Tag: proces

  • Studiu ManpowerGroup: deficit de personal calificat, la nivel global: România, pe locul 3

    Aflaţi în imposibilitatea de a găsi candidaţi compatibili cu posturile disponibile, 53% dintre companii încearcă să compenseze prin traininguri şi programe de dezvoltare adresate propriilor angajaţi, menite să aducă un update constant competenţelor necesare. Astfel, numărul companiilor care acordă importanţă şi urmăresc să investească în personalul existent a crescut semnificativ, într-un singur an numărul acestora dublându-se. Însă activităţile ce ar putea face posibilă o schimbare cu adevărat relevantă şi ar putea modifica tendinţa ascendentă actuală a crizei în sectorul resurselor umane sunt programele de practică şi internship-uri pe care tot mai multe universităţi le pun la dispoziţia tinerilor, chiar dacă durata acestora este de multe ori insuficientă, pentru a oferi o experienţă relevantă.  

    Nevoile în materie de abilităţi ale angajaţilor se schimbă rapid, ceea ce poate face tot mai greoi procesul de recrutare. În această situaţie, angajatorii caută tot mai des soluţii în propriile companii şi mai mult de jumătate aleg să îşi trăinuiască personalul. Este o creştere considerabilă, în comparaţie cu rezultatele studiului din 2015, când doar 20% prioritizau trainingul şi dezvoltarea personală pentru ocuparea posturilor. În topul ţărilor cu personal subcalificat, România este situată pe locul 3, cu un procent de 72%, după Japonia, 86% şi Taiwan, 73%. În ţările din Europa însă, criza de personal calificat atinge cel mai înalt nivel din 2006 până în prezent, crescând de la 32%, cât era în 2015, la 36%, cu un deficit de talente în anumite sectoare de activitate importante, pentru posturi precum inginer şi reprezentant vânzări.

     

    Practica şi programele de internship, răspunsul pentru nevoia de calificare în câmpul muncii

    În acest context, programele de internship devin tot mai importante şi, dacă înainte erau o opţiune, acum ele pot reprezenta cea mai eficientă metodă de a împiedica o criză pe piaţa muncii. Este tot mai evidentă nevoia de calificare timpurie, practica jucând un rol foarte important în formarea tinerilor în viitori angajaţi profesionişti.

    Devine clar pentru toţi cei implicaţi, în mod direct sau indirect, sistem de învăţământ, angajatori, studenţi şi chiar părinţi, că trebuie să existe o colaborare, o susţinere reciprocă în punerea bazelor unui sistem curent şi sănătos, apt să le ofere tuturor celor implicaţi satisfacţiile pe care şi le doresc/aşteaptă. Iar acest proces este bine să înceapă cât mai devreme. Este important ca noi, ca instituţii de învăţământ, să le oferim tinerilor mediul propice în cadrul căruia ei să obţină fundamentele necesare pe care încep apoi să construiască şi să se dezvolte. Iar programele de practică şi cele de internship joacă un rol foarte important în această etapă. Le oferă studenţilor prilejul pentru a vedea şi a experimenta obligaţiile ce le revin în cazul unor posibile viitoare joburi, dar nu numai”, a declarat Ovidiu Folcuţ, Rectorul Universităţii Româno-Americană. 

    La nivel global, cele mai dificile posturi de ocupat, spun angajatorii chestionaţi, sunt cele specifice unor meserii precum electricieni sau tâmplari, în timp ce pe locul secund sunt cele din domeniul IT – programatori, developers, managers, administratori. Topul este completat de posturile de agent de vânzări, inginer, tehnician, contabil. În Europa, sectoarele de activitate care au înregistrat cea mai mare scădere vizează posturile de inginer şi reprezentant vânzări. 

    Universitatea Româno-Americană urmăreşte să le ofere studenţilor o paletă largă de opţiuni când vine vorba de domeniile în care aceştia pot face practică sau pot obţine internship-uri şi se bucură de o colaborare îndelungată cu zeci de companii mijlocii şi mari din arii variate de activitate. Deşi, conform studiului Manpower, industria IT înregistrează, dintre toate sectoarele analizate, cea mai mare creştere a deficitului, ofertele şi interesele tinerilor pentru acest domeniu sunt în continuă dezvoltare. Astfel, universitatea pune la dispoziţia studenţilor numai în ultimele 3 luni câteva zeci de posturi disponibile în domeniu IT, dar şi în sectoare precum comerţ (vânzări), financiar-bancar, turism sau drept, majoritatea fiind oferite de companii transnaţionale, dar şi câteva aparţinând unor companii de mici sau mijlocii sau instituţii publice. Şi prin intermediul programului Erasmus+ Placements, studenţii au posibilitatea să beneficieze de programe de internship în cadrul unei companii din Uniunea Europeană, pentru o perioadă de minim trei luni, în ţări precum Marea Britanie, Portugalia, Malta, Grecia etc. 

    Un rol foarte important în formarea profesională îl joacă şi activităţile extracurriculare. În acest context, Universitatea Româno-Americană a organizat recent o nouă ediţie a târgului destinat întreprinderilor simulate. Studenţii au putut lua astfel parte, la eveniment, în calitate de cumpărători şi au putut participa la o negociere demonstrativă. La eveniment, au fost prezente zece întreprinderi care au simulat activităţi economice, iar negocierea demonstrativă a avut loc între patru companii, dintre care două în calitate de ofertanţi, una în calitate de cumpărător şi una de curierat.

    În plus, Universitatea Româno-Americană organizează anual Târgul de joburi şi internshipuri RAU JOB FAIR, punând la dispoziţia studenţilor un mediu de interacţiune concret cu potenţiali angajatori. Ajuns la a patra ediţie, evenimentul care va fi organizat în luna aprilie, cuprinde pe lângă activităţile clasice de recrutare şi selecţie, desfăşurarea unor workshop-uri tematice susţinute de către companiile expozante. 

     

  • O afacere pe care o poţi porni cu mai puţin de 500 de lei

    Nimeni nu se naşte expert în redactarea CV-urilor, dar sunt câteva reguli care pot fi învăţate şi transmise apoi către alţii. Contra unei sume de bani, desigur.

    Pentru a vinde serviciile, cel mai simplu este să postaţi câteva anunţuri pe site-uri de specialitate. Este de asemenea recomandat să pregătiţi din timp câteva modele pentru posibilii doritori.

    CV-urile pot fi diferite în funcţie de experienţa candidatului sau pur şi simplu a modului în care acesta vrea să fie perceput.

    Pentru a emite facturi, cel mai simplu e să te înregistrezi ca Persoană Fizică Autorizată – procesul se derulează la Registrul Comerţului şi durează 3-4 zile.

  • O afacere pe care o poţi porni cu mai puţin de 500 de lei

    Nimeni nu se naşte expert în redactarea CV-urilor, dar sunt câteva reguli care pot fi învăţate şi transmise apoi către alţii. Contra unei sume de bani, desigur.

    Pentru a vinde serviciile, cel mai simplu este să postaţi câteva anunţuri pe site-uri de specialitate. Este de asemenea recomandat să pregătiţi din timp câteva modele pentru posibilii doritori.

    CV-urile pot fi diferite în funcţie de experienţa candidatului sau pur şi simplu a modului în care acesta vrea să fie perceput.

    Pentru a emite facturi, cel mai simplu e să te înregistrezi ca Persoană Fizică Autorizată – procesul se derulează la Registrul Comerţului şi durează 3-4 zile.

  • Ce decizie a luat o angajată care era abuzată verbal la locul de muncă. Şefii o numeau “hoaţă de oxigen” şi “generatoare de probleme”

    Amy Robinson, o fostă angajată a Lorna Jane, a dat în judecată compania sub pretextul că ar fi fost anuzată verbal şi numită “hoţ de oxigen” de către managerul său.

    Robinson, care a condus un magazin sub brandul de produse pentru sală Lorna Jane între iulie şi decembrie 2012, a fost numită “generatoare de probleme” de către un manager zonal care ar fi hărţuit-o verbal în mai multe ocazii.

    Amy Robinson cere acum despăgubiri în valoarea de 400.000 de dolari.

    Potrivit actelor depuse la tribunal, Robinson ar fi fost hărţuită, agresată şi discriminată prin intermediul reţelelor de socializare şi în timpul unor conversaţii purtate în timpul orelor de lucru. Mai mulţi angajaţi ai companiei sunt aşteptaţi pentru a depune mărturie la un tribunal din Brisbane.

    Nu este prima oară când cei de la Lorna Jane, companie evaluată la 2 miliarde de dolari, sunt implicaţi în dispute legale de acest tip. Ei au fost recent atenţionaţi şi cu privire la postarea unui anunţ de angajare a unei recepţioniste în care au specificat o serie de “dimensiuni necesare ale candidatului”.

  • Săraca fată bogată. A câştigat 1 milion de lire sterline la loto dar se plânge că banii i-au distrus viaţa aşa că dă în judecată loteria

    Pentru început, „s-a răsfăţat” cu o mărire de sâni în valoare de 4.500 de lire sterline, cu care se mândrea  în fotografiile cluburilor de noapte din Glasgow. Pozele postate pe Facebook i-au adus un număr de 17.000 de urmăritori noi. Ulterior, a investit în cosmetice şi tratamente scumpe precum Botox, dar şi în haine şi accesorii din blănuri naturale. Rispia sa nu s-a oprit aici- Jane şi-a mai cumpărat un Range Rover personalizat şi mai multe vacanţe în Spania, America sau Maldive. Mai târziu, Jane şi-a achiziţionat două proprietăţi şi a început să-şi spună „dezvoltator”. Însă, se pare că  bogăţia nu i-a adus fericirea şi nici banii nu i-au adus iubirea mult dorită.

    Astăzi, tânăra de 21 de ani din Edinburgh se plânge că nu poate găsi un bărbat care nu stă cu ea pentru bani. S-a despărţit de iubitul său când acesta a refuzat să poarte un tricou cu poza ei la o petrecere a burlacilor în Ibiza şi de atunci, spune ea, a obosit de viaţa în cercuri înalte.

    „Viaţa mea ar fi fost mult mai uşoară dacă nu aş fi câştigat. Îmi doresc să nu fi avut aceşti bani. Credeam că îmi va face viaţa de 10 ori mai uşoară, dar se pare că mi-au făcut-o de 10 ori mai grea. Am toate lucrurile materiale pe care mi le doresc, dar înafară de asta viaţa mea este goală. Care e scopul meu în viaţă?”, declara tânăra. În cele din urmă, Jane s-a hotărât să dea vina pe altcineva pentru existenţa sa mizerabilă, aşa că plănuieşte să dea în judecată loteria pentru că i-a vândut acel bilet când era prea tânără. De asemenea, ea propune ca vârsta legală pentru a juca la loterie ar trebui să se ridice la 18 ani.  

  • Fotografii suprarealiste din Istambul – GALERIE FOTO

    Mai ţineţi minte filmul “Inception” regizat de Christopher Nolan? Fotograful turc, Aydin Buyuktas reproduce tehnica din film într-un proiect intitulat “Flatland”. Imaginile incredibile au fost realizate în urma unui proces meticulos de planificare şi fotografie aeriană cu drona, potrivit Petapixel.

    Fiecare locaţie a fost fotografiată de mai multe ori, din diferite unghiuri şi de la diferite altitudini, apoi a creat un compozit digital în Photoshop. Pentru fiecare imagine în parte Aydin Buyuktas a lucrat zile întregi.

    “Am avut foarte multe zile când m-am întors cu mâna goală din cauza vremii, problemelor tehnice şi păsări care mi-au atacat drona”, a spus el.

    Foto: Aydin Buyuktas

  • Instanţa supremă a decis definitiv că procesul lui Călin Popescu Tăriceanu poate începe

    Hotărârea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie este definitivă.

    În iulie 2016, Călin Popescu Tăriceanu a fost trimis în judecată de procurorii anticorupţie pentru mărturie mincinoasă şi favorizarea făptuitorului, preşedintele Senatului contestând ulterior decizia.

    Procurorii DNA Braşov l-au trimis atunci în judecată pe preşedintele Senatului Călin Popescu Tăriceanu pentru mărturie mincinoasă şi favorizarea făptuitorului, alături de acesta urmând să fie judecat pentru mărturie mincinoasă şi Dorin Marian, fost şef al Cancelariei premierului, dosarul având legătură cu declaraţiile pe care cei doi le-au dat în cauza privind retrocedarea presupus nelegală a unei suprafeţe din Pădurea Snagov şi a Fermei Băneasa.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ce maşini electrice cumpără românii?

    Însă dimensiunea actuală a pieţei limitează exact această efervescenţă. Maşinile electrice au devenit un trend la nivel global, iar România urmează această direcţie – dar cu anumite rezerve. Care sunt motivele pentru care unii clienţi aleg noile tehnologii, dar majoritatea preferă încă varianta tradiţională şi ce se poate face în acest sens?

    “Încep prin a vă spune că sunt pasionat de maşini. Decizia mea de a cumpăra un anumit model de autoturism nu ţine doar de motivaţia de deplasare de la punctul A la B, ci are şi o puternică componentă emoţională, maşina trebuie să îmi placă, să se conducă bine şi să mă reprezinte”, povesteşte Adrian Ion, unul dintre românii care au ales să treacă la o maşină electrică. „Îţi oferă senzaţii diferite de un model cu ardere internă, tradiţional. Felul în care maşina electrică funcţionează este fundamental diferit, liniar, silenţios, însă fără a răpi din plăcerea condusului. Această plăcere în conducere este dublată de costuri extrem de scăzute de întreţinere şi deplasare: echivalentul în consum de motorină sau benzină ar fi probabil undeva la 1 litru/100 km.”

    Au fost mai multe motive pentru care a ales o maşină electrică: faptul că este foarte silenţioasă, că practic se conduce doar cu o singură pedală, maşina decelerând până la stop de îndată ce ridici piciorul de pe acceleraţie, iar frâna se foloseşte doar în caz de urgenţă; faptul că în medie parcurge 50-80 de kilometri pe zi, astfel că range-ul oferit de i3 (BMW i3 cu Range extender – maşina deţinută, n.red.) este suficient pentru nevoile cotidiene – în condiţii de temperatură normală, cu o baterie încărcată se pot parcurge 135 de kilometri, plus range – extender-ul ce depăşeşte 100 km; lipsa costurilor de întreţinere: „La maşina electrică nu există consumabile – ulei, motor sau revizii”, precum şi  faptul că nu se mai alimentează la benzinărie, ci o poţi face direct la priza de acasă. „Un alt avantaj este că locurile de parcare pentru maşinile electrice sunt de obicei libere, aşa că dacă vrei să mergi la mall în weekend şi e foarte aglomerat, ai posibilitatea să parchezi maşina şi să o încarci gratuit. Majoritatea mallurilor, magazinele mari, spaţiile de birouri şi chiar unele benzinării oferă acum gratuit posibilitatea de a încărca maşina”, remarcă el.

    „Experienţa este extraordinară, nu am niciun prieten care să fi mers cu ea şi să nu fie încântat, pot spune că odată ce ai condus electrică, cu siguranţă tranziţia înapoi, spre o maşină tradiţională, diesel sau pe benzină, este privită diferit”, mai spune Adrian Ion. „Maşina tradiţională va fi percepută ca fiind mai zgomotoasă, mai învechită, indiferent de gradul de confort oferit de clasa maşinii.”

    Anul trecut, numărul autovehiculelor electrice şi hibrid vândute în România a ajuns la 1.183 de unităţi, de peste două ori mai multe faţă de 2015 (496 unităţi), potrivit datelor transmise de Asociaţia Producătorilor şi Importatorilor de Automobile (APIA).

    Faţă de anul 2015, numărul maşinilor pur electrice (excluzând variantele hibrid) comercializate anul trecut a crescut de trei ori, ajungând la 167 de unităţi. Lider de piaţă a fost producătorul german BMW, cu 65 de unităţi, în vreme ce următoarele locuri sunt ocupate de Mercedes-Benz (37 de maşini vândute) şi Volkswagen (25). În ceea ce priveşte autoturismele plug-in hibride, Toyota rămâne principalul actor (820 de maşini vândute), urmată de Lexus (159) şi Land Rover (19). Astfel, 1% din maşinile noi înregistrate anul trecut în România au fost modele electrice sau hibride; trebuie menţionat şi faptul că piaţa auto a crescut, în total, cu peste 15% faţă de valorile înregistrate în 2015.

    La nivel global, automobilele electrice vor ajunge la 35% (41 milioane de unităţi) din vânzările totale în 2040, adică de 90 de ori mai mult decât vânzările actuale (aproape 500.000 de unităţi la nivel global în 2015). Mai mult de atât, scăderea preţurilor bateriilor va reduce costul unei maşini electrice sub cel al unei maşini convenţionale în 2025; astfel, o maşină electrică va putea fi cumpărată cu circa 22.000 de dolari (la valoarea din prezent) în 2040, conform unei cercetări a Bloomberg New Energy Finance (BNEF). Până acum, s-au vândut pe tot globul în jur de 1,3 milioane de maşini electrice, ceea ce reprezintă mai puţin de 1% din totalul autoturismelor mici. Mai exact, susţinute de o serie de factori, vânzările de maşini electrice sau plug-in ar trebui să crească accelerat după 2025. Printre aceşti factori se numără apariţia tot mai multor politici guvernamentale şi facilităţi fiscale, scăderea costului bateriilor şi reducerea cheltuielilor de întreţinere a maşinilor electrice. În concluzie, maşinile electrice ar trebui să devină mai ieftine decât cele pe combustie internă în jurul anului 2025.

  • Cum şi-a transformat Călugăru Frumosu numele într-un brand. A investit în acesta 300.000 de euro până acum

    „Ştiind că modelul de cafenea cu servire la masă nu mai este atât de popular şi nici atât de profitabil din cauza crizei de personal cu care HoReCa se confruntă (începând de la barmani, picoli, ospătari, etc.), finalul anului anterior a reprezentat o oportunitate pentru conceptul de cafenea pe care noi l-am gândit“, explică el motivaţia pentru care a ales dezvoltarea unui bar de preparare a cafelei, unde clienţii sunt asistaţi de un specialist. 

    Spune că pentru dezvoltarea acestui concept s-a inspirat din originile cafelei, de la descoperirea acesteia, din zonele de cultivare, procesul de culegere, până la metodele de preparare folosite pe parcursul firului istoric. „Legenda spune că nişte călugări au fost cei care au preparat pentru prima dată «licoarea magică» şi au folosit-o pentru a-i ţine noaptea treji“, povesteşte proprietarul. Handsome Monk Coffee House se poziţionează ca un local destinat persoanelor cu vârste cuprinse între 14 şi 45 de ani, cu studii medii sau superioare şi cu un venit cel puţin mediu. Valoarea medie a bonului fiscal este de 18-20 de lei. „Principalii clienţi sunt adolescenţii şi tinerii, atraşi de specialităţile de la barul de self-service, însă, spre suprinderea noastră, am identificat o categorie nouă de vârsă, cuprinsă între 40 şi 55 de ani – persoane care apreciază metodele alternative de preparare a cafelei de la Brew CoffeeBar.“ 

    Investiţia în cafeneaua deschisă în centrul comercial ParkLake din Capitală a fost de 300.000 de euro; mare parte din sumă a fost direcţionată spre amenajare. Atât materialele de construcţie, cât şi elementele de design interior sunt într-o formă brută, cât mai apropiată de forma lor naturală, descrie fondatorul Handsome Monk decorul, în care predomină lemnul masiv, betonul şi fierul. În afară de elementele de decor, comandate din mai multe colţuri ale lumii (ca Australia, SUA, Marea Britanie), o parte consistentă a bugetului a fost alocată aparaturii. Spre exemplu, Trifecta, un aparat de preparare a cafelei despre care proprietarul spune că este unic la noi în ţară, este o alternativă a cafelei la filtru; principalul beneficiu este aroma mai pronunţată. Brandingul a jucat şi el un rol important în bugetul alocat investiţiilor. Călugăru Frumosu se aşteaptă ca investiţia să se amortizeze în aproximativ 12-24 de luni de la deschiderea cafenelei. 

    Următorul pas în dezvoltarea conceptului este introducerea sistemului de franciză. Proprietarul Handsome Monk Coffee House intenţionează să dezvolte şi locaţii stradale, iar antreprenorul spune că a primit deja solicitări de franciză atât în Bucureşti, cât şi în alte oraşe din România. Investiţiile preconizate pentru acest an sunt de aproximativ 100.000 – 180.000 de euro, sumă care va fi direcţionată pentru deschiderea unei locaţii stradale şi achiziţionarea de echipamente. „Efervescenţa de pe piaţa cafenelelor apărute în ultimii doi ani este benefică, în primul rând, pentru consumatorii de cafea. Cafenelele artizanale se bucură de succes, deoarece pun accent pe calitatea cafelei şi pe procesul corect de preparare a acesteia“, adaugă proprietarul Handsome Monk Coffee House.

     

  • Cum şi-a transformat Călugăru Frumosu numele într-un brand. A investit în acesta 300.000 de euro până acum

    Călugăru Frumosu (41 ani) a intrat în domeniul cafenelelor la finalul anului trecut, după 15 ani de antreprenoriat în HoReCa. Ideea lansării conceptului de cafenea Handsome Monk Coffee House a venit în urma unei analize ample a situaţiei din domeniu. „Ştiind că modelul de cafenea cu servire la masă nu mai este atât de popular şi nici atât de profitabil din cauza crizei de personal cu care HoReCa se confruntă (începând de la barmani, picoli, ospătari, etc.), finalul anului anterior a reprezentat o oportunitate pentru conceptul de cafenea pe care noi l-am gândit“, explică el motivaţia pentru care a ales dezvoltarea unui bar de preparare a cafelei, unde clienţii sunt asistaţi de un specialist. 

    Spune că pentru dezvoltarea acestui concept s-a inspirat din originile cafelei, de la descoperirea acesteia, din zonele de cultivare, procesul de culegere, până la metodele de preparare folosite pe parcursul firului istoric. „Legenda spune că nişte călugări au fost cei care au preparat pentru prima dată «licoarea magică» şi au folosit-o pentru a-i ţine noaptea treji“, povesteşte proprietarul. Handsome Monk Coffee House se poziţionează ca un local destinat persoanelor cu vârste cuprinse între 14 şi 45 de ani, cu studii medii sau superioare şi cu un venit cel puţin mediu. Valoarea medie a bonului fiscal este de 18-20 de lei. „Principalii clienţi sunt adolescenţii şi tinerii, atraşi de specialităţile de la barul de self-service, însă, spre suprinderea noastră, am identificat o categorie nouă de vârsă, cuprinsă între 40 şi 55 de ani – persoane care apreciază metodele alternative de preparare a cafelei de la Brew CoffeeBar.“ 

    Investiţia în cafeneaua deschisă în centrul comercial ParkLake din Capitală a fost de 300.000 de euro; mare parte din sumă a fost direcţionată spre amenajare. Atât materialele de construcţie, cât şi elementele de design interior sunt într-o formă brută, cât mai apropiată de forma lor naturală, descrie fondatorul Handsome Monk decorul, în care predomină lemnul masiv, betonul şi fierul. În afară de elementele de decor, comandate din mai multe colţuri ale lumii (ca Australia, SUA, Marea Britanie), o parte consistentă a bugetului a fost alocată aparaturii. Spre exemplu, Trifecta, un aparat de preparare a cafelei despre care proprietarul spune că este unic la noi în ţară, este o alternativă a cafelei la filtru; principalul beneficiu este aroma mai pronunţată. Brandingul a jucat şi el un rol important în bugetul alocat investiţiilor. Călugăru Frumosu se aşteaptă ca investiţia să se amortizeze în aproximativ 12-24 de luni de la deschiderea cafenelei. 

    Următorul pas în dezvoltarea conceptului este introducerea sistemului de franciză. Proprietarul Handsome Monk Coffee House intenţionează să dezvolte şi locaţii stradale, iar antreprenorul spune că a primit deja solicitări de franciză atât în Bucureşti, cât şi în alte oraşe din România. Investiţiile preconizate pentru acest an sunt de aproximativ 100.000 – 180.000 de euro, sumă care va fi direcţionată pentru deschiderea unei locaţii stradale şi achiziţionarea de echipamente. „Efervescenţa de pe piaţa cafenelelor apărute în ultimii doi ani este benefică, în primul rând, pentru consumatorii de cafea. Cafenelele artizanale se bucură de succes, deoarece pun accent pe calitatea cafelei şi pe procesul corect de preparare a acesteia“, adaugă proprietarul Handsome Monk Coffee House.