Tag: proiect

  • Proiect: Închisoare până la 10 ani pentru cei care răspândesc intenţionat boli contagioase in România

    Trei senatori PNL, Alina Gorghiu, Iulia Scântei şi Daniel Fenechiu, vor depune la Senat un proiect care prevede închisoare între 3 şi 10 ani pentru cei care infectează cu boli contagioase două sau mai multe persoane şi între 5 şi 15 ani de închisoare, dacă fapta a avut ca urmare moartea victimei.

    Iniţitiva legislativă modifică şi completează articolul 352 „Infracţiuni contra sănătăţii publice – Zădărnicirea combaterii bolilor”, din Legea 286/2009 privind Codul penal.

    Modificările propuse prin proiectul de lege sunt următoarele:

    „Art. 352 – (1) Nerespectarea măsurilor privitoare la prevenirea sau combaterea bolilor infectocontagioase dacă a pus în pericol sănătatea, integritatea sau viaţa uneia sau mai multor persoane sau a creat un pericol cu privire la răspândirea unei boli infectocontagioase, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 2 ani sau cu amendă.

    (2) Dacă fapta prevăzută la alin. (1) a fost săvârşită de către o persoană suspectată sau confirmată medical ca fiind infectată cu o boală infectocontagioasă, pedeapsa este închisoarea de la 1 la 5 ani.

    (3) Dacă faptele prevăzute la alin. (1) şi (2) au avut ca urmare răspândirea unei boli infectocontagioase sau infectarea unei alte persoane, pedeapsa este închisoarea de la 2 la 7 ani.

    (4) Dacă faptele prevăzute la alin. (1) şi (2) au avut ca urmare infectarea a două sau mai multor persoane, pedeapsa este închisoarea de la 3 la 10 ani.

    (5) Dacă faptele prevăzute la alin. (1) şi (2) au avut ca urmare moartea victimei, pedeapsa este închisoarea de la 5 la 15 ani”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum solicit finanţare garantată de stat: Modalitatea prin care obţin firmele documentul de la Guvern

    Solicitarea eliberării certificatelor de situaţie de urgenţă (CSU), prin care firmele atestă că au suferit pierderi de natură economică datorate epidemiei de coronavirus în România, se vor elibera exclusiv online prin intermediul platformei “prevenire.gov.ro”, potrivit proiectului de HG. 

    Potrivit proiectului, operatorii care pot solicita sprijin guvernamental sunt doar cei din sectoarele transport, turism, horeca, organizări de evenimente, publicitate, învăţământ primar şi activităţi adiacente, industria confecţiilor, încălţămintei şi pielăriei, precum şi zona de servicii destinate populaţiei.

    Solicitantul de sprijin guvernamental va completa informaţii referitoare la datele de identificare ale firmei, date de contact şi motivul solicitării CSU. Totodată, compania va trebui să justifice nevoia acestuia şi să prezinte date referitoare la situaţiile financiare. În situaţia în care nu se observă o scădere a cifrei de afaceri de minimum 40%, dar operatorul este în dificultate prin prisma apariţiei situaţiei de urgenţă, compania va trebui să furnizeze documente justificative suplimentare pentru a dovedi necesitatea sprijinului.

    Pe platformă se va urca în esenţă o balanţă contabilă certificată pe luna în care s-a observat o scădere a încasărilor cu un procent de minim 40% faţă de perioada similară a anului precedent.

    Totodată, fiecare solicitare va trebui analizată de Comisiile de Analiză a cererilor ce se vor constitui la nivelul Ministerului Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri. Verificarea va fi formală, arată hotărârea de guvern, adică se va analiza doar existenţa documentelor încărcate de solicitant. Procedura vizează că Comisiile vor genera Certificatul şi îl vor transmite via email prin intermediul aplicaţiei într-un termen de maximum 5 (cinci) zile lucrătoare.

    Proiectul de hotărâre prevede că acordarea CSU se realizează doar pe durata instituirii stării de urgenţă. Certificatul este valabil însă pe toata durata anului acordării.

    Prin intermediu Certificatului de situaţie de urgenţă, firmele vor putea beneficia de facilităţi de natură fiscală, respectiv de garanţii de stat pentru acordarea de credite garantate, în proporţie de 80%, de către bănci în limita a 10 milioane de lei per beneficiar pentru capital de investiţii sau capital de lucru.

    Documentul prevede că Ministerul Economiei trebuie să asigure funcţionarea platformei în speţă în termen de 5 (cinci) zile de la adoptarea şi publicarea în Monitorul Oficial al hotărârii.

    Potrivit decretului ce declară stare de urgenţă, Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri eliberează la cerere certificate de situaţie de urgenţă pentru operatorii economici a căror activitate este afectată în contextul COVID-19, în baza documentelor justificative.

    Pe ordinea de zi a şedinţei de guvern de la ora 17:00 se mai regăseşte o ordonanţă de urgenţă care prevede că Guvernul va acorda garanţii de stat pentru finanţarea firmelor în limita a 10 milioane de lei per beneficiar, pentru susţinerea economiei. Garanţiile vor fi acordate prin programul IMM Invest Romania, iar firmele trebuie să dovedească prin atestatul în cauză de la Ministerul Economiei că au suferit pierderi de natură economică datorate epidemiei de coronavirus în România.

    În esenţă este vorba despre credite pentru realizarea de investiţii şi/sau unul sau mai multe credite/linii de credit pentru capital de lucru, garantate de către stat, prin Ministerul Finanţelor Publice, în procent de maximum 80% din valoarea finanţării. Astfel se modifică OUG 110/2017 privind programul de susţinere a IMM-urilor Invest Romania.

    Valoarea maximă a creditelor/liniile de credit pentru finanţarea capitalului de lucru acordate unui beneficiar nu poate depăşi media cheltuielilor aferente capitalului de lucru din ultimii doi ani fiscali, în limita a 5 mil. lei. Pentru creditele de investiţii, valoarea maximă a finanţării este de 10 mil. lei. Pentru microîntreprinderi, valoarea maximă este de 0,5 milioane de lei, iar pentru întreprinderile mici de 1 mil. lei, cu garanţiile acoperind 90% din valoarea creditului.

    Garantarea creditelor asumă riscul pe partea statului astfel încât băncile să finanţeze mai uşor economia.

     

     

  • Biroul de lângă mall

    „Continuăm strategia de proiecte mixte, care presupune construirea de clădiri de birouri clasa A în proximitatea mallului, astfel încât acestea să se deservească reciproc”, descrie Emma Toma, head of office division în cadrul AFI Europe România, proiectele diviziei pe care o conduce. Aceasta are un portofoliu operaţional şi în curs de dezvoltare în valoare de 213 milioane de euro, la care se va adăuga şi portofoliul de birouri recent cumpărat de la NEPI, odată cu finalizarea tranzacţiei anunţate anul trecut. Estimată de reprezentanţii pieţei la o valoare record de peste 300 de milioane de euro, potrivit ZF, aceasta viza achiziţia diviziei de birouri a Nepi de către dezvoltatorul israelian AFI Europe. „Prin această tranzacţie, care de altfel a fost cea mai mare tranzacţie din piaţa imobiliară anul trecut, continuăm să ne consolidăm poziţia pe piaţă explorând noi teritorii prin diversificarea portofoliului. Practic, facem un pas mai departe în strategia noastră de business şi în viziunea noastră de extindere.”
    Emma Toma spune că în prezent sunt în curs de obţinere a autorizaţiilor pentru mai multe proiecte, ce urmează strategia prin care şi-au dezvoltat prezenţa pe piaţa locală. AFI derulează două noi proiecte pe segmentul de office, în Bucureşti, AFI Tech Park Business Campus din zona de Centru-Vest a Capitalei şi în Braşov, în proximitatea Palatului Parlamentului şi a Pieţei Unirii. „În cazul ambelor oraşe vorbim de campusuri de birouri clasa A, amplasate în inima oraşului, care sunt investiţii inteligente, de viitor, ce răspund nevoilor companiilor aflate în căutarea unui sediu cât mai central şi accesibil pentru angajaţii lor”, spune Emma Toma.
    Proiectul de birouri din Bucureşti este, potrivit ei, unul dintre cele mai complexe proiecte de birouri din zonă, care va oferi trei clădiri având în total o suprafaţă de 70.000 de mp închiriabili şi care se va realiza în etape. Prima clădire, având 22.000 mp închiriabili, a fost finalizată la finalul anului 2018, iar construcţia pentru a doua etapă a proiectului, având 24.500 mp închiriabili, va începe în luna aprilie a acestui an. „Suntem extrem de mândri de acest proiect, cu atât mai mult cu cât el a primit recent certificare LEED Platinum (Leadership in Energy and Environmental Design), care atestă AFI Tech Park 1 drept o clădire sustenabilă – de exemplu, tehnologiile moderne care stau la baza construcţiei, de la echipamentele încorporate până la elementele de design, fac posibilă reutilizarea a 75% din deşeurile provenite din activitatea clădirii, iar certificarea de clădire «verde» aduce multiple beneficii chiriaşilor”, descrie Emma Toma una dintre particularităţile proiectului.
    În ceea ce priveşte proiectul AFI Park Braşov, care va fi inaugurat în primăvara anului 2020, acesta va fi alcătuit dintr-un mall şi din două clădiri de birouri adiacente. Proiectul, cu privelişte înspre muntele Tâmpa, va avea o suprafaţă de 25.000 de metri pătraţi în clădirile de birouri şi 45.000 de metri pătraţi în centrul comercial.
    „Îţi trebuie curaj şi viziune pentru a realiza proiecte de birouri de succes, închiriate aproape 100%, situate în alte zone decât nordul Bucureştiului, iar AFI Europe este un dezvoltator care are în mod clar aceste atribute. Credem în proiecte complexe şi ne place provocarea de a fi pionieri în businessul nostru”, descrie Emma Toma poziţionarea companiei. În acest context, alături de strategia AFI de a miza pe proiecte mixte, spune că şi-au propus să aducă pe piaţă proiecte inovatoare prin zonele în care sunt amplasate şi prin facilităţile pe care le oferă. „Toate proiectele noastre operaţionale şi în curs de dezvoltare sunt situate în zone uşor accesibile, unde traficul nu reprezintă o problemă, aceste proiecte fiind de asemenea situate în vecinătatea principalelor zone rezidenţiale unde locuiesc majoritatea angajaţilor”, descrie ea strategia companiei. Toma oferă exemplul AFI Tech Park, care are, potrivit ei, un accesul extrem de facil în momentele cele mai aglomerate ale zilei. Emma Toma spune că sunt deschişi şi posibilităţii de expansiune a segmentului de proiecte de birouri în provinicie. „În prezent ne concentrăm pe finalizarea proiectelor AFI Park Braşov, AFI Tech Park 2-3, iar odată cu finalizarea tranzacţiei cu NEPI, vom fi prezenţi şi în Timişoara. Braşov şi Timişoara sunt două oraşe dezvoltate şi care pot fi uşor accesate din orice colţ al ţării, cu un potenţial de business şi un raport foarte eficient între costuri şi rezultate financiare”, spune ea.  
    Cât priveşte piaţa per ansamblu, Emma Toma consideră că aceasta îşi va continua trendul crescător în continuare. „Este o piaţă în creştere, care avansează către maturitate. Vom vedea proiecte noi complexe, progrese majore privind tehnologiile folosite, respectiv inovaţii în infrastructura clădirilor şi tot mai multe imobile sustenabile, cu certificat «verde».” 


    Cine este Emma Toma, head of office division a AFI Europe
    Emma Toma are o experienţă de aproximativ 20 de ani în piaţa imobiliară. După ce a absolvit Academia de Studii Economice cu o diplomă în management, a lucrat timp de 13 ani pe segmentul rezidenţial, într-o perioadă în care piaţa din România era în formare, şi a participat la dezvoltarea primelor ansambluri rezidenţiale  de lux şi, mai târziu, a proiectelor de apartamente noi construite în Bucureşti în perioada 2000-2012. Din echipa AFI Europe România face parte de peste şapte ani şi jumătate, când s-a angajat în poziţia de leasing manager office division în 2012, fiind responsabilă de închirierea proiectelor AFI Park 1-5, AFI Tech Park 1-3 şi AFI Park Braşov, de unde a evoluat apoi în rolul curent.
    Potrivit celui mai recent raport public, la finalul anului 2017 mallul AFI Palace Cotroceni avea o valoare de 495 mil. euro, la care se adaugă cele cinci clădiri de birouri ale proiectului AFI Park, în valoare de 165 de milioane de euro.

  • Start-up-ul românesc înfiinţat de doi tineri care are acum clienţi din Fortune 500

    Am încheiat prima rundă de investiţii de la business angels la finalul anului 2014 în contextul în care veneam cu ceva nou, palpabil. Primii bani i-am luat de la trei business angel: Mălin Iulian Ştefănescu – el a condus runda de investiţii –, Dan Temelie şi Radu Atanasiu. Ei sunt primii care au avut încredere în business”, a povestit în cadrul emisiunii ZF IT Generation Adrian Cernat, CEO şi cofondator al SmartDreamers. El a demarat proiectul alături de Mihai Ceuşan şi Marius Huza, SmartDreamers funcţionând la început pe modelul de business „social media recruitment”, respectiv pe cel de platformă de joburi. La doi ani de la prima finanţare obţinută de la investitori de tip business angel, start-up-ul a reuşit să atragă o a doua investiţie, de 700.000 euro, de data aceasta din partea fondului 3TS Capital Partners.
    „Aveam deja primii clienţi în Ungaria, eram un jucător regional, dar cea mai mare parte, undeva la 90% din venituri erau generate în continuare de clienţii din România. La momentul respectiv am spus: «OK, după ce luăm investiţia vom creşte, va fi totul perfect». Nu a fost aşa. Intram din ce în ce mai mult în concurenţă cu celelalte platforme de joburi. Spre exemplu în Ungaria şi în toate ţările din Europa este acelaşi profil de piaţă: există un jucător care are monopol pe platformele de joburi. România, cu eJobs şi Bestjobs, este în regiune singura excepţie de duopol, nu de monopol. În Ungaria este un jucător care are peste 90% din piaţă”, a relatat Adrian Cernat, adăugând că SmartDreamers era percepută astfel ca un competitor şi nu ca o alternativă pentru BestJobs şi eJobs.
    „Nu ne-a convenit deloc modelul acesta, nu era OK, era clar că nu aveam scalabilitate şi am spus că este clar că trebuie să facem o modificare astfel încât să renunţăm total la ideea de platformă de joburi şi să ne concentrăm pe un produs de tip software ca un serviciu în social media, şi am făcut acest lucru în 2018. La început am mers în paralel cu ambele idei.” Start-up-ul a validat noua direcţie de business, iar de anul trecut funcţionează strict pe modelul SaaS (Software as a Service), SmartDreamers fiind în prezent soluţie automatizată de marketing care ajută companiile să abordeze recrutarea ca un proces de vânzare.
    Start-up-ul a reuşit să semneze primele contracte cu clienţi la nivel global la finalul anului 2018, iar anul trecut a atras în portofoliu şi primul client din topul Fortune al celor mai mari 500 de companii din lume.
    „Am reuşit să semnăm primul client din lista Fortune 500 – cu L’Oréal, în Paris. Asta s-a întâmplat la începutul lui 2019. Procesul de vânzare către L’Oréal a fost unul clasic. În spate sunt sute, mii de e-mailuri trimise şi proceduri către companii cărora le spuneam că suntem o companie de soft şi le explicam ce facem. În final, L’Oréal a fost una dintre companiile care au considerat interesant produsul şi a stabilit o întâlnire cu noi. Am avut o primă întâlnire în Paris, a doua, a treia, a patra şi în final am reuşit să batem palma“, a explicat Adrian Cernat, menţionând că semnarea contractului cu unul dintre cei mai cunoscuţi producători de produse cosmetic şi machiaj a reprezentat o validare a noului model de business.
    „A fost foarte important pentru noi pentru că aveam un client care valida modelul nou şi feedbackul a fost foarte bun pe parcursul colaborării. După care a apărut al doilea client din Fortune 500, Siemens Singapore, au apărut clienţi regionali, spre exemplu Coca-Cola Hellenic, cu care lucrăm în patru ţări sau Temenos. Am reuşit să aducem nume mari în portofoliu.“ În prezent, peste jumătate (65%) din veniturile SmartDreamers sunt generate de clienţii din străinătate. Anul trecut, start-up-ul a înregistrat venituri totale brute de 1,5 milioane de euro. La final de 2020 aşteaptă venituri de circa 2,5 milioane de euro. Nu suntem profitabili, nu ne uităm la profitabilitate pe termen scurt, mediu, ci pe termen lung”, a precizat CEO-ul şi cofondatorul SmartDreamers. 
    Modelul de business SaaS presupune plata serviciilor ca abonament pe o perioadă de un an. „Preţul este per echipă şi începe de la 35.000 de euro per echipă, dar avem clienţi care plătesc mai mult de 100.000 de euro. Media sumei plătite este undeva spre 50.000 de euro per companie”, a punctat el.
    Din totalul finanţărilor obţinute până acum de SmartDreamers (2,2 mil. euro) de la business angels, 3TS Capital şi Gapminder, aproximativ 60% din bani au fost alocaţi modelulului vechi de business, iar restul noului model de business.  
    Anul acesta, start-up-ul se pregăteşte pentru o nouă rundă de finanţare. „În 2019 nu am ridicat o altă rundă de finanţare, ultima a fost în noiembrie 2018, de la Gapminder cu follow-on de la 3TS. (…) Suntem în discuţii ca orice alt start-up. Foarte probabil în 2020 vom avea o investiţie, rămâne de văzut la ce valoare, ne uităm la un timing optim”, a punctat Adrian Cernat.  El a adăugat că la ultima rundă de finanţare compania a fost evaluată la aproximativ 7 mil. euro. „Nu eu evaluez compania, ci investitorul extern. Deci este o variabilă care ţine de cei din extern care pun banii şi spun: Consider că compania ta valorează atât. Ultima evaluare conform datelor de la ONRC a fost de 6,8 milioane de euro. A fost de mult. Astăzi o nouă validare pe evaluare o poate face doar un nou investitor”.


    Proiect: WindOne
    Ce face? Soluţii de digitalizare pentru industria de securitate fizică
    Invitat: Ionel Popa, managing partner WindOne


    Proiect: Creasoft
    Ce face? Sistem de pontaj wireless
    Investiţie iniţială: 500.000 euro
    Venituri generate anul trecut de sistemul de pontaj wireless: 2 milioane lei
    Invitat: Adrian Dinu, fondator Creasoft


    Proiect: miioSMILE
    Ce face? Aplicaţie de comunicare între stomatologi şi tehnicieni dentari
    Investiţia iniţială: 10-15.000 euro
    Finanţare obţinută până acum: 25.000 euro
    Evaluare proiect: minimum 500.000 euro
    Invitat: Gilbert Vasile, CEO şi cofondator al miioSMILE


    Proiect: Beez
    Ce face? Aplicaţie mobilă ce ajută utilizatorii să economisească bani atunci când fac cumpărături online
    Investiţie iniţială: 100.000 euro
    Finanţare totală primită până acum: 1,6 milioane euro
    Invitat: Vasile Tămaş, cofondator al Beez


    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF împreună cu Banca Transilvania şi casa de avocatură Stratulat & Albulescu, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. În cadrul emisiunii sunt invitaţi şi antreprenori sau investitori care îşi povestesc experienţa în business şi dau sfaturi start-up-urilor. Urmăreşte de luni până vineri emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19,00 sau accesează platforma www.zf.ro/zf-it-generation

  • O afacere altfel făcută de trei tineri români în Londra prin care se schimbă modul în care oamenii fac sport

    Pasiunea pentru sporturile cu rachete, domiciliul la Londra şi atracţia pentru antreprenoriat i-au unit pe patru tineri români în proiectul RacketPal. Până acum, peste 10.000 de utilizatori folosesc platforma prin care să-şi găsească un partener de sport. Ce urmează?

    „Vrem să creăm cea mai mare comunitate de sport din lume şi să oferim o experienţă sportivă completă, la îndemâna oricui, oricând şi oriunde”, descriu obiectivele de viitor pentru platforma RacketPal Robert Rizea (CEO) şi Bogdan Demeny (CTO), doi profesionişti români din Londra care împărtăşesc pasiunea pentru sporturile cu racheta. RacketPal este o aplicaţie mobilă care oferă jucătorilor amatori de sporturi cu racheta (tenis, squash, badminton, tenis de masă şi padel) oportunitatea de a-şi găsi parteneri de joc în funcţie de nivelul de abilitate, locaţie şi disponibilitate.

    Lansată în vara lui 2019, aplicaţia a adunat deja peste 10.000 de londonezi dornici să-şi găsească partenerul de joc potrivit. Potrivit antreprenorilor, jucătorii din comunitatea RacketPal au schimbat peste 30.000 de mesaje până acum, organizând mai mult de 5.000 de meciuri. Investiţia în aplicaţie a ajuns până acum la 35.000 de lire sterline, exclusiv din resursele fondatorilor. Ei spun însă că în prezent sunt aproape de a închide prima rundă de angel investment, unde îşi doresc să strângă 150.000 de lire sterline, fonduri care vor fi folosite exclusiv pentru mărirea echipei, îmbunătăţirea produsului şi marketing. În ceea ce priveşte amortizarea investiţiilor, reprezentanţii platformei spun: „Dacă totul va decurge conform planului, prima rundă de investiţii poate fi amortizată în următoarele 12-18 luni (din momentul realizării investiţiei)”.

    Pe termen scurt, RacketPal va oferi utilizatorilor săi opţiunea de a rezerva terenuri de joc, precum şi posibilitatea de a găsi antrenorul potrivit. De altfel, precizează reprezentanţii companiei, aceste două iniţiative vor fi şi cele care îi vor ajuta să monetizeze produsul lor. „Modelul este oarecum asemănător unor companii precum Uber sau Glovo, aduc într-un sigur loc consumatorii şi prestatorii de servicii – modelul marketplace”, explică ei. De asemenea, un alt obiectiv al lor este de a atrage parteneri organizaţionali (cluburi, federaţii etc.) şi comerciali (producători de echipament sportiv, prestatori de servicii pentru sportivi etc.) puternici ce vor permite crearea unui spaţiu virtual unic, unde întreaga lume a sportului preferat va fi în buzunarul utilizatorilor globali, la un singur clic distanţă.

    Ideea lansării unei astfel de aplicaţii a pornit de la o pasiune comună a celor doi fondatori ai acesteia. Robert Rizea este multiplu campion naţional la tenis, fost număr 1 în România la diverse categorii de vârstă, având şi o prezenţă notabilă în top 10 european. A câştigat peste 100 de turnee şi a primit chiar bursă completă pentru studiu şi sport în Statele Unite ale Americii, la Mercyhurst University în Pennsylvania. În timpul universităţii şi-a dezvoltat pasiunea pentru business şi marketing, ceea ce l-a determinat să urmeze un masterat în marketing management la London Business School. Palmaresul de sportiv este comfpletat cu munca, în paralel, în corporaţii şi start-up-uri: a acumulat peste şase ani de experienţă în companii precum Adecco, Millward Brown sau Bark.com. Pentru Robert Rizea, RacketPal a devenit astfel îmbinarea perfectă a celor două mari pasiuni ale sale: antreprenoriatul şi sportul, în prezent fiind responsabil de partea strategică şi comercială a companiei.

    Bogdan Demeny este pasionatul de tehnologie din acest proiect, el fiind responsabil mai ales de aspectele tehnice ale platformei, asigurându-se de buna funcţionare a acesteia. A absolvit cu nota 10 Facultatea de Matematică şi Informatică din cadrul Universităţii Transilvania din Braşov. Pasiunea sa pentru tehnologie a fost evidentă însă chiar mai devreme de atât: în clasa a VI-a a construit primul website, iar apoi a continuat să dezvolte website-uri şi aplicaţii mobile pentru prieteni şi apropiaţi. În 2015 s-a mutat la Londra, unde a început să lucreze ca inginer software în sectoarele financiar, comerţ online, fashion, prop-tech, online gaming şi al resurselor naturale. Astfel, în CV-ul său se numără companii precum RSA Insurance Group sau Total Gas and Power.

    El povesteşte că s-a simţit mereu atras de lumea start-up-urilor, iar în urmă cu trei ani s-a alăturat unor companii la început de drum. A colaborat astfel, în calitate de consultant, la dezvoltarea sistemelor, proceselor tehnice şi primelor MVP-uri pentru cinci start-up-uri. În tot acest timp, a lansat peste 10 aplicaţii mobile pentru platformele iOS şi Android. 

    În ceea ce priveşte sportul, se declară un pasionat jucător de squash şi spune că a fost arbitru de fotbal cu peste 500 de meciuri oficiate în cinci ani. „Ca fost jucător de tenis de performanţă, sportul a fost şi este o parte foarte importantă a vieţii mele. Până să mă mut la Londra, obişnuiam să joc tenis aproape zilnic, dar atunci când am ajuns aici am întâmpinat dificultăţi în a-mi găsi parteneri de joc la nivelul meu, în apropierea mea sau cu aceeaşi disponibilitate de a juca“, descrie Robert Rizea (CEO-ul companiei) modul în care s-a gândit la dezvoltarea acestei aplicaţii.
    În scurt timp, în încercarea de a-şi rezolva problema, avea să afle că sunt mulţi alţii în aceeaşi situaţie. Cu toate acestea, răspunsul a venit după ce l-a întâlnit pe Bogdan, la sfârşitul lui 2018. Au început prin studierea şi analiza pieţei, au vorbit cu alţi oameni şi şi-au dat seama că peste 70% dintre ei s-au lovit de problema găsirii unui partener sportiv de acelaşi nivel.

    După trasarea unui plan concret de acţiune, firma lor a a fost înregistrată oficial la Companies House (Registrul Comerţului din Marea Britanie). Pe parcurs s-au alăturat lor un financial and strategy advisor, Olivier Magnin, un product designer, Călin Dodiţoiu, şi un software developer, Bogdan Rad, ambii din Cluj. Au lansat prima versiune a aplicaţiei pentru utilizatorii iOS şi Android în iulie 2019. Din acel moment, au îmbunătăţit constant platforma; recent, echipei s-au alăturat încă doi colegi responsabili de comunicare – Ana Năstase (expert social media şi organic growth) şi Andrei Dincă (consultant marketing).

    În ceea ce priveşte diferenţele dintre mediul antreprenorial britanic şi cel românesc, reprezentanţii RacketPal spun că acestea se disting în mai multe privinţe: „Resurse materiale, expertiză, maturitate, birocraţie etc. Mediul de afaceri britanic oferă oportunităţi excelente la nivel global. Londra este printre cele mai importante centre antreprenoriale din lume, ceea ce face ca atenţia investitorilor să fie cu mult mai mare decât într-un mediu ca cel din România. Acest lucru atrage de asemenea oameni cu o expertiză bogată ce pot ajuta o companie precum RacketPal să facă pasul către o expansiune globală mult mai uşor”.

    Ei oferă ca argument exemplele recente de start-up-uri româneşti de succes, care evidenţiază nevoia unei prezenţe permanente într-un centru antreprenorial dezvoltat precum Londra, New York sau San Francisco. „Probabil cel mai la îndemână exemplu este cel al UiPath, care încă din 2015 după prima rundă de finanţare a deschis un birou în SUA, ca mai apoi în 2016 să aibă deja birouri la Londra, New York şi Bengaluru. Tocmai de aceea, noi considerăm prezenţa la Londra un avantaj strategic în perspectiva dezvoltării globale a RacketPal”, descriu ei motivele pentru care au pus bazele businessului la Londra. 

    Spun că deocamdată au fost feriţi de efectele Brexitului, iar modelul lor de business nu este neapărat dependent de termenii şi condiţiile ce vor fi negociate şi vor intra în vigoare începând cu 2021.

    Cu toate acestea, există riscuri indirecte sesizate de ei ce pot afecta activitatea RacketPal, printre care un potenţial apetit mai scăzut al investitorilor care se vor orienta mai greu către companiile britanice în cazul lipsei unui acord concret de colaborare între UE şi Marea Britanie. „În orice caz, RacketPal este o companie cu perspective şi ambiţii globale ce sunt foarte puţin probabil afectate de eventualele schimbări ale raporturilor politico-economice dintre UE şi Marea Britanie.

    Acest lucru suntem convinşi că va fi un atu pentru noi indiferent de consecinţele Brexitului”, subliniază ei. În ceea ce priveşte provocările, acestea sunt mai ales de natură internă; în contextul în care echipa lor lucrează în regim de voluntariat în timpul liber, provocările principale sunt lipsa de timp şi prioritizarea resurselor interne. De asemenea, lipsa unui buget stabil pentru partea de tech şi mai ales marketing le încetineşte dezvoltarea: „Avem idei multe, dar deocamdată trebuie să fim foarte stricţi în ceea ce priveşte prioritizarea acestora”. 

    Planurile de dezvoltare a afacerii în continuare se leagă de încheierea cu succes a primei runde de finanţare, astfel încât să poată avea o echipă full-time pentru dezvoltarea şi promovarea produsului. Pe termen scurt, şi-au propus să ofere utilizatorilor posibilitatea de a rezerva terenuri de joc şi să-şi găsească antrenorul potrivit prin intermediul RacketPal. Aceste funcţionalităţi ale aplicaţiei vor sta la baza dezvoltării numărului de utilizatori la nivelul Marii Britanii, unde până la sfârşitul lui 2020 sperăm să ajungă la 50.000 de utilizatori numai în Londra. Atunci, spun ei, vor fi într-o poziţie bună de a începe să încheie parteneriate comerciale cu branduri de renume pentru a oferi utilizatorilor de RacketPal şi mai multă varietate.

    Apoi, un alt pas va fi expansiunea la nivel global, pentru ca mai apoi să adauge noi sporturi pentru a oferi utilizatorilor o experienţă completă şi pentru a crea o comunitate puternică. În momentul de faţă, aplicaţia RacketPal poate fi descărcată şi folosită gratuit şi de către utilizatorii români, care pot să-şi găsească un partener de joc potrivit şi să organizeze meciuri la fel ca orice alt utilizator global. „Cu cât interesul va creşte, cu atât vor creşte şi şansele ca amatorii de sporturi cu racheta din România să-şi găsească partenerul potrivit, iar experienţa va fi pozitivă”, spun ei. 
    Cu toate acestea, produsul actual este doar în engleză, iar noile funcţionalităţi de rezervare a terenurilor şi găsire a unui antrenor vor fi construite în contextul londonez / britanic. „După aceea piaţa din România va reprezenta cu siguranţă una dintre priorităţile noastre. Expansiunea în România va însemna crearea unui produs cu o interfaţă în limba română şi cu opţiuni de utilizare dedicate direct comunităţii de sportivi amatori din România. Pfctoână atunci însă, românii pot folosi în continuare RacketPal gratuit pentru a căuta şi discuta cu parteneri de joc din apropierea şi de nivelul lor, precum şi a organiza meciuri cu aceştia”, spun ei.  
    Dincolo de motivaţia personală, principalul motiv pentru care spun că îşi doresc să ajungă cât de curând şi în România este comunitate importantă a iubitorilor sporturilor cu racheta. `
    În principal datorită performanţelor recente ale tenisului românesc, apetitul pentru tenis a crescut enorm în ultimii ani, ceea ce face din România o piaţă foarte atractivă pentru noi. Totodată, împreună cu creşterea popularităţii tenisului au început să se dezvolte şi sporturi cu racheta mai noi precum squash-ul sau padelul”, spun ei.

  • Combinatul siderurgic Liberty Galaţi livrează oţelul necesar pentru construcţia noului pod peste Dunăre de la Brăila

    Combinatul siderurgic Liberty Galaţi a început livrările de oţel pentru podul peste Dunăre de la Brăila, construit de asocierea dintre companiile Astaldi şi IHI Infrastructure Systems, proiect cu o valoare totală de circa 500 milioane euro, incluzând drumurile de acces.

    Combinatul de la Galaţi livrează pentru Fincantieri Infrastructure tablă groasă care este, mai apoi, folosită la confecţionarea segmenţilor tablierului podului, operaţiune care se desfăşoară la Şantierul Naval Vard din Brăila.  

    “Podul are o mare importanţă pentru noi şi pentru comunitate. Am arătat deschidere şi flexibilitate faţă de cerinţele specifice ale clientului nostru. Totodată, am reuşit ca pentru primele volume să reducem timpii de laminare de la 6 – 8 la 2 – 4 săptămâni, în urma prioritizării proiectului pe întregul circuit de producţie”, a declarat Cristina Şerbănoiu, Şeful echipei Servicii Clienţi a LIBERTY Galaţi.

    Contractul pentru construirea podului a fost semnat în  ianuarie 2018, iar lucrările au început în 2019. Termenul de finalizare este de 3 ani. 

    Valoarea totală a investiţiei este estimată la 500 de milioane de euro, proiectul incluzând şi proiectarea şi execuţia drumului principal, Brăila-Jijila şi a drumului de legătură cu DN22, Smârdan-Măcin.

    Potrivit proiectului, podul va avea o lungimea totală de 1.974,30 metri la care se adaugă două deschideri laterale de 489,65 metri, pe malul dinspre Brăila şi 364,65 metri pe malul dinspre Tulcea. De o parte şi de alta vor fi construite două viaducte de acces, în lungime de câte 110 metri, care se vor adăuga lungimii podului suspendat.

    Tabla groasă produsă la Galaţi a fost folosită şi la construcţia Podului Osman Gazi, inaugurat în 2016, ce traversează Golful Izmit. La mai mult de 2.620 de metri lungime, este considerat al şaselea din lume ca anvergură între stâlpii de susţinere.

    Alianţa GFG, condusă de miliardarul indian Sanjeev Gupta, care deţine în portofoliu şi combinatul de la Galaţi, anunţă investiţii de 1 mld. euro în unitatea din Galaţi printr-un pro­gram pe zece ani, care include modernizarea capacită­ţilor de turnare, laminoare şi liniile de acoperire, precum şi instalarea unui cuptor cu arc electric, pentru a reduce emisiile de carbon.

  • Electrogrup digitalizează 80 de staţii de transport public în Piatra Neamţ, într-un proiect smart city în valoare de 21 mil.lei

    Electrogrup, unul dintre cei mai importanţi constructori de infrastructură de telecomunicaţii din Ro­mânia,  membru al grupului E-INFRA, va implementa un proiect Smart City integrat la PIatra Neamţ, în asociere cu Urban Scope, care vizează modernizarea şi digitalizarea staţiilor de transport public, un contract în valoare de peste 21 milioane de lei.

    Noile staţii de aşteptare vor fi echipate cu WiFi, ecrane tactile multimedia, porturi USB pentru încărcarea smartphone-urilor, panouri fotovoltaice, camere inteligente ce permit analiza video şi monitorizarea traficului, senzori de mediu, informaţii de trafic pentru călători, dar şi operate printr-un centru de comandă.

    “După mai mulţi ani de explorat aceasta piaţa Smart City,  după numeroase conferinţe de specialitate şi proiecte pilot, anunţăm astăzi trecerea de la concept la implementare a primului proiect din România ce prevede integrarea mai multor soluţii de tip Smart City, ce acoperă componentele de infrastructură esenţiale ale unui oraş care se doreşte inteligent – de la mobilitate şi arhitectură urbană, la măsurarea traficului rutier şi a calităţii mediului, toate integrate într-o platformă unică, amplasată într-un centru de comandă modern. După părerea mea, această soluţie este cel mai important pas făcut de un oraş din România, în cursa de a deveni un oraş inteligent, iar impactul se va vedea în creşterea calităţii vieţii în Piatra Neamţ, care este în fond obiectivul principal al dezvoltărilor urbane durabile. Avem convingerea că şi alte oraşe vor demara proiecte similare, iar Electrogrup este deja pregătit sa fie un partener cu experienţă în astfel de implementări”, a declarat Adrian Florea, CEO Electrogrup, companie deţinută de fraţii Teofil şi Simion Mureşan şi de Marian Pantazescu.

    Contractul de proiectare şi execuţie a lucrărilor, semnat pe 25 februarie 2020, demarează cu o etapa de proiectare, realizată de Urban Scope, iar durata totală de execuţie a proiectului este de 25 de luni.

    „Acest proiect este complementar cu alte proiecte aflate în diverse stadii în Piatra-Neamţ, inclusiv achiziţionarea de autobuze electrice. Investiţia este finanţată în proporţie de 98% din fonduri europene, cu o contribuţie proprie a municipalităţii pietrene de doar 2%”, a declarat Dragoş Chitic, primarul municipiului Piatra-Neamţ.

    Electrogrup este şi unul dintre cei mai activi furnizori de soluţii Smart City la cheie pentru administraţii publice şi companii private. Recent, compania a început dezvoltarea unui parcări supraetajate, dotată cu soluţii smart, în Oradea, precum şi amenajarea pistei şi balizajului pentru Aeroportul Ghimbav-Braşov.

    Electrogrup SA face parte E-INFRA, grup de cinci companii active în domeniul infrastructurii de energie şi telecomunicaţii, alături de Netcity Telecom SRL, Direct One SA, Nova Power & Gas SRL şi WESEE SRL, care reunesc, în prezent, peste 600 de angajaţi şi au generat o cifra de afaceri consolidată, la nivelul anului 2018, de peste 110 milioane de euro.

     

  • Familia care schimbă total piaţa imobiliară din Bucureşti. Ei construiesc acum un nou tip de apartamente şi locuinţe speciale pentru bonele filipineze

    Într-o piaţă imobiliară efervescentă, cu proiecte noi anunţate constant, o familie de dezvoltatori vrea să se diferenţieze prin construirea unui complex rezidenţial care să aducă detaliile unui butic pentru peste 300 de apartamente. „WIN Herăstrău este cel mai mare complex imobiliar rezidenţial tip butic pe care eu l-am văzut, cu detalii care se regăsesc acum în proiecte cu

    20 de apartamente. Spre exemplu, parasolarele cu care vor fi dotate logiile vor avea o valoare totală de 860.000 de euro”, descrie Cristian Pascu (35 de ani), CEO al
    PSC Group, cel mai nou pariu al afacerii de familie pe care acum o conduce.
    Proiectul presupune dezvoltarea, pe o suprafaţă de 11.500 de metri pătraţi din Cartierul Francez, din proximitatea parcului Herăstrău, a unui complex rezidenţial format din şase clădiri. Valoarea de piaţă a proiectului este estimată de dezvoltator la 70 de milioane de euro. Primele cinci imobile din complexul rezidenţial WIN Herăstrău vor cuprinde 252 de apartamente cu 2 până la 5 camere, structurate pe un regim de înălţime de tipul 2S plus D plus P plus 5E. Cel de-al şaselea – pentru care vor obţine autorizaţiile anul acesta – va include încă 50 de apartamente, evaluarea de 70 de milioane de euro fiind pentru întregul proiect. În prima fază a fost cumpărat terenul aferent pentru dezvoltarea a cinci dintre clădiri, iar ulterior, la finalul anului trecut, a fost suplimentată achiziţia lotului de teren pe care se va construit cel de-al şaselea corp de clădire. Valoarea terenului, la preţul actual al pieţei, ar fi de 1.500 euro/mp, preţul total situându-se astfel la o valoare de piaţă de 3 milioane de euro, potrivit lui Pascu.
    Termenul de finalizare a proiectului este estimat la martie 2021 pentru primele patru clădiri, iar pentru clădirea 5, la septembrie 2021, cea de-a şasea clădire urmând a fi livrată în martie 2022. Preţul de vânzare a pornit de la 1.700 euro/mp, iar pe măsură ce au avansat lucrările, a ajuns la 2.100 euro/mp. Proiectul include însă şi penthouse-uri de până la peste 340 de metri pătraţi, pentru care preţul porneşte de la 2.700 de euro/mp. Până acum, dezvoltatorul a vândut 101 apartamente, cu o medie a avansului primit de la clienţi de 53%. „Dintre clienţi, 35-40% sunt investitori. Există  şi persoane care au plătit integral, eu am cerut 20% avans, dar pentru că şi-au dorit discount, a venit această propunere din partea lor. Apartamente în regim normal am vândut încă înainte de a avea autorizaţie 20 de bucăţi (cu 1.700 – 1750 euro/mp)“, spune Cristian Pascu. „Proiectul e gândit ca 30-35% să se finanţeze din vânzări, nu am luat în calcul să se finanţeze doar din surse proprii 100%“, adaugă el.
    PSC Group include şi firma  PSC Property Management, care administrează apartamentele vândute în regim de investiţie. Dezvoltatorul promite astfel clienţilor care îşi doresc achiziţia unui apartament în scop investiţional, administrat prin firma lor de property management, un randament de 7%. „Randamentul este calculat la valoarea totală investită – la un apartament de 150.000, calculăm 7%, garantat, în fiecare an“, explică el. Cel de-al cincilea imobil din complex este cel gândit, încă din stadiul de proiectare, pentru clienţii orientaţi pe investiţii – fiind format mai ales din apartamente cu două camere, dar care va include şi 17 garsoniere: „Este din ce în ce mai la modă tendinţa bonelor filipineze – poate două familii vor să împartă o bonă filipineză, care va sta într-o garsonieră“, descrie Pascu argumentul structurării imobilului astfel.
    Compania lucrează cu BTD Construct în prezent, care este antreprenorul general al proiectului, în condiţiile în care firma cu care au demarat proiectul, grecii de la Octagon Group, au intrat în procedură de insolvenţă după demararea proiectului. „Am discutat cu Octagon şi cu administratorul lor judiciar să ne lase utilajele, să ne lase oamenii, iar cu utilajele lor şi oamenii lor, dar plătiţi de noi, am executat lucrările sub coordonarea noastră. Am devenit constructori peste noapte. A fost şi o ambiţie de a demonstra că de fapt un proiect ţine foarte mult de dezvoltatorul lui, nu de firma de construcţii, firmele de construcţii pot să păţească multe şi nu pot să răspund eu de ele în faţa clienţilor. Am predat amplasamentul constructorului BTD aşa cum se predă unui antreprenor general“, descrie Cristian Pascu modul în care au realizat fundaţiile speciale ale proiectului.
    El reprezintă cea de-a doua generaţie de antreprenori a businessului de familie românesc – un grup fondat în 1997, format din opt companii care acoperă o sferă de discipline printre care se numără construcţiile, proiectarea, arhitectura, project managementul, finanţarea şi consultanţa juridică. Grupul are încasări totale de circa 15-20 milioane de euro, potrivit lui Pascu.
    Afacerea a fost înfiinţată de tatăl lui Cristian Pascu, Dumitru Pascu, de profesie inginer în construcţii, precum şi de naşul său, Costi Ştefănescu, care a înfiinţat fabrica de tâmplărie şi aluminiu WIN Impex. După Revoluţie, tatăl său a fost şef de şantier la spitalul municipal din Bremen, apoi a revenit în ţară, unde naşul său punea bazele uneia dintre primele fabrici de tâmplărie PVC şi aluminiu din ţară, respectiv WIN Impex, prezentă şi acum în grupul de companii pe care îl conduce. În 2007, când a terminat studiile, a făcut echipă cu ei, tatăl său concentrându-se pe aspectele tehnice ale afacerii, iar el, pe strategie. Nu sunt străini însă de proiectele imobiliare – printre acestea se numără un complex de imobile şi la Piteşti, în Băneasa – Stejari, cât şi în Baloteşti şi, ca orice dezvoltator imobiliar cu vechime, au fost şi ei afectaţi de criză. „Cred că nu ajungeam la WIN Herăstrău dacă nu era corecţia din piaţă generată de criză”, spune tânărul care a intrat în imobiliare chiar în plin avânt al acestora, în 2007, la 22 de ani. 


    CONTEXT:
    Piaţa imobiliară îşi continuă efervescenţa, cu noi proiecte anunţate de către dezvoltatori pe toate segmentele acesteia. Dezvoltatorii din rezidenţial par să fi învăţat din lecţiile crizei şi construiesc acum proiecte prin care să se diferenţieze, pe care să le vândă mai ales clienţilor cu venituri medii spre mari.  


    DECIZIE:
    Dezvoltarea de către PSC Group a unui complex rezidenţial în regim de înălţime redus, în zona Parcului Herăstrău, care va include circa 300 de apartamente, dar care va prezenta caracteristicile unui butic de câteva zeci de apartamente.

    Finanţarea proiectului – din fonduri proprii şi din banii investitorilor (circa 35%), care ar trebui să primească un randament de 7% pentru investiţia
    într-un apartament. 


    CONSECINŢE:
    PSC Group a vândut deja 101 de apartamente, din fazele incipiente ale proiectului, cu un avans mediu de 53%. 

  • Noi schimbări pentru formularele 101 şi 120: ANAF-ul vrea să schimbe formularele actuale

    Pe site-ul ANAF-ului a fost publicat spre dezbatere publică, în data de 18 februarie, un proiect de ordin care prevede schimbarea modificarea modelelor formularelor 101 şi 120, conform site-ului instituţiei.

    Proiectul de ordin pentru modificarea Ordinului preşedintelui ANAF nr.3386/2016 pentru aprobarea modelului şi conţinutului formularelor 101 “Declaraţie privind impozitul pe profit” şi 120 “Decont privind accizele” se poate găsi AICI.

    Ca urmare a modificărilor legislative de anul trecut, plătitorii de accize nu mai datorează contribuţiile pentru finanţarea unor cheltuieli de sănătate şi cota de 1% datorată Ministerului Tineretului şi Sportului.

    Având în vedere modificările legislative, se impune modificarea formularului 120 „Decont privind accizele”, care conţine informaţii detaliate privind sumele deduse în cursul anului, pe destinaţiile prevăzute de lege, din valoarea accizelor datorate în anul de raportare, pe produse sau grupe de produse accizabile.

    Ca urmare, prin prezentul proiect de ordin, se propune modificarea modelului şi conţinutului declaraţiei anuale – formularul 120 “Decont privind accizele“ şi a instrucţiunilor de completare a acestuia, scrie în proiectul ANAF.

    Mai exact, prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.114/2018 au fost modificate şi completate prevederile unor acte normative, printre care şi prevederile Legii nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cele ale Legii educaţiei fizice şi sportului nr.69/2000, cu modificările şi completările ulterioare.

    Astfel au fost abrogate art.367 – 375 din Legea nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare şi art.70 alin.(1) lit.c) din Legea educaţiei fizice şi sportului nr.69/2000, cu modificările şi completările ulterioare

     

  • Un artist american reînvie clădirile încărcate de istorie din Los Angeles prin intermediul miniaturilor

    În această din urmă categorie se înscrie artistul american Chris Toledo, căruia i-au plăcut din totdeauna căsuţele miniaturale. Inspirat de arhitectura vechilor clădiri din Los Angeles, acesta a început să creeze miniaturi la scara 1:12 ale interioarelor clădirilor istorice ale oraşului, pentru a le imortaliza. Fiecărui proiect încearcă să-i dea un aer de clădire locuită ca să pară viu celor care îl admiră, o parte din miniaturile sale putând fi văzute la expoziţii dedicate ori achiziţionate de cei interesaţi.