi. Pe de altă parte, printre semnele de maturizare a pieţei se numără diminuarea importanţei acordate de către clienţi factorului preţ (în favoarea zonei sau apropierii de facilităţi), dar şi preferinţa sporită pentru locuinţele noi, în detrimentul celor vechi”, se arată în comunicatul de presă.
Studiul relevă o uşoară creştere a interesului pentru chirii şi o aşezare a cererii în ceea ce priveşte nevoia de cumpărare. Din totalul populaţiei cu o nevoie imobiliară, ponderea celor interesaţi să cumpere o locuinţă a scăzut uşor, de la 55,2% în 2015, la 53,7% în 2016; în acelaşi timp, ponderea celor interesaţi să ia o proprietate în chirie a crescut de la 10,6% la 11,8%.
Pe de altă parte, cota celor care au nevoie să vândă a crescut de la 23,2%, la 25,1%. În 2016, proprietarii dornici să dea spre închiriere o locuinţă reprezentau 9,5% din piaţă, faţă de 11% în anul precedent.
-
Totul despre ridicarea unei maşini parcate ilegal. Cine şi când poate decide să facă asta
Noua regulă care va fi valabilă din 21 ianuarie 2017, dată la care va intra în vigoare Hotărârea Guvernului nr. 965/2016, spune că maşinile parcate neregulamentar pe drumurile publice pot fi ridicate din nou de autorităţi, scrie Avocatnet.ro. În acest context, este important de ştiut ce persoane sunt împuternicite de lege să decidă ridicarea unui autoturism şi în ce situaţii.Ridicarea maşinilor staţionate neregulamentar pe partea carosabilă a drumurilor publice (partea pe care se merge efectiv cu autovehiculele) va putea fi decisă, în principal, de către poliţiştii rutieri.„Ridicarea vehiculului reprezintă măsura tehnico-administrativă pe care poliţistul rutier o poate dispune în una dintre situaţiile prevăzute la art. 143 (din regulamentul Codului rutier – n. red.), când vehiculul staţionează neregulamentar pe partea carosabilă. Ridicarea vehiculelor constituie serviciu public şi se realizează (…) pe durata a 24 de ore, de către administratorul drumului public sau, după caz, de către administraţia publică locală”, dispune actul normativ. -
Totul despre ridicarea unei maşini parcate ilegal. Cine şi când poate decide să facă asta
Noua regulă care va fi valabilă din 21 ianuarie 2017, dată la care va intra în vigoare Hotărârea Guvernului nr. 965/2016, spune că maşinile parcate neregulamentar pe drumurile publice pot fi ridicate din nou de autorităţi, scrie Avocatnet.ro. În acest context, este important de ştiut ce persoane sunt împuternicite de lege să decidă ridicarea unui autoturism şi în ce situaţii.Ridicarea maşinilor staţionate neregulamentar pe partea carosabilă a drumurilor publice (partea pe care se merge efectiv cu autovehiculele) va putea fi decisă, în principal, de către poliţiştii rutieri.„Ridicarea vehiculului reprezintă măsura tehnico-administrativă pe care poliţistul rutier o poate dispune în una dintre situaţiile prevăzute la art. 143 (din regulamentul Codului rutier – n. red.), când vehiculul staţionează neregulamentar pe partea carosabilă. Ridicarea vehiculelor constituie serviciu public şi se realizează (…) pe durata a 24 de ore, de către administratorul drumului public sau, după caz, de către administraţia publică locală”, dispune actul normativ.