BusinessMagazin

Tag: microsoft

  • Oferta Microsoft pentru Yahoo: prea mare sau prea mica?

    Cel mai mare producator de software la nivel mondial a oferit 31 de dolari pentru o actiune Yahoo, un pret cu 62% mai mare decat cotatia titlurilor la inchiderea sedintei de tranzactionare de joi.

    Analistii, managerii de fonduri si reprezentantii mediului academic au pareri diferite privind nivelul ofertei Microsoft. "Sunt de parere ca Microsoft ofera un pret prea mare. Aceasta companie nu valoreaza mai mult de 20 de dolari pe actiune, si motivul pentru care fac aceasta afirmatie este ca exista numai doua sau trei active de interes in proprietatea Yahoo, respectiv Yahoo Mail, Yahoo Answers si Yahoo Finance", a afirmat Trip Chrowdhry, analist la firma de cercetare Global Equities Research.

    Mai multe amanunte pe www.mediafax.ro

  • Microsoft ofera 44,6 mld.$ pe Yahoo!

    Oferta, care va permite actionarilor Yahoo! sa aleaga intre a primi numerar sau un numar fix de actiuni Microsoft, este cu 62% mai mare decat pretul titlurilor Yahoo! la inchiderea sedintei bursiere din 31 ianuarie 2008, se arata intr-un comunicat al producatorului de software.

    Cititi mai multe detalii pe www.mediafax.ro

    Aflati de pe BUSINESS Magazin viziunea lui Bill Gates despre revolutia digitala ai carei martori suntem.

  • Revolutia digitala de-abia a inceput

    Cred ca, de fapt, avem de-a face cu contrariul. Progresele incredibile din ultimele decenii au pus doar bazele unei schimbari mult mai profunde. In anii ce vor veni, hardware-ul va continua sa se imbunatateasca, adeseori intr-un mod dramatic sau surprinzator. Software-ul va continua sa inregistreze progrese, pe masura ce dezvoltam noi abordari pentru a beneficia de avantajele procesoarelor multi-core, de capacitatea extinsa de stocare de date si de raspandirea accesului la Internet in banda larga. Impreuna, hardware-ul si software-ul vor fi catalizatorul progreselor din urmatorii 10 ani, ce vor depasi cu mult schimbarile ultimilor 30 de ani.

    In curand, tehnologia informaticã si software-ul vor fi disponibile peste tot – in birou si acasa, in masina, in magazine, restaurante si spatii publice. Vom avea acces la capacitatea de calcul a unei game variate de dispozitive, profitand adeseori de prezenta ecranelor si suprafetelor de proiectie din apropierea noastra. Intre timp, proliferarea centrelor foarte mari de date si omniprezenta in crestere a retelelor de acces la Internet in banda larga vor crea o tesatura continuã de informatii si capacitati de calcul ce se intinde intre viata noastra de la birou si de acasa, de oriunde, din orice loc ne vom afla.

    Aceasta combinatie de software puternic care ruleaza pe diverse dispozitive, servicii care ruleaza pe Web si capacitati uriase de stocare de date disponibile pe Internet vor face toate informatiile dumneavoastra accesibile instantaneu. In curand, veti putea deschide orice documente sau fisiere media pe care le-ati creat sau salvat utilizand orice dispozitiv aveti la indemana, fie el PC, telefon mobil, televizor, consola portabila de jocuri sau player muzical. Preferintele dumneavoastra, lista de contacte, calendarele si aplicatiile va vor fi la îndemânã permanent, iar modul in care informatiile vã vor fi prezentate se va adapta automat pentru a oferi cea mai buna experienta pentru dispozitivul pe care il folositi.

    Aceste schimbari vor avea un efect extrem de important asupra afacerilor. Noile instrumente ale tehnologiei informatiei le permit companiilor de toate marimile sa-si eficientizeze comunicatiile si colaborarea, sa-si simplifice activitatea de zi cu zi si sa le ofere angajatilor acces instantaneu la informatia de care au nevoie pentru a lua decizii inteligente. Si mai important este faptul ca ne aflam mai aproape ca niciodata de realizarea viziunii noastre de a avea sisteme informatice care poseda flexibilitate, inteligenta si constiinta de sine pentru a se adapta automat procesului de decizie în afaceri. Aceste sisteme vor livra exact informatiile, serviciile si aplicatiile de care au nevoie angajatii si clientii, în momentul si locul când e nevoie de ele.

    Totodata, tehnologia schimba din ce in ce mai mult viata proprie – modul in care comunicam cu cei dragi, modul in care pastram amintirile unor evenimente din trecut, modul în care ne distram si relaxam, modul in care utilizam asistenta medicala. Simplificand, tehnologia ne transforma modul in care interactionam unii cu altii si modul in care intelegem lumea in care traim.

    Ubicuitatea software-ului, a dispozitivelor si conectivitatii ofera o platforma pentru comunitati sociale complexe, esentiale pentru modul in care ne satisfacem dorinta universala de interactiune umana. Popularitatea unor servicii online ca Xbox Live, Windows Live Spaces, Facebook si MySpace demonstreaza puternica atractie exercitata de tehnologia ce permite contactele si comunitatea.

    Aceasta transformare se va accelera pe masura ce modul in care interactionam cu tehnologia evolueaza spre punctul in care sa semene cu modul in care interactioneaza oamenii unii cu ceilalti. Tehnologia de calcul mai ieftina si mai puternica le-a permis cercetatorilor sa rezolve probleme dificile ca recunoasterea vocii si a scrisului de mana si incepem sa vedem aparand interfete care incorporeaza vorbire, scris de mana, vedere, atingere si gesturi.

    De asemenea, vom vedea si progrese rapide in domeniul tehnologiei de afisare. In urmatorul deceniu, ecranele vor deveni mai ieftine, mai usoare, mai portabile si vor cunoaste o raspandire mai mare. In viitor, ne vom conecta dispozitivele portabile la ecrane aflate in apropierea noastra sau vom proiecta informatii pe suprafetele din apropierea noastra. Aceste noi cãi de transfer a informatiei vor avea un impact revolutionar, nu numai asupra modului in care interactionam cu tehnologia, ci si asupra modului in care interactionam unii cu altii.

    Pentru Microsoft, Europa va continua sa joace un rol esential in dezvoltarea urmatoarei generatii de inovatii tehnologice si in aducerea lor pe piata. In prezent, avem 12 centre si cercetare si dezvoltare in Europa si peste 2.000 de cercetatori si ingineri care lucreaza la proiecte esentiale, de la echipamente care pot învata singure sau care pot vedea si prelucra imaginile” la dezvoltarea de noi limbaje de programare si noi abordari ale prelucrarii complexe a informatiilor. Divizia noastra de Ecologie Computationala si Stiinta Mediului de la centrul Microsoft Research din Cambridge se concentreaza pe dezvoltarea unor noi instrumente si metode de predictie si atenuare a schimbarilor produse mediului natural.

    Atunci cand Paul Allen si cu mine am infiintat Microsoft acum mai bine de 30 de ani, visul nostru era sa punem un computer pe fiecare birou si in fiecare casa. Astazi, circa un miliard de oameni au un PC. Numarul este mare, dar nu e decat o fractiune din cele 6,6 miliarde de oameni ai lumii. Pe masura ce facem tehnologia mai accesibila si usor de folosit, vom putea sa extindem oportunitatile sociale si economice care apar odata cu un acces mai bun la educatie, informatie, asistenta medicala si piete globale. Participarea unui numar din ce in ce mai mare de oameni din toata lumea la economia bazata pe cunoastere va avea ca rezultat noile inovatii care imbogatesc tuturor viata, o fac mai legata de cea a celorlalti, mai productiva si mai plina de impliniri.

    Cred ca cea mai mare schimbare din urmatorii 10 ani va fi extinderea revolutiei digitale la oamenii care nu pot inca sa participe la economia bazata pe cunoastere, deoarece, in ciuda progreselor inregistrate, in mare parte de-abia am inceput sa realizam marele potential al tehnologiei digitale. Sunt nerabdator sa vad ce va aduce viitorul.

  • Revolutia digitala de-abia a inceput

    Cred ca, de fapt, avem de-a face cu contrariul. Progresele incredibile din ultimele decenii au pus doar bazele unei schimbari mult mai profunde. In anii ce vor veni, hardware-ul va continua sa se imbunatateasca, adeseori intr-un mod dramatic sau surprinzator. Software-ul va continua sa inregistreze progrese, pe masura ce dezvoltam noi abordari pentru a beneficia de avantajele procesoarelor multi-core, de capacitatea extinsa de stocare de date si de raspandirea accesului la Internet in banda larga. Impreuna, hardware-ul si software-ul vor fi catalizatorul progreselor din urmatorii 10 ani, ce vor depasi cu mult schimbarile ultimilor 30 de ani.

    In curand, tehnologia informaticã si software-ul vor fi disponibile peste tot – in birou si acasa, in masina, in magazine, restaurante si spatii publice. Vom avea acces la capacitatea de calcul a unei game variate de dispozitive, profitand adeseori de prezenta ecranelor si suprafetelor de proiectie din apropierea noastra. Intre timp, proliferarea centrelor foarte mari de date si omniprezenta in crestere a retelelor de acces la Internet in banda larga vor crea o tesatura continuã de informatii si capacitati de calcul ce se intinde intre viata noastra de la birou si de acasa, de oriunde, din orice loc ne vom afla.

    Aceasta combinatie de software puternic care ruleaza pe diverse dispozitive, servicii care ruleaza pe Web si capacitati uriase de stocare de date disponibile pe Internet vor face toate informatiile dumneavoastra accesibile instantaneu. In curand, veti putea deschide orice documente sau fisiere media pe care le-ati creat sau salvat utilizand orice dispozitiv aveti la indemana, fie el PC, telefon mobil, televizor, consola portabila de jocuri sau player muzical. Preferintele dumneavoastra, lista de contacte, calendarele si aplicatiile va vor fi la îndemânã permanent, iar modul in care informatiile vã vor fi prezentate se va adapta automat pentru a oferi cea mai buna experienta pentru dispozitivul pe care il folositi.

    Aceste schimbari vor avea un efect extrem de important asupra afacerilor. Noile instrumente ale tehnologiei informatiei le permit companiilor de toate marimile sa-si eficientizeze comunicatiile si colaborarea, sa-si simplifice activitatea de zi cu zi si sa le ofere angajatilor acces instantaneu la informatia de care au nevoie pentru a lua decizii inteligente. Si mai important este faptul ca ne aflam mai aproape ca niciodata de realizarea viziunii noastre de a avea sisteme informatice care poseda flexibilitate, inteligenta si constiinta de sine pentru a se adapta automat procesului de decizie în afaceri. Aceste sisteme vor livra exact informatiile, serviciile si aplicatiile de care au nevoie angajatii si clientii, în momentul si locul când e nevoie de ele.

    Totodata, tehnologia schimba din ce in ce mai mult viata proprie – modul in care comunicam cu cei dragi, modul in care pastram amintirile unor evenimente din trecut, modul în care ne distram si relaxam, modul in care utilizam asistenta medicala. Simplificand, tehnologia ne transforma modul in care interactionam unii cu altii si modul in care intelegem lumea in care traim.

    Ubicuitatea software-ului, a dispozitivelor si conectivitatii ofera o platforma pentru comunitati sociale complexe, esentiale pentru modul in care ne satisfacem dorinta universala de interactiune umana. Popularitatea unor servicii online ca Xbox Live, Windows Live Spaces, Facebook si MySpace demonstreaza puternica atractie exercitata de tehnologia ce permite contactele si comunitatea.

    Aceasta transformare se va accelera pe masura ce modul in care interactionam cu tehnologia evolueaza spre punctul in care sa semene cu modul in care interactioneaza oamenii unii cu ceilalti. Tehnologia de calcul mai ieftina si mai puternica le-a permis cercetatorilor sa rezolve probleme dificile ca recunoasterea vocii si a scrisului de mana si incepem sa vedem aparand interfete care incorporeaza vorbire, scris de mana, vedere, atingere si gesturi.

    De asemenea, vom vedea si progrese rapide in domeniul tehnologiei de afisare. In urmatorul deceniu, ecranele vor deveni mai ieftine, mai usoare, mai portabile si vor cunoaste o raspandire mai mare. In viitor, ne vom conecta dispozitivele portabile la ecrane aflate in apropierea noastra sau vom proiecta informatii pe suprafetele din apropierea noastra. Aceste noi cãi de transfer a informatiei vor avea un impact revolutionar, nu numai asupra modului in care interactionam cu tehnologia, ci si asupra modului in care interactionam unii cu altii.

    Pentru Microsoft, Europa va continua sa joace un rol esential in dezvoltarea urmatoarei generatii de inovatii tehnologice si in aducerea lor pe piata. In prezent, avem 12 centre si cercetare si dezvoltare in Europa si peste 2.000 de cercetatori si ingineri care lucreaza la proiecte esentiale, de la echipamente care pot învata singure sau care pot vedea si prelucra imaginile” la dezvoltarea de noi limbaje de programare si noi abordari ale prelucrarii complexe a informatiilor. Divizia noastra de Ecologie Computationala si Stiinta Mediului de la centrul Microsoft Research din Cambridge se concentreaza pe dezvoltarea unor noi instrumente si metode de predictie si atenuare a schimbarilor produse mediului natural.

    Atunci cand Paul Allen si cu mine am infiintat Microsoft acum mai bine de 30 de ani, visul nostru era sa punem un computer pe fiecare birou si in fiecare casa. Astazi, circa un miliard de oameni au un PC. Numarul este mare, dar nu e decat o fractiune din cele 6,6 miliarde de oameni ai lumii. Pe masura ce facem tehnologia mai accesibila si usor de folosit, vom putea sa extindem oportunitatile sociale si economice care apar odata cu un acces mai bun la educatie, informatie, asistenta medicala si piete globale. Participarea unui numar din ce in ce mai mare de oameni din toata lumea la economia bazata pe cunoastere va avea ca rezultat noile inovatii care imbogatesc tuturor viata, o fac mai legata de cea a celorlalti, mai productiva si mai plina de impliniri.

    Cred ca cea mai mare schimbare din urmatorii 10 ani va fi extinderea revolutiei digitale la oamenii care nu pot inca sa participe la economia bazata pe cunoastere, deoarece, in ciuda progreselor inregistrate, in mare parte de-abia am inceput sa realizam marele potential al tehnologiei digitale. Sunt nerabdator sa vad ce va aduce viitorul.

  • Web 3.0, varianta demo

    Tarziu in noapte, unul dintre posturile locale de televiziune din Las Vegas difuzeaza o masa rotunda despre Consumer Electronics Show, targul international care aduce orasului sute de milioane de dolari anual in doar cateva zile. Moderatorul pune o intrebare standard: care este tendinta dominanta in acest an? Rezulta un Turn Babel: fiecare invitat spune altceva. Concluzia finala este imposibil de tras. Ce sa alegem? Vaga si vechea sintagma "trecerea de la analog la digital"? Infuzia masiva de hardware si software in automobile? Un nou episod si mai dramatic din telenovela high definition Blu-ray versus HD DVD? Aparitia unor roboti “de larg consum” uimitori si la preturi rezonabile? Oferta incredibil de bogata de televizoare LCD sau cu plasma?

    Fiecare dintre aceste subiecte ar putea umple pagini intregi, dar fara sa se delimiteze clar ca un trend dominant al actualei editii a CES. O privire mai atenta scoate insa la iveala un element cvasiprezent in mai toate noile tehnologii, la fel de esential precum curentul electric pentru civilizatia actuala: internetul. Aproape toate marile companii prezente la CES au avut grija sa-si conecteze la worldwide web conceptele cu care au venit sa cucereasca lumea. |n acest peisaj, furnizorii de continut multimedia sunt, la randul lor, curtati intens de mai toate companiile hi-tech, in efortul de a atrage consumatorii oferindu-le portii generoase de divertisment si informatie digitale.

    Cand discutam despre internetul mobil, apare inevitabil comparatia cu computerul: care va fi castigatorul in disputa dintre telefon si laptop, ca echipamente de accesare a internetului? Navigarea pe net prin intermediul telefoanelor mobile este inca destul de scumpa si de greoaie. Ecranul acestor echipamente este deocamdata meschin, iar afisarea site-urilor devine adesea frustranta. De cealalta parte, majoritatea laptopurilor sunt grele, bateria are durata scurta de utilizare intre incarcari, insa monitorul este confortabil.

    Cel mai pare producator de cipuri din lume, Intel, propune ca rezolvarea acestei dileme sa fie un echipament nou de conectare, pe care l-a denumit "mobile internet device" (MID). Paul Otellini, directorul executiv al companiei, a descris la Las Vegas cum trebuie sa arate MID: sa consume foarte putina energie, sa aiba tastatura completa si un ecran cu diagonala in jur de 7,5 centimetri (3 inci). Un astfel de computer portabil miniaturizat ar putea fi preferat telefonului mobil, sustine Otellini. |n cateva luni, Intel va incepe sa livreze un nou tip de procesor (denumit Silverthorne), de dimensiuni mai reduse decat cele standard si care consuma relativ mai putina energie. Acest procesor, impreuna cu platforma aferenta, ar face din MID un echipament mai suplu decat un laptop obisnuit, dar cu functii mult mai evoluate fata de telefoanele mobile.
    MID isi propune asadar sa devina minunea tehnologica a electronicelor de consum in acest an, printre altele datorita implicarii in proiect a companiei One Voice Technologies, care il va dota cu functii evoluate de recunoastere vocala pentru activarea functiilor de player de muzica si video, chat, afisare a hartilor. Cu alte cuvinte, vom apasa mai putin pe taste si, in schimb, ii vom vorbi micului computer. Chiar si cautarea unor informatii pe internet se va face tot prin voce. Echipat cu GPS, MID va fi dotat si cu un soft de traducere automata in engleza a convorbirilor captate prin microfonul incorporat si purtate in alte limbi.

    Scepticii stramba insa din nas, afirmand ca MID nu va deveni prea curand un echipament popular, din cauza slabei raspandiri a internetului wireless broadband, in comparatie cu retelele bine puse la punct ale companiilor de telefonie mobila. Raspandirea convorbirilor prin intermediul internetului (VoIP), desfasurate pe dispozitive mobile conectate la hotspoturi, ramane insa o amenintare pentru veniturile companiilor de telefonie. Furnizorul de telefonie VoIP Skype s-a inscris ca furnizor de tehnologie pentru MID al Intel si, mai mult, cu ocazia CES a anuntat si parteneriatul cu Sony in urma caruia gamerii care folosesc consola PlayStation Portable conectata la WiFi vor putea vorbi prin VoIP, intr-o maniera de neinchipuit pana acum. Vor vedea, de pilda, care dintre utilizatorii din lista de contacte este in retea si poate fi apelat. Daca mai era nevoie de inca o dovada ca Skype tinde sa devina un operator de telefonie mobila, atunci aceasta ar putea fi anuntul ca serviciile sale vor fi disponibile si pe noua Nokia 819 Internet Tablet.

    Yahoo!, in schimb, mizeaza pe telefonul mobil, venind la CES cu o noua interfata pentru accesarea serviciilor sale pe telefoanele mobile, Go3.0. Aplicatia promite un acces mai usor si personalizat la e-mail, stiri, cautare, meteo, harti pe telefonul mobil. Yahoo! a initiat si parteneriate cu MySpace, eBay si MTV Networks care vor crea servicii speciale pentru utilizatorii Go3.0. Totodata, Go3.0 este deschisa pentru dezvoltatorii de software care sunt invitati sa creeze aplicatii. Cu aceasta, Yahoo! incearca sa evite sa fie prinsa pe picior gresit de catre Google, care la randul sau lucreaza intens la noul sistem de operare pentru telefoanele mobile, Android.

    Directorul executiv Jerry Yang a iesit in sfarsit din silentio stampa cu ocazia CES si a facut eforturi de a convinge publicul ca Yahoo! poate veni tare din urma in concurenta cu Google. Pentru cine nu considera ca felul cum se comporta Yahoo! Mail Beta ar confirma aceste sperante, nu-i nici o problema: Yang spune ca modul in care utilizam acum e-mail-ul este oricum primitiv si promite ca va oferi solutii noi prin care mesajele din inbox sa fie ierarhizate in functie de importanta categoriilor de expeditori, iar informatiile continute in mesaje si comunicarea electronica sa fie imbogatite cu date selectate in functie de context, culese de pe internet. Yahoo! Mail ar urma sa adune la un loc mesaje scrise si vocale, mesagerie instant si mesajele din retelele sociale la care utilizatorul e conectat, ca MySpace sau LinkedIn, iar daca acesta va scrie un mesaj despre un restaurant unde vrea sa invite pe cineva din lista sa de contacte, i se vor oferi automat date despre restaurant si eventual despre preferintele in materie ale destinatarului.

    Cat priveste Google, compania a fost consecventa cu strategia sa low profile si cu ocazia CES. Nu a a inchiriat niciun pavilion, singura stire mai semnificativa fiind parteneriatul cu Panasonic, liderul mondial al monitoarelor cu plasma, prin care serviciile video si foto YouTube si Picasa vor fi accesibile si pe televizoarele cu inalta definitie. Nu este clar daca Google va deveni si furnizor de continut video high definition. Un lucru e sigur insa, absenta Google de la CES a facut ca spectacolul internetului ca vector si catalizator pentru tot ce inseamna IT&C sa fie incomplet.

    Dincolo de spectacolul, punctat de acorduri rock, al retragerii lui Bill Gates din functiile executive, Microsoft a adaugat obsesiv componenta de internet in toate noile produse aduse la CES. De pilda, a lansat in varianta beta, deocamdata doar pentru americani, aplicatia Office Live Beta Workspace. Utilizatorului i se pune la dispozitie un spatiu de 500 MB in care poate gazdui documente Word Excel, PowerPoint sau PDF pe care le poate accesa apoi de pe orice computer cu conexiune la Internet. Fisierele pot fi modificate si expediate in interiorul unei comunitati mult mai usor, datorita Workspace.

    Microsoft s-a preocupat in mod deosebit de parteneriatele cu giganti media, furnizori de continut: impreuna cu NBC Universal va lansa portalul NBCOlympics.com cu prilejul Jocurilor Olimpice de la Beijing, prin care utilizatorii vor accesa, live sau la cerere, peste 3.000 de ore de transmisiuni video. Portalul va fi cu acces gratuit si se va baza pe suita de aplicatii pentru web Silverlight. Tot la CES a fost anuntata si alianta MGM-Microsoft prin care filme clasice, precum "Terminator" sau "Tacerea mieilor", vor fi disponibile prin intermediul consolei de jocuri Xbox360, devenita astfel echipament de furnizare de continut video. Prin acelasi echipament, ABCTelevision si Disney Channel vor livra emisiuni de succes si seriale precum "Neveste disperate", "Lost" sau "Grey’s Anatomy".

    {i in privinta livrarii de continut video prin internet, companiile au mari promisiuni. Demonstratia facuta de operatorul american de cablu Comcast i-a excitat la maximum pe toti dependentii de continut video high definition. Datorita unei noi tehnologii de modem, Comcast a descarcat un film in doar cateva minute, la fantastica viteza de 160 Mbps. Directorul executiv Brian Roberts a promis ca vitezele comerciale de 100 Mbps la internetul prin cablu vor deveni “absolut posibile” anul viitor pe cateva piete. "Supervitezele la download-ul de filme se afla abia la inceput. Furnizarea de continut prin internet va cunoaste o revolutie", afirma Roberts.

    Unul dintre exemplele cu care Bill Gates si-a sustinut viziunea asupra serviciilor bazate pe internet s-a referit la conceptul unui echipament care poate recunoaste o persoana sau un loc de interes public, datorita programelor de interpretare a imaginilor. Aparatul, asemanator cu un dispozitiv GPS, odata indreptat spre o persoana, va afisa pe ecran informatiile despre aceasta (cele care sunt public disponibile). Daca va scana o strada, ii va oferi posesorului date despre companiile gazduite de cladirile din zona si despre serviciile pe care acestea le ofera.

    Pare infricosator? Probabil nu mai mult decat e-mailurile promise de Yahoo! cu informatii selectate automat de pe internet pentru mesajele personale, sau decat viziunea lui Paul Ottelini, a unui internet “personal”, care nu mai asteapta ca utilizatorul sa caute o informatie, ci ii ghiceste dorintele si interesele. Conectat la internet in banda larga si pus sa interpreteze o fotografie a Beijingului, MID a putut sa traduca, de pilda, denumirile magazinelor sau numele strazilor. Bill Gates s-a folosit, pentru a demonstra ce poate dispozitivul prezentat de el, de propria sa fotografie, pe baza careia aparatul a accesat fotografii si clipuri video de la discursurile prezentate de el cu ocazia ultimelor opt editii ale CES. Visul unui “internet semantic”, imaginat de cei ce sustin ca dupa web 2.0 urmeaza epoca web 3.0, unde structurarea si livrarea informatiei ar trebui sa se faca automat, pare deci a incepe sa se apropie de realitate.

    Credit foto zoso.ro

  • Meciul titanilor

    La Sun Microsystems, unde a fost director pentru tehnologie (chief technology officer – CTO), Schmidt a asistat la modul cum presedintele companiei, Scott G. McNealy, s-a ridicat impotriva Microsoft si cum i-a catalogat pe conducatorii acestui grup, Steven A. Ballmer si Bill Gates, drept „Ballmer si Butthead“. Ulterior, in timpul celor patru ani petrecuti ca director executiv la Novell, Schmidt spunea adesea ca ar fi o prostie din partea oricarui rival sa incerce sa concureze „cu gigantul“, pentru ca n-ar face decat sa zgandare mania Microsoft.

    Apoi, cu sase ani in urma, Schmidt a prins postul de director executiv la Google si astazi se afla la conducerea unuia dintre cei mai inventivi si spectaculosi jucatori din industria computerelor, liderul de necontestat in cautarile pe internet si in publicitatea online. Cu resursele sale extinse si ochiul atent la noile piete, Google a inceput sa ofere produse online care lovesc chiar in inima puterii financiare a Microsoft: aplicatii de editare de text si de grafice.   

    Infruntarea in plina desfasurare dintre Google si Microsoft promite sa fie o inclestare de poveste in lumea afacerilor. Are sanse sa contureze viitorul ambelor companii si sa dea seama de modul cum consumatorii si corporatiile lucreaza, achizitioneaza, comunica si cum isi organizeaza viata in mediul digital. Google vede toate acestea intamplandu-se pe serverele sale la distanta din centre de date indepartate, accesibile de pe internet prin intermediul unui manunchi de dispozitive cu si fara fir – o structura cunoscuta sub numele de „cloud computing“. Microsoft vede si el un viitor al internetului, dar unul al carui centru de greutate ramane strans legat de software-ul pentru calculatoare personale dezvoltat de companie. Si de aici conflictul intre cele doua abordari.

    Dar intr-un interviu prelungit, acordat la campusul Google din Mountain View, California, Schmidt urmeaza obiceiurile din trecut. Isi ascunde strategiile. Cand vorbeste cu modestie despre o miscare pe care majoritatea industriei o vede ca pe un asalt al Google impotriva Microsoft, Schmidt face tot posibilul sa spuna ca de fapt e cu totul altceva.    

    Nu, spune el, nu s-a gandit nimeni la inlaturarea Microsoft anul trecut, atunci cand Google a introdus un pachet de aplicatii software online numit Google Apps, care include servicii de e-mail, mesagerie instant, calendare, procesare de cuvinte si tabele. Toate sunt versiuni mai simple ale programelor costisitoare care alcatuiesc profitabilul pachet Office al celor de la Microsoft, iar Google le ofera gratuit consumatorilor. Cu toate acestea, spune Schmidt, Google Apps nu sunt altceva decat un pas natural in efortul Google de a oferi mai multe capacitati de procesare utilizatorilor de internet. „Pentru majoritatea oamenilor“, spune el, „computerele sunt complicate si imprevizibile“, datorita defectiunilor si asaltului virusurilor. Daca Google poate oferi pe internet servicii proprii unui calculator, atunci „aceasta va fi o imbunatatire vizibila in vietile oamenilor“, spune el.  

    Ca sa explice, Schmidt se duce catre o plansa. Deseneaza un dreptunghi si insira o lista cu lucrurile care se pot face in „cloud“-ul („norul“ de legaturi) cu centrul pe internet. Apoi, Schmidt adauga ca lista se extinde pe masura ce conexiunile la internet devin tot mai rapide si software-ul de internet se imbunatateste. Intr-o sectiune a dreptunghiului, cam 10%, el hasureaza ce nu se poate face cu ajutorul Google Apps, precum procesarea de grafice elaborate. Asadar, in filozofia Google, 90% din lucrul cu calculatorul se va face in cele din urma cu ajutorul acelui „nor“? „Din punctul nostru de vedere, da“, spune Schmidt. „E un raport 90 la 10“. Inauntrul norului se afla „aproape tot ce ai de facut intr-o companie, aproape tot ceea ce face un angajat calificat“.

    Schmidt crede, evident, ca auspiciile istoriei si ale tehnologiei sunt in favoarea Google. Microsoft insa, bineinteles, nu are de gand sa stea degeaba si sa se uite. Compania a cheltuit miliarde de dolari incercand sa ajunga din urma Google in serviciile de cautare si de publicitate online, pana acum fara succes. Si companiile se lupta in promisiuni, in noi si noi terenuri – hartile online, fisierele video online sau software-ul pentru telefoane mobile. „Principiul de baza al Google este sa incerce sa schimbe toate regulile din lumea software-ului“, spune David B. Yoffie, profesor la Harvard Business School. Daca Google va reusi, spune Yoffie, „o mare parte din valoarea pe care Microsoft o furnizeaza astazi poate deveni caduca“.

    La Microsoft, remarcele lui Schmidt sunt percepute ca strigate de lupta. Microsoft traieste din software-ul traditional instalat pe calculatoarele personale, iar directorii companiei considera o fantezie perspectiva ca 90% din utilizarea calculatorului sa se faca prin intermediul internetului. „Este, bineinteles, total fals, luand in calcul unde se afla piata astazi si incotro se indreapta“, spune Jeff Raikes, presedinte al diviziei de business a Microsoft, care include produsele Office. Pentru Raikes, provocarea Google este un atac la Microsoft care este si prost coordonat, si arogant. „Accentul este pus pe propriul interes competitiv, pe incercarea de a submina Microsoft, in loc sa fie pus pe ce-si doresc clientii sa poata face“, spune el.

  • Sfarsitul erei lui Bill Gates

    In fata unei sali pline a Venetian Hotel din Las Vegas, intr-un discurs catalogat de cei prezenti drept premergator celui in care isi va anunta formal retragerea de la Microsoft, Bill Gates a vorbit despre viitorul tehnologiei.

    "De cand am inceput sa vorbesc despre <era digitala> in 2001, viteza cu care tehnologia digitala a devenit centrala in modul cum lucram, invatam si ne distram a fost surprinzatoare", a declarat Gates la Consumer Electronics Show (CES), unul din cele mai mari evenimente de profil.

    "In multe privinte insa, suntem doar la inceputul transformarii pe care tehnologiile software o vor permite. Pe parcursul urmatoarei <ere digitale> tehnologia ne va face viatile mai bogate, mai conectate, mai profunde si mai implinite in moduri mai incitante", a continuat Gates. O parte importanta a mesajelor a facut referire la asa numitele "interfete naturale". Chairman-ul Microsoft a lasat sa se inteleaga ca aceasta e o directie importanta a companiei, oferind exemplul noii versiuni a serviciului TellMe, o platforma ce permite utilizarea dispozitivelor mobile folosind comenzi vocale asemenea dialogului intre doua persoane. Din acelasi registru de tehnologii, Bill Gates a amintit acordul cu producatorul auto Ford. Incepand cu 2009, toate masinile Ford ar putea fi dotate cu software de la Microsoft.

    Un alt parteneriat important anuntat la CES este cel semnat cu NBC Universal si are ca obiect difuzarea olimpiadei de la Beijing din acest an pe site-ul msn.com. Spectatorii online vor avea la dispozitie 3600 de ore de acoperire in direct a acestui eveniment.

    Oficialul Microsoft a inaintat si o cifra a vanzarilor de sisteme de operare Windows Vista vandute pana acum, 100 de milioane de licente.
    Speech-ul lui Gates a fost presarat de clipuri video in care era aratat in sala de exercitii fizice sau conducand masina. Totodata, dialogurile prin teleconferinta in care cerea vocalistului de la formatia U2 sa ii ofere un loc in formatie, cel cu candidatul democrat Barack Obama sau interpretarea unei bucati muzicale alaturi de chitaristul formatiei Guns N’Roses au smuls zambete si aplauze audientei.

    Bill Gates urmeaza sa se retraga din activitatea de zi cu zi la Microsoft in iulie, in favoarea proiectelor caritabile, dar va pastra functia de chairman al gigantului software pe care l-a fondat in 1975.

  • Olandezul de la Microsoft

    Franke a fost director general al operatorului ucrainean de telefonie mobila UMC si este o figura cunoscuta in comunitatea de afaceri din Kiev. Cu o experienta de 25 de ani in industria de comunicatii, Franke si-a inceput activitatea in spatiul ex-sovietic in 1994, cand a inceput sa dezvolte operatiunile din Rusia ale Ericsson.

    Ulterior, a fost responsabil de toate activitatile de comunicatii mobile ale operatorului Golden Telecom. Franke a declarat ca industriile IT si telecom intampina aceleasi provocari si ca legaturile dintre ele devin din ce in ce mai stranse.

    In anul financiar 2007, biroul din Ucraina al Microsoft a obtinut o crestere de 40%. Daca in urma cu patru ani aici lucrau sase persoane, in prezent numarul acestora a ajuns la 100.

  • Firefox, aliat sau pion al Google?

    Firefox este cel mai popular browser alternativ de la Netscape incoace, avand aproape de trei ori mai multi utilizatori decat Safari-ul celor de la Apple; are 15-20% din piata globala de browsere si procentaje chiar mai ridicate in Europa si in randul pasionatilor de tehnologie. O parte din atractia fata de Firefox deriva din originile sale ca initiativa non-profit, o revolutie impulsionata de oameni si care implica browser-ul de web, tehnologie de baza pentru internet. De asemenea, deoarece codul sursa era public, Firefox a putut profita de creativitatea dezvoltatorilor; ei sunt incurajati sa-l imbunatateasca, fie cu aplicatia de blocare a reclamelor de pe site-urile de publicitate – una dintre cele mai populare extensii – sau prin crearea de „skin“-uri care sa personalizeze fata browser-ului.

    Dar in incercarea de a se folosi de acest succes, Fundatia Mozilla a ajuns sa semene mai mult cu un start-up din Silicon Valley finantat de investitori si mai putin cu un atelier al colaborarii intre programatori anonimi. Siobhan O’Mahony, profesor asistent la Scoala de Management a Universitatii Davis din California, numeste Mozilla „primul proiect open-source corporatist“.

    Fundatia a folosit o divizie comerciala, Corporatia Mozilla, pentru a strange zeci de milioane de dolari din drepturi de autor de la companii ce au creat motoare de cautare si care doreau pozitionari mai avantajoase in browser-ul ei. Si prin strangerea acelor bani ca rezerva de razboi pentru a concura cu giganti ca Microsoft si Apple, fundatia s-a indepartat, cel putin temporar, de la activitatile tipice ale unei organizatii non-profit. „Comunitatea Mozilla a fost putin hibrida in ce priveste integrarea investitiilor publice si private – in privinta asta istoria sa este de-a dreptul unica“, a spus O’Mahony.

    Pana acum, numerosii contributori ai Firefox par multumiti cu succesul sau financiar. Intrebarea mai importanta e ce va face Mozilla cu toti acesti bani. Potrivit datelor financiare ale Mozilla pentru 2006, recent publicate, fundatia are active de 74 de milioane de dolari, grosul fiind investiti in fonduri mutuale si alte operatiuni asemanatoare, iar anul trecut a avut venituri de 66 de milioane de dolari. Circa 85% din acele venituri au venit dintr-o singura sursa, Google, care are un contract de drepturi de autor cu Firefox.
    In pofida veniturilor generoase, Fundatia Mozilla a oferit in 2006 sub forma de granturi putin sub 100.000 de dolari (potrivit raportului auditat) sau 285.000 de dolari (potrivit declaratiilor Mozilla). In acelasi an, i-a platit directoarei executive a corporatiei, Mitchell Baker, peste 500.000 de dolari sub forma de salarii si alte beneficii (Baker este totodata si presedinta fundatiei).

    Mitchell Baker, o avocata care lucreaza pentru companiile din Silicon Valley inca de la mijlocul anilor ’90, a comentat ca pachetul ei salarial este „inca un exemplu despre caracterul hibrid al Mozilla“, adaugand ca suma o face sa para „un copilas amarat“ in comparatie cu liderii altor companii la fel de influente din Silicon Valley. Baker spune ca de fapt comunitatea, nu finantarea de la Google a facut din Firefox un mare jucator in acest domeniu. „Mozilla are succes pentru ca avem acest public imens caruia ii pasa de ea“, spune ea. „Piesa de baza care tine Mozilla independenta fie si de o singura sursa de venit, ca Google, este acest public divers“. Si adauga: „Nicio gramada de bani nu ne-ar fi permis sa atingem succesul pe care il avem acum“. Apoi, referindu-se la Microsoft: „Nu putem sa cheltuim mai mult decat ei“.

    Evolutia Firefox poate fi privita ca o extensie a razboiului dintre Netscape si Microsoft de la jumatatea anilor ’90. Dupa ce Microsoft a acaparat o mare parte din piata, Netscape a decis in 1998 sa-si faca public codul sursa si imediat dezvoltatorii au acceptat provocarea. In 2003, AOL, care cumparase Netscape, a oferit codul de browser nou-createi Fundatii Mozilla si pana in noiembrie 2004 a fost lansata prima versiune de Firefox. La vremea respectiva a fost promovata ca ilustrare a catorva principii – sa fie usor de utilizat, sa functioneze pe sisteme de operare diferite si sa fie mai sigura. Corporatia a fost creata in 2005.

    Celalalt avantaj al browser-ului, nedeclarat, insa impartasit cu celelalte proiecte open-source, a fost ONM: Orice, dar Nu Microsoft. „Firefox este capabil sa se adreseze unor categorii de public diferite. Nu pe toata lumea intereseaza ca standardele internetului sa ramana deschise, dar multi se tem ca daca Firefox pierde cota de piata, atunci standardele internetului ar putea ajunge apanajul Microsoft“, a scris intr-un e-mail O’Mahony.

  • Invatati toate neamurile

    Isi fac singuri programul, au bugete mari la dispozitie, conduc masini de serviciu puternice, sunt subordonati doar directorului general, iar eficienta actiunilor lor poate fi apreciata doar la mult timp dupa ce au avut loc. Si mai au nevoie de un om in echipa. Este vorba de cinci oameni ai Microsoft Romania, dintre care cel mai tanar are 25 de ani. Pentru oamenii din exterior cu care se intalnesc au carti de vizita cu functii obisnuite pentru o companie ce vinde software. Bogdan Musat, de exemplu, liderul echipei, este developer & platform group manager. Dar colegii lor de serviciu ii cunosc sub titulatura lor de uz intern, cea de evanghelisti ai Microsoft.

    Un exemplu de activitate curenta a acestor evanghelisti este participarea la intalniri ale entuziastilor „open source“, cei ce folosesc si realizeaza la randul lor programe care sunt distribuite in principal gratuit si pe care oricine e liber sa le modifice dupa bunul plac, in functie de nevoi. Un contrast evident cu modelul traditional de business al Microsoft. In asemenea cercuri, nu putini dintre programatori vad Microsoft drept inamicul public numarul unu. „Nu mergem acolo sa ne facem reclama, ci ca sa corectam eventualele prejudecati nefondate despre produsele Microsoft, un fel de lobby“, explica Todi Pruteanu, unul dintre evanghelisti. Nu e deloc un lucru usor. E ca si cum un dinamovist s-ar infiltra la o intalnire a suporterilor Stelei si in momentul cand s-ar vorbi de rau de „cainii rosii“, ar apara echipa. In restul timpului, Pruteanu trebuie sa fie cat mai aproape de mediul academic, prin intalniri cu studenti de la facultatile tehnice sau profesori, persoane care in viitor vor dezvolta programe software. Miza este ca o vor face mai ales pe platforme Microsoft, daca predica evanghelistului va convinge publicul; daca nu, vor alege o alta, open source.

    Din echipa condusa de Bogdan Musat, alaturi de Pruteanu (evanghelistul pentru mediul academic) fac parte alti trei evanghelisti: unul pastreaza legatura cu partenerii – firme ce lucreaza cu produsele Microsoft, altul cu comunitatea de dezvoltatori software care cresc numarul aplicatiilor ce pot fi utilizate intr-un mediu Windows si un al treilea cu administratorii de sistem, cei ce intretin retelele de calculatoare intr-o organizatie. Fapt nu foarte cunoscut, Microsoft Romania are evanghelisti de cinci ani, la inceput doar doua persoane avand aceasta functie, ulterior casta largindu-se.

    La nivel mondial, Microsoft are acum in jur de 1.000 de evanghelisti. Iar conceptul e folosit de multe dintre companiile din domeniul IT si in special de cele cu afaceri in internet. Google, de exemplu, are o echipa de evanghelisti condusa de „parintele internetului“, Vinton Cerf, numit asa pentru contributia pe care a avut-o in dezvoltarea unor standarde in perioada de inceput a internetului. Dar evanghelistii nu fac lobby pentru o singura companie. Guy Kawasaki, unul dintre cei mai cunoscuti evanghelisti internet, promoveaza servicii de web nou aparute si pe antreprenorii din spatele acestor start-up-uri.

    Definitia lui pentru acest termen e din cele mai acceptate. „Evanghelismul inseamna procesul prin care cineva reuseste sa convinga alte persoane sa creada intr-un produs sau o idee la fel de mult ca acela care le sustine. Inseamna sa-ti vinzi visul utilizand inflacarare, entuaziasm, curaj, vise si viclenie“, spune Guy Kawasaki, autorul unei carti pe aceasta tema intitulata „Selling the Dream“, carte aparuta in 1991 la editura HarperCollins. Intr-una din putinele insemnari care se refera la perioada cand era evanghelist al Apple si raspundea direct in fata CEO, Steve Jobs, Kawasaki isi aduce aminte de tratamentul special de care beneficia in acea perioada. De exemplu, de fiecare data cand trebuia sa calatoreasca in alt oras cu avionul, ii era asigurata intotdeauna clasa intai. Alte companii ce au in structura organizatorica titulatura de evanghelist sunt Adobe, eBay, Oracle, Paypal, Sun Microsystems si Yahoo!.

    In Romania, aceste companii fie nu sunt reprezentate direct, fie nu au evanghelisti. In afara de Microsoft insa, Vodanet, unul dintre editorii online ai mai multor site-uri romanesti, a ales sa foloseasca beneficiile pe care le-ar putea aduce un evanghelist. Mirela Ciucur era pana in februarie business development manager al acestei companii. Acum jumatate de an a trebuit sa-si schimbe cartile de vizita pentru a se recomanda drept „Chief internet Evangelist“. Scopul ei – sa fie in permanenta legatura cu oamenii ce lucreaza in online, fie si de la concurenta, de a crea o comunitate care sa impulsioneze dezvoltarea internetului in Romania. Una dintre initiativele ei a fost inceperea unor intalniri periodice intre oamenii din industrie, evenimente numite „e-vangelist“. „Mi-am asumat acest rol pentru ca vad internetul ca pe o industrie avangardista si o forma de media vizionara“, se explica Mirela Ciucur, contestata in industria online la vremea cand a preluat functia, pe motiv ca nu-i cunoscuta nici cu vreun blog propriu, nici cu vreun site pe care sa-l fi lansat. „Numirea mea in acest post a fost facuta nu atat prin prisma experientei de internet, ci prin prisma credintei pe care o am in internet si a atitudinii pozitive care ma caracterizeaza“, a replicat reprezentanta Vodanet pe site-ul companiei.

    Din punctul de vedere al evanghelistilor tehnici din Romania – cei ai Microsoft – rolul unui om cu o astfel de titulatura este de a asigura „vanzarile de poimaine“. „Suntem totusi o firma care trebuie sa-si puna in valoare investitiile“, spune Zoli Herczeg, omul aflat cel mai aproape de procesul vanzarii, avand sub atentie dezvoltatorii de programe – cei care cumpara produse Microsoft pentru a construi pe aceasta platforma. Dar poate cel mai important rol al echipei este de a reusi sa se confunde cu mediul unde isi desfasoara activitatea si de a ajunge astfel sa anticipeze directiile in care converg nevoile comunitatii Microsoft – si industria odata cu ele. O activitate foarte importanta pentru gigantul software. Doar daca ne gandim la faptul ca departamentul evanghelistilor e un stat in stat, nefiind incadrat unei alte directii si ca Silviu Hotaran, directorul general al companiei in Romania, este la randul lui evanghelist. Dar nici in cazul lui nu veti citi asta pe cartea de vizita.

    Uber-evanghelistii

    Statutul de fosti sau actuali angajati ai unei companii de IT s-a transformat, in cazul unora dintre evanghelistii tehnici, intr-un soi de calitate de apostoli ai cauzei internetului si ai tehnologiei informatice in general. Scopul lor nu e de a influenta opiniile unei comunitati delimitate, ci pe cele ale unui public global.
    Guy Kawasaki

    Cei mai multi il crediteaza pe absolventul Universitatii Stanford nascut in Hawaii ca fiind primul evanghelist IT. In cartea sa „The Art of the Start and How to Drive Your Competition Crazy“ sunt delimitate practic primele concepte ale acestui tip de marketing. Functia a purtat-o oficial doar 4 ani, in perioada cand lucra pentru Apple si trebuia sa evanghelizeze marca in randul producatorilor de software si hardware. Acum este managing director la Garage Technology Ventures, o firma de intermediere intre antreprenori si fonduri de investitii si un influent speaker si blogger.
    Vinton Cerf

    Acum doi ani, Cerf a fost angajat de Google ca vicepresedinte si chief internet evangelist, lucrand alaturi de CEO Eric Schmidt la promovarea serviciilor companiei. Alaturi de Robert Kahn, Cerf a inventat practic standardul de transmitere a informatiilor pe internet prin alocarea de adrese IP. Sarcina lui era pur si simplu sa convinga 5,6 miliarde de oameni sa foloseasca internetul. Intr-un interviu acordat New York Times, Cerf declara ca dispozitivele mobile si nu calculatoarele vor fi cele care ar putea implini o astfel de misiune.
    Robert Scoble

    A devenit celebru din functia de evanghelist al Microsoft, pe care a parasit-o anul trecut. Comunitatea IT ii acorda lui Scoble meritul de a fi generat multe dintre articolele pozitive in presa despre Microsoft, prin comunicarea intermediata de Scobleizer.com. In articolul de pe acest blog prin care-si anunta plecarea, Scoble spune ca va ramane in continuare un fan al Microsoft si multumeste companiei care i-a oferit incredere. O masura a ei: cardul bancar de serviciu, despre ale carui cheltuieli Scoble spune ca nu a fost vreodata chestionat.