BusinessMagazin

Tag: prognoza

  • Despre România numai de bine – acum şi de la BERD

    BERD apreciază că “avansul PIB se va accelera uşor în 2015, susţinut de exporturi şi de o relansare a cererii interne. Pe termen scurt însă, nivelul înalt al creditelor neperformante, de peste 20% din total, continuarea dezintermedierii financiare şi incertitudinile legate de Ucraina ar putea reprezenta riscuri la adresa perspectivei de creştere.”

    Această prognoză este uşor mai bună decât cea din ianuarie a BERD (creştere de 2,4%), în timp ce pentru ansamblul ţărilor sud-est-europene, unde banca include România, estimarea a fost îmbunătăţită marginal, de la 2,1% la 2,2%.

    Statistica a emis, tot în această săptămână, prima estimare pentru evoluţia economiei de la începutul anului, confirmând că România a avut în primul trimestru cea mai mare creştere a PIB din UE faţă de aceeaşi perioadă din 2013, respectiv 3,8%, fiind urmată de Polonia cu 3,5%, în timp ce Germania a înregistrat o creştere a PIB de 2,3%. Faţă de ultimul trimestru din 2013, PIB a progresat însă doar cu 0,1%, date ajustate sezonier.

    Pentru ţările din Europa Centrală şi Baltică, estimarea BERD a rămas aceeaşi (2,2%).

    Economia Rusiei ar urma să stagneze, cea a Turciei să aibă o creştere de 2,5%, în timp ce Republica Moldova ar urma să cunoască o creştere a PIB cu 2%. Cea mai mare schimbare de perspectivă a BERD vizează Ucraina, pentru care în ianuarie vedea posibilă o creştere de 1,5%, în timp ce acum anticipează o prăbuşire a economiei cu 7%.

  • GRAFICUL SĂPTĂMÂNII. Dobânda-cheie nu mai scade

    Pe parcursul crizei, inflaţia mare a împiedicat banca centrală să taie mai mult dobânda, astfel încât în perioada februarie 2009 – martie 2010, aceasta a fost redusă cu numai 0,5%, până la 5,25%, ceea ce s-a reflectat implicit într-o scădere a mai lentă a dobânzilor la credite, notează BNR.

    Începând însă din iulie 2013 şi până în februarie 2014, când dobânda a ajuns la 3,5%, BNR a redus dobânda în total cu 1,75%, în condiţii de dezinflaţie rapidă. Banca centrală a revizuit prognoza de inflaţie pentru sfârşitul lui 2014 de la 3,5% la 3,3% şi a crescut cu 0,1% estimarea pentru 2015, de la 3,2% la 3,3%.

     

  • CE: Escaladarea tensiunilor în raport cu Rusia ar putea afecta creşterea economică a unor state UE

     “Dacă intensificarea tensiunilor în raport cu Rusia va conduce la perturbări majore în aprovizionarea cu petrol şi gaze, cu o creştere puternică a preţurilor, impactul negativ asupra câtorva state membre ar putea fi semnificativ”, notează Comisia Europeană (CE) în prognoza economică de primăvară.

    Riscurile geopolitice au afectat deja semnificativ perspectivele de creştere economică ale Rusiei. Comisia Europeană a redus prognoza de creştere economică pentru Rusia la 1% în acest an şi 2% anul viitor, faţă de estimările de 2,3% pentru 2014 şi 2,7% pentru 2015 înaintate în prognoza economică de iarnă, publicată în luna februarie.

    Anul trecut, Produsul Intern Brut al Rusiei a crescut cu 1,3%.

    O deteriorare şi mai acută a situaţiei economice a Rusiei nu poate fi exclusă, din cauza turbulenţelor de pe pieţele financiare şi impactului riscurilor geopolitice asupra încrederii, se arată în raportul CE.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • BNR prognozează o inflaţie anuală de 3,3% pentru 2014 şi 2015

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • CE a redus prognoza de creştere economică pentru zona euro şi se aşteaptă la inflaţie scăzută

     CE a urcat prognoza pentru avansul Produsului Intern Brut (PIB) al UE la 1,6%, de la 1,5% cât anticipa în februarie, în timp ce pentru anul următor a menţinut estimarea la 2%.

    Zona euro va înregistra în acest an un avans economic de 1,2%, estimare neschimbată faţă de cea din luna februarie, potrivit Comisiei, care a redus, însă, creşterea economică preconizată pentru anul următor de la 1,8% la 1,7%, transmite Bloomberg.

    Inflaţia din zona euro se va situa la 0,8% în acest an şi la 1,2% anul următor, ambele rate sub pragul de aproape 2% ţintit de Banca Centrală Europeană (BCE).

    “Pe ansamblu, perspectiva s-a îmbunătăţit, dar rămâne condiţionată de continuarea acţiunilor credibile pe mai multe fronturi la nivel naţional şi UE. Ajustările de competitivitate şi reducerea datoriilor necesare în ţările vulnerabile sunt mai greu de realizat cu o inflaţie foarte redusă la nivelul UE, mai ales dacă se va menţine pe o perioadă prea lungă”, a declarat Marco Buti, şeful departamentului de economie al Comisiei, potrivit unui comunicat care a însoţit prognoza economică de primăvară a CE.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • CE a îmbunătăţit din nou prognoza de creştere economică a României pentru 2014 şi 2015

     Astfel, CE anticipează că Produsul Intern Brut (PIB) al României va creşte cu 2,5% în acest an şi cu 2,6% în 2015, după o expansiune de 3,5% anul trecut, potrivit prognozei economice de primăvară, publicată luni de Executivul de la Bruxelles.

    Anterior, în prognoza prezentată în luna februarie, CE estima o creştere de 2,3% pentru acest an, respectiv 2,5% pentru anul următor, faţă de cifrele de 2,1% şi 2,4% înaintate în prognoza din noiembrie.

    CE reiterează că cererea internă va deveni treptat principalul motor al creşterii economice, susţinută anul trecut în principal de exporturi şi de recolta agricolă. De asemenea, Comisia anticipează că investiţiile “vor prinde viteză” în acest an, sprijinite de o mai bună absorbţie a fondurilor UE şi de “marile proiecte de infrastructură”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Prognozele managerilor de companii: Tendinţe de creştere în industria prelucrătoare, construcţii şi retail

     Astfel, managerii din industria prelucrătoare preconizează, pentru următoarele trei luni, o creştere a volumului producţiei (sold conjunctural +19%), potrivit datelor publicate luni de Institutul Naţional de Statistică, în urma anchetelor de conjunctură derulate în rândul managerilor societăţilor comerciale.

    În ceea ce priveşte estimarea producţiei, pentru unele dintre activităţi se va înregistra tendinţă de creştere mai mare decât pe total industrie prelucrătoare şi anume: fabricarea băuturilor (sold conjunctural +57%), fabricarea produselor farmaceutice de bază şi a preparatelor farmaceutice, fabricarea calculatoarelor şi a produselor electronice şi optice şi fabricarea altor mijloace de transport (solduri conjuncturale +34%).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • De ţinut minte. Cifrele săptămânii

    1.629 lei
    salariul mediu nominal net în februarie, în creştere cu 1 leu faţă de luna ianuarie

    8,74 mld. kWh
    consumul final de electricitate în primele două luni ale anului, în scădere cu 0,3% faţă de aceeaşi perioadă din 2013

    105 mil.
    numărul de minute de apeluri în roaming în UE efectuate în 2013 de utilizatorii români de telefonie mobilă, în timp ce numărul de apeluri primite s-a ridicat la 318 mil. minute

    46 mil.
    numărul de şomeri din cele 34 de ţări OECD în luna februarie, ceea ce înseamnă o rată a şomajului de 7,6%

    3,6%
    creşterea economică globală anticipată de FMI pentru 2014, în timp ce pentru 2015 prognoza de creştere este de 3,9%

    0,5%
    creşterea în februarie a volumului comerţului din UE faţă de luna ianuarie, după o creştere în ianuarie de 0,6%

    1,04%
    inflaţia anuală în luna martie, un nou minim istoric, după ce preţurile de consum au stagnat, cu un plus de numai 0,03% faţă de februarie

  • Rezultatele macro bune îi determină pe analişti să modifice în sus prognoza PIB spre 3-3,5% creştere

     Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank şi preşedinte al Consiliului Fiscal, spune că are în vedere o îmbunătăţire a estimării pentru avansul PIB din 2014 la 3,5%. BCR, cea mai mare bancă după active, a modificat deja prognoza de creştere a PIB de la 2,3% la 3%, după cum spune Eugen Sinca, analistul-şef al băncii. Şi ING Bank se gândeşte să îmbunătăţească prognoza privind creşterea economică.

    Până acum analiştii locali anticipau pentru 2014 o încetinire a creşterii PIB. Media estimărilor economiştilor indica la începutul anului o creştere economică de 2,3%, economia urmând să fie susţinută în continuare de cererea externă şi de o revenire treptată a cererii interne.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Muscalu, ING: BNR va rata cel mai probabil ţinta de inflaţie, estimăm o rată de peste 4,5%

    “Inflaţia va fi clar superioară aşteptărilor din piaţă şi a băncii centrale. Pare foarte probabil că în acest an să se rateze ţinta de inflaţie. Momentan se prognozează 3,5% pentru finalul anului, dar acum este deja la limita superiară a intervalului şi sunt şanse slabe ca la şedinţa următoare, când are ocazia, BNR să nu-şi ajusteze prognozele, având în vedere evenimentele negative de la nivelul inflaţiei din primul trimestru, combinat cu perspectiva normalizării preţurilor alimentare, pentru că este greu de crezut că vom avea un an agricol mai bun, şi totul suprapus cu o ajustare foarte puternică a preţurilor reglementate. Toate acestea vor duce inflaţia foarte posibil la peste 4,5% spre sfârşitul anului”, a spus Muscalu la Conferinţa Riscului de Ţară 2014 organizată de Coface şi Mediafax.

    El a arătat că în aceste condiţii va fi foarte dificil pentru banca centrală să menţină rata dobânzii în piaţă la 3%, menţionând că România, cu o creştere economică de 3% şi cu o inflaţie de peste 4%, pare puţin probabil să pară atractivă în ochii investitorilor.

    “De aceea, în a doua jumătate a anului vom avea uşoare ieşiri de capital, rate de dobândă uşor în creştere. De asemenea, am pierdut o oportunitate de a avea o creştere economică prin creditare în lei (…) Pare destul de dificilă să reuşim o revenire a economiei prin creditarea în moneda naţională”, a adăugat Muscalu, care s-a arătat îngrijorat că reluarea creditării întârzie să apară în ciuda măsurilor de politică monetară.

    Potrivit economistul ING, cu toate că inflaţia este la un nivel extrem de redus, iar rata de politică monetară şi cea interbancară au ajuns la niveluri scăzute, reluarea creditării întârzie.

    “Ne uităm cu optimism şi sperăm să fie o problemă de timp, că băncile trebuie să se obişnuiască cu noul mediu. Şi pentru companii situaţia este mai bună, anumite sectoare economice performează bine, cum ar fi exportul sau vânzările cu amănuntul. Poate entuziasmul din mai multe sectoare se va transmite şi în alte sectoare. Transmisia de politica monetară către costul de finanţare din sistemul bancar a avut loc, dar din păcate aceasta nu se transmite şi în activitatea de creditare, şi suntem oarecum îngrijoraţi că nu se reia creditarea sectorului privat. Ritmul de creditare se deteriorează, iar BNR rămâne fără instrumente suplimentare, la acest sistem. Poate este posibilă o relansare a creditării, poate prin reducerea rezervelor minime obligatorii, poate la şedinţa următoare. A fost surprizător că măsura nu a fost luată la şedinţa anterioară”, a mai spus Muscalu.