Autoritatea americană de reglementare în domeniul medicamentului şi alimentaţiei Food and Drug Administration (FDA) a derulat o inspecţie la Antibiotice Iaşi în perioada 14-22 ianuarie 2013, procedeu obligatoriu pentru producătorii ce livrează medicamente pe piaţa americană. “Aprobarea FDA (…) ne va permite extinderea afacerii şi pe alte pieţe extrem de reglementate ca Australia, America de Sud, Canada sau Africa de Sud. Totodată, acest aviz favorabil reprezintă un excelent instrument de promovare pe pieţele emergente din Asia şi Orientul Mijlociu”, a spus Mihai Stoian, director de dezvoltare afaceri la Antibiotice. În 2012, compania a exportat medicamente de aproximativ 20 mil. dolari, faţă de 5 mil. dolari în 2007. Pentru anul 2013, Antibiotice estimează vânzări la export cu 17% mai mari. Producătorul exportă produse farmaceutice finite şi substanţa activă Nistatină în 60 de state ale lumii, prin intermediul a peste 100 de parteneri de afaceri. Acţionarul majoritar al companiei este Ministerul Sănătăţii. Acţiunile Antibiotice au câştigat ieri 1,2%, iar de la începutul anului au o creştere de 11%. Capitalizarea companiei este de 54 mil. euro.
Tag: medicamente
-
Ministerul Sănătăţii: Peste un milion de lei, alocaţi în buget pentru medicamente oncologice. Vom propune suplimentarea
“Fondurile necesare pentru asigurarea medicamentelor oncologice specifice, necesare tratamentului bolnavilor cu afecţiuni oncologice sunt asigurate în cadrul Programului naţional de oncologie. În proiectul de buget pentru anul 2013, sumele alocate depăşesc 1 000 000 de lei. Mai mult, începând cu 1 martie 2013, finanţarea programului va fi transferată la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, având în vedere specificul curativ al acestuia”, se arată într-un comunicat remis MEDIAFAX, joi seară, de MS.
În ceea ce priveşte asigurarea continuităţii aprovizionării cu medicamente oncologice a căror aprovizionare se face cu dificultăţi deoarece nu se mai produc sau nu mai prezintă interes comercial, MS susţine că, în prezent, caută o soluţie care să asigure continuitatea în asigurarea nevoilor pacienţilor.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Care este bugetul necesar pentru plata medicamentelor în intervalul 2010-2013
“Începând cu facturile primite de la jumătatea lunii martie, acestea vor trebui plătite la 60 de zile, în loc 240-300 de zile, cum sunt plătite acum, conform directivei plăţilor întârziate a Uniunii Europene. Bugetul Sănătăţii a fost în 2012 de 24 de miliarde de lei, respectiv 3,9 la sută din PIB. Potrivit domnului ministru al Sănătăţii, Eugen Nicolăescu, în 2013 se estimează o creştere bugetară de aproape 30 la sută, adică 31,2 miliarde de lei (5 la sută din PIB), ceea ce însemnă cu 7,2 miliarde în plus”, a spus directorul executiv al Asociaţiei Române a Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM), Dan Zaharescu.
Potrivit lui Zaharescu, valoarea medicamentelor consumate şi neplătite până acum se ridică la şase miliarde de lei din consumul anului 2012 şi 0,3 miliarde de lei din consumul lui 2010, ceea ce înseamnă în total 6,3 miliarde de lei, cu terrmen de plată de 300 de zile.
“Directiva plăţilor întârziate nu va impune scurtarea acestei perioade de 300 de zile. Banii vor fi plătiţi la scadenţă în 2013, fiind vorba de achitarea sumelor din 2012 şi 2010, dar, la care se adaugă 60 de zile începând cu facturile de la 1 aprilie. Este vorba despre 6,3 miliarde de lei, la care se adaugă 4,3 miliarde de lei, în total bugetul pentru aceste plăţi trebuie să fie de 10,6 miliarde de lei. Ministrul Sănătăţii a anunţat că în 2013 ar putea plăti 3,5 miliarde de lei, ceea ce pentru noi ar însemna un pas important”, a mai spus Zaharescu.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Producătorii de medicamente discută, joi, cu ministrul Sănătăţii modificarea taxei clawback
Producătorii români de medicamente discută, joi, cu ministrul Sănătăţii, Eugen Nicolăescu, modificarea taxei clawback, deoarece în cazul menţinerii formulei actuale nu vor mai putea efectua investiţii în producţie, informează Mediafax.
“Joi avem o întâlnire cu domnul ministru şi o să deschidem acest subiect, am înţeles că membri ARPIM (Asociaţia Română a Producătorilor Internaţionali de Medicamente), sunt multumiţi cu această variantă. Noi vrem în clipa de faţă ca această taxa clawback să fie justă, nu avem nicio problemă să plătim. Noi nu vrem să plătim pentru terţi, taxa actuală este plătită şi pentru distribuitori şi pentru farmacii. Vrem să existe o corelare între termenele de plată şi plata clawback, nu putem plăti în avans şi să ne încasăm banii de la stat la un an, iar formula de calcul să fie legată de vânzările fiecărei companii în parte. De asemenea, ca să nu mai dispară, pentru medicamentele sub 10 lei să nu se plătească taxa”, a declarat pentru Mediafax Dragoş Damian, directorul general al producătorului Terapia Ranbaxy şi preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR).
În prezent, cota de clawback este aceeaşi pentru toate companiile, indiferent dacă le-au crescut sau scăzut vânzările.
“Trebuie să plăteşti clawback pentru propria performanţă, nu pentru a altora. Este extrem de important pentru modul în care ne vom planifica activităţile industriale. În condiţiile unei taxe clawback atât de injuste nu vom mai putea face investiţii în România, iar asta afectează PIB-ul şi economia”, a explicat Damian.
El a arătat că numai pentru primele trimestre din 2012, cota clawback a ajuns la 33% din cifra de afaceri.
“Am plătit taxa clawback pentru 2009, 2010, 2011, deficitul bugetar care nu a fost creat de medicamentele ieftine şi din cauza unor necorelări în legislaţie am plătit de două ori, o dată pentru produsul care era vândut către farmacie şi a doua ora când acesta ieşea din farmacie”, a spus şeful APMGR.
Potrivit acestuia, clawback-ul nu a moderat consumul, acesta a continuat să crească, a adus bani în plus la sănătate, dar nu se ştie dacă au fost folosiţi tot pentru medicamente, şi nu a stabilizat prezenţa medicamentelor în Romania, ele continuând să plece prin exporturi paralele.
Întrebat cum şi-au putut derula activitatea cu termene de plată la un an şi plata clawback în avans, Damian a menţionat împrumuturile de la compania mamă şi intensificarea exporturilor.
“Am supravieţuit cu împrumuturi de la compania mamă, dar dacă nu eşti parte dintr-o companie multinatională, ce faci? Am intensificat foarte mult exporturile, am găsit noi pieţe de desfacere şi asta e cazul tuturor producătorilor locali”, a precizat şeful Terapia.
El a mai arătat că profitabilitatea companiilor româneşti a scăzut anul trecut cu circa 20 – 30% faţă de 2011, ca urmare a plăţii clawback.
“În alte state europene, clawback-ul este introdus de mai mulţi ani şi este un mecanism care moderează creşterea pieţei, nu este ca în România, nu este o modalitate de a acoperi un deficit financiar. Cum poţi să implementezi mecanisme de control, dacă tu, ca stat, îţi plăteşti furnizorii la un an?”, a conchis Damian.
Sistemul clawback, introdus la finele anului 2009, prevede că toţi producătorii de medicamente trebuie să contribuie la finanţarea sistemului public de sănătate cu o sumă reprezentând între 5% şi 11% din veniturile realizate din vânzarea produselor. (Ana Maria Petcana)
-
Exporturile paralele de medicamente au ajuns la 1,3-1,5 miliarde euro, cât jumătate din piaţa farma
“Este o practică legitimă, libera circulaţie a mărfurilor, dar dăunătoare. Din păcate, în România, în afară de faptul că preţurile aprobate sunt mici, avem şi problema degradării mediului de afaceri şi atunci există o tendinţă multiplicată de a scoate medicamentele la export paralel”, a arătat Damian, care este şi preşedintele preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR).
Majoritatea medicamentelor care fac obiectul exporturilor paralele sunt cele foarte scumpe, dar au apărut şi cazul unor produse generice.
“Valoarea este foarte mare, sunt exclusiv medicamente scumpe, dar au apărut şi câteva cazuri de generice în centrul şi estul Europei, unde sunt câteva companii afectate de acest fenomen. Vorbim însă în proporţie de 90% de medicamente scumpe”, a arătat Damian.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Cum reuşeşte Antibiotice, companie de stat, să aibă profit şi exporturi în creştere: lansări de produse, noi pieţe şi urmărirea obiectivelor
“Ne-am atins cifra de afaceri şi profitabilitatea pentru anul în curs. Am lansat produse noi care au adus (…) un aport important în profitabilitatea fimei. Este important ca în 2013 să ne atingem ţintele de export pentru că avem în derulare multe proceduri de înregistrare a produselor în special în Europa, SUA, Rusia, nordul Africii, în toate ţările arabe”, a spus Ioan Nani, directorul general al Antibiotice Iaşi, într-un interviu acordat ZF.
-
Criza europeană determină producătorii de medicamente să retragă produse de pe unele pieţe
GlaxoSmithKline şi Boehringer Ingelheim se numără printre producătorii de medicamente care amână introducerea de noi produse sau retrag unele dintre acestea de pe pieţe europene, în condiţiile în care guvernele sunt mai atente cu plăţile, relatează Bloomberg.
În Europa, care reprezintă circa 30% din vânzările mondiale ale industriei farmaceutice, guvernele au recurs la reduceri de costuri şi analizează atent beneficiile aduse de medicamentele noi.
Este posibil ca reducerile de costuri să continue şi în 2013, după ce estimările de creştere economică au fost revizuite în scădere, potrivit analiştilor.
“Mai mult ca oricând este necesar să înţelegem beneficiile produselor noi. Ne concentrăm pe companii care vor profita de pe urma investiţiilor în dezvoltare”, a declarat Jose Aymami, manager de fonduri la Merchbanc în Barcelona, care deţine acţiuni la Roche Holding, Bristol-Myers Squibb şi ThromboGenics, între alte companii din sectorul sănătăţii.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Club Business Magazin: Medicamente noi, moravuri vechi
Invitaţi:
Makis Papataxiarchis, general manager al Johnson & Johnson România şi vicepreşedinte al Asociaţiei Române a Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM)
Marius Alexandru Liţu, director general al Colegiului Medicilor
Sorin Popescu, coordonator grup comunicare al Asociaţiei Române a Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM)
Eugen Nicolăescu, preşedintele Comisiei de Buget, Finanţe şi Bănci din Camera Deputaţilor, fost ministru al sănătăţii
Ioana Cacovean, preşedintele Patronatului Farmaciştilor din România (PFDR)
Marta Niculaie, communication manager al Roche România
Dorel Filip, director executiv al Societăţii Naţionale a Medicilor de Familie (SNMF)
Alexandru Rafila, secretar de stat în Ministerul Sănătăţii
Cezar Irimia, preşedintele Alianţei Pacienţilor Cronici din România (APCR)
Denisa Dobrotă, communication officer al Roche România
SORIN POPESCU, ARPIM: Astăzi a fost dat publicităţii un sondaj de opinie în care românii erau întrebaţi care sunt principalele trei probleme ale lor: 45% erau îngrijoraţi de siguranţa locurilor de muncă, 35% au spus că sănătatea e o mare îngrijorare a lor, iar de starea drumurilor erau preocupaţi 17%. Asta dovedeşte că importanţa abordării subiectului este crucială. Momentul ales e foarte important pentru că ne aşteaptă alegeri pe 9 decembrie, un nou guvern după şi un buget de stat după 15 ianuarie. Ar fi momentul, dacă oamenii cer sănătate, iar politicienii cer votul oamenilor, să se întâlnească cererea şi oferta, aşa cum se întâmplă şi în piaţa liberă.
ALEXANDRU RAFILA, MINISTERUL SĂNĂTĂŢII: Nu cred că oferim ceva cetăţenilor când avem nevoie de votul lor. Ar trebui să fie o preocupare permanentă, nu doar în perioada alegerilor.
SORIN POPESCU, ARPIM: În perioade electorale, vocea oamenilor se aude ceva mai mult decât înainte. Şi dacă pornim de la un 3,9% alocare din PIB pentru sănătate şi privim către media europeană de 9%, este clar că nu putem ajunge până în 2020 la o alocare procentuală similară cu cea din UE dacă nu începem chiar din 2013. După calculele noastre, dacă nu avem cel puţin 5% din PIB până în 2013, nu putem îndeplini obiectivul de a ajunge la media europeană până în 2020. Lista medicamentelor compensate a fost actualizată de către ministrul Eugen Nicolăescu ultima oară în 2008 în baza medicamentelor lansate în Europa până în 2007, iar secretarul de stat Alexandru Rafila este în prima linie astăzi pentru a convinge ministrul sănătăţii şi guvernul României că este nevoie de actualizarea listei după cinci ani şi jumătate, de recuperarea decalajelor astfel încât şi în România medicamentele să ajungă la pacienţi. Diferenţa care s-a format astăzi între ce se întâmplă în ţările din Europa şi noi este imensă. Astăzi sunt aproximativ 100 de noi molecule care sunt compensate în majoritatea ţărilor europene. 83 dintre ele au fost deja evaluate pozitiv de Ministerul Sănătăţii pentru a fi incluse în liste, iar această diferenţă ne face să fim pe ultimul loc în Europa din punctul de vedere al accesului la medicamente invoatoare, cu peste 1.800 de zile de aşteptare, faţă de o medie europeană de 250 de zile şi o directivă europeană care spune nu mai mult de 90 de zile.
EUGEN NICOLĂESCU, CAMERA DEPUTAŢILOR: Problema nu e dacă sunt sau nu bani. Este nevoie să facem acest lucru. Sunt atâtea patologii în care, dacă s-ar utiliza medicamente inovative, s-ar obţine rezultate pozitive pentru pacienţi mult mai repede, mai profund, şi în loc să ţii un pacient pe tratament doi-trei ani, poţi să-l aduci în câteva luni în viaţa activă. Cheltuieşti mai puţini bani cu el şi el va produce economic în această perioadă. Poate e cinic exemplul privit strict economic, dar până la urmă cei care fac politici publice trebuie să chibzuiască banii, iar orice ban cheltuit trebuie urmărit ca să se poată vedea dacă a produs efectele care se aşteptau. Problema nu e dacă avem sau nu bani, ci trebuie să facem rost de bani ca să rezolvăm o problemă a sistemului sanitar, în speţă cea a medicamentelor inovative care să îmbunătăţească viaţa fiecărui cetăţean în parte.
ALEXANDRU RAFILA, MINISTERUL SĂNĂTĂŢII: Apropo de impactul economic, trebuie să privim şi la faptul că anumite produse care sunt deja compensate ar putea fi înlocuite de cele noi, deci ar putea exista şi reduceri de costuri, nu doar creşteri de costuri pentru unele molecule. Pentru anumite medicamente va fi nevoie de fonduri suplimentare, dar trebuie să ne gândim la bugetul global şi nu punctual. Costurile pe termen lung ar putea fi mai mici.
