BusinessMagazin

Tag: marea britanie

  • Ryanair şi Virgin Atlantic, numite cele mai slabe companii aeriene din 2020 de către cetăţenii britanici din cauza serviciilor de restituire a banilor

    Ryanair şi Virgin Atlantic au fost numite cele mai slabe companii aeriene prin prisma serviciilor destinate clienţilor, fiind caracterizate în acest mod de oamenii care au căutat restituiri după ce le-au fost anulate zborurile, transmite The Guardian.

    Cei doi operatori au obţinut scoruri „extrem de proaste” într-un sondaj realizat de Which? Travel, de vreme ce 8 din 10 oameni s-au declarat nemulţumiţi de serviciile de restituire în contextul în care numărul de zboruri anulate s-a menţinut la un nivel ridicat de-a lungul pandemiei de coronavirus.

    Sondajul, derulat în septembrie 2020, spune că o treime dintre respondenţii care trebuiau să zboare cu Ryanair şi Virgin Atlantic au aşteptat peste trei luni pentru a-şi primi banii înapoi. Dintre toţi clienţii Ryanair care au fost luaţi în calcul de firma de cercetare, niciunul nu a fost despăgubit într-un interval legal de timp.

    Tui, cel mai mare grup de turism la nivel mondial, a obţinut o rată de satisfacţie de 57%, fiind urmat de British Airways cu 50% şi EasyJet cu 45%. Totuşi, pe primul loc s-a clasat compania britanică low cost Jet2, care a înregistrat un procent de 76.

    „Pe măsură de Regatul Unit se apropie de aniversarea primei carantine la nivel naţional, este vital să ne învăţăm lecţiile cu privire la modul în care am gestionat rambursările şi anularea zborurilor. Nu le putem permite liniilor aeriene să se comporte în acest fel. Astfel, Autoritatea pentru Competiţie şi Piaţă (CMA) şi Autoritatea pentru Aviaţie Civilă (CAA) trebuie să fie pregătite să ia măsuri”, spune Rory Boland, editor al Which? Travel.

    În ceea ce priveşte campania de vaccinare din Marea Britanie, autorităţile au administrat până acum circa 3 milioane de doze şi se clasează pe locul trei la nivel mondial, după Statele Unite şi China.

     

  • Elon Musk continuă seria de mişcări câştigătoare: Proiectul de sateliţi Starlink, care va furniza internet de mare viteză în întreaga lume, începe să fie testat în Marea Britanie

    Starlink, proiect dedicat accesului global la internet în bandă largă, a început să fie testat în zonele rurale din Marea Britanie după ce a primit licenţă din partea autorităţii de reglementare Ofcom în luna noiembrie a anului trecut, notează CNBC.

    Astfel, Starlink, proiect din cadrul SpaceX, va putea să vândă antene de satelit şi alte echipamente de telecomunicaţii în Regatul Unit în aşa fel încât oamenii să poată recepţiona semnalele emise de reţeaua de sateliţi a companiei.

    Fondat în 2002 de Elon Musk, SpaceX este un producător aerospaţial şi o companie de transport spaţial. Subdivizia Starlink a fost creată în 2015.

    Musk, care a devenit recent cel mai bogat om din lume, plănuieşte să trimită în orbită 42.000 de sateliţi şi să furnizeze conectivitate de mare viteză pe aproape întreg teritoriul planetei.

    Miliardarul a declarat în timpul unui interviu de anul trecut că SpaceX ar putea câştiga anual 30 de miliarde de dolari prin furnizarea internetului în bandă largă, adăugând că tehnologia 5G nu este grozavă deoarece „ai nevoie de rază de acţiune” în zonele rurale.

    Starlink, care va concura cu britanicii de la OneWeb, vrea să lanseze 1.440 de sateliţi până la sfârşitul lui 2021.

    Persoanele care testează serviciul se pot aştepta la o viteză cuprinsă între 50 de megabiţi pe secundă (Mbps) şi 150 de Mbps. Viteza medie din Regatul Unit este de 64 Mbps, însă persoanele din zonele rurale abia dacă se apropie de acest prag.

    În octombrie 2020, banca americană Morgan Stanley a evaluat SpaceX la 100 de miliarde de dolari, de două ori mai mult decât estimările analiştilor din luna august.

     

  • O scurtă istorie a Brexitului, de 2.000 de ani

    Actualul Brexit a şocat Europa. A pornit de la un pariu nesăbuit şi era să sfârşească în dezastru. Însă ce vedem acum este istoria repetându-se. Brexituri au mai fost şi probabil că vor mai fi. Ce urmează este o istorie redată de BBC a eternului du-te-vino al britanicilor cu Europa.

    55 î.Hr.- 409 d.HR
    Transfor    marea în  Europeni

    Oferta generalului roman Iulius Caesar ca Marea Britanie să adere la Europa ca parte a Republicii Romane este respinsă patriotic. Însă perfidele elite britanice au prins gustul stilului de viaţă internaţional al Romei şi, în curând, vor merge acolo pentru a preda un procent mic din PIB-ul tribal ca ofrandă Capitolului. Până în anul 43, elita populaţiei insulelor britanice înţelege vehiculele financiare moderne cunoscute sub numele de monede şi triburile lor ajung să fie considerate ca meritând să fie anexate de superstatul european al împăratului Claudius. Boudica, regina războinică a celţilor (deşi probabil că ea este un personaj fictiv) încearcă să preia controlul, dar carul ei îşi pierde roţile, iar în următorii 350 de ani britanicii sunt conduşi de o elită continentală foarte nervoasă şi iubitoare de togă şi de colaboratorii lor.

     

    409-443
    Brexit # 1

    Legiunile ies din Britannia pentru a se lupta între ele acolo unde contează. Obosiţi de impozitare fără apărare, britanicii strigă libertate şi o apucă pe drumul lor. Însă nu sunt în măsură să obţină acorduri comerciale bilaterale acceptabile reciproce cu picţii şi scoţii, care insistă asupra dreptului lor de a ataca de pe plute. Aşadar, britanicii îi roagă pe romani să-i lase să li se alăture din nou. Romanii sunt însă prea ocupaţi în încercarea de a-i forţa pe nou-veniţii unguri să respecte normele de comportament europene, aşa că britanicii disperaţi apelează la triburi germane obscure cunoscute sub numele de englezi, care au consemnat abordarea astfel: Anul Domnului 443. „Anul acesta britanicii au trimis cuvânt la Roma şi au cerut ajutor contra picţilor, dar nu au primit nimic pentru că romanii luptau cu Attila, regele hunilor, apoi au trimis cuvânt anglilor şi au cerut la fel de la nobilii anglilor” – Cronica Anglo-Saxonă.

    Englezii sunt de acord să lupte în schimbul drepturilor de şedere în sud-est. Dar nu durează mult şi apelează la supuşii lor, îi iau cu asalt pe britanici şi îşi impun propria cultură

     

    793-1042
    AELS-ul (Asociaţia Europeană a      Liberului Schimb) de tip scandinav

    Până în 790, noua Anglie ajunge să fie strâns aliniată cu Europa lui Carol cel Mare. Apoi, scandinavii iubitori de libertate iau cu asalt nordul şi estul şi, în cele din urmă, îi permit lui Cnut să facă Anglia parte a imperiului său danez. Trei regi danezi sunt urmaţi de Edward Mărturisitorul (pe jumătate normand) şi Harold Godwinson (un lider războinc din Wessex pe jumătate danez, urât de toată lumea de la nord de Tamisa). Este greu de înţeles ce înseamnă suveranitatea engleză.

    1066
    Reuniunea     cu Europa

    William Cuceritorul creează o nouă piaţă unică cu nordul Franţei. A fi englez înseamnă acum să îngrijeşti porci, oi şi vaci astfel încât elita vorbitoare de limbă franceză să poată sărbători cu carne de porc, carne de oaie şi carne de vită. În următorii 900 de ani, a fi englez monoglot nu mai era chiar “comme il faut”.

     

    1533
    Brexit # 2

    Henric al VIII-lea vrea foarte, foarte tare un divorţ; o viitoare elită vrea să perturbe biserica catolică. Aceasta foloseşte tehnologia de social-media germană de ultimă oră – tiparul – pentru a inventa ştiri false: dacă Anglia se rupe de biserica de la Roma, va exista un câştig financiar pentru toată lumea şi un impuls pentru spitale. “Atunci aceste mari cotizaţii trimise la Roma vor înceta … Atunci vom avea destul şi chiar mai mult decât ne va îndestula, adică cel mai bun spital care a fost întemeiat vreodată pentru noi.” – Rugă pentru cerşetori (1528/9)

     

    1689
    Înapoi     în Europa

    Brexit #2 aruncă insulele britanice în războaie feroce. În cele din urmă, englezii disperaţi îi invită pe olandezi să invadeze şi să rezolve lucrurile. Aşadar, Anglia primeşte un rege olandez care abia poate vorbi engleza, apoi încetează să mai existe în 1707 când ceva nou numit Marea Britanie primeşte un rege german care abia poate vorbi engleză. Dar este în regulă, deoarece ambii regi, la fel ca întreaga elită engleză, pot vorbi franceza.

     

    1815
    Brexit #3

    La Waterloo, noul Regat Unit trimite în luptă 28.000 de oameni, mai mult de jumătate dintre ei irlandezi sau scoţieni, şi îl învinge pe Napoleon datorită altor 90.000 de soldaţi europeni. Dar a fi european este o muncă grea, aşa că britanicii ies din nou. Strategia lor de ieşire este strălucitoare: oferă Renania, o regiune industrială bogată, Prusiei militariste – pecetluind astfel soarta danezilor, polonezilor, austriecilor, francezilor şi cam a tuturor pentru următorii 130 de ani.

     

    1880
    Brexit # 4

    Sub premierul conservator Benjamin Disraeli, Marea Britanie face jocul în Europa, devenind arbitrul continentului. Însă primul mare populist, liberalul William Ewart Gladstone, se retrage din intrigile inutile din Europa. De 20 de ani, toată lumea ştie că va veni o confruntare Franţa şi Rusia / Austria şi Germania, dar englezii insistă că nu au nici o miză în joc. Când este prea târziu pentru a putea fi oprit potopul, Marea Britanie sare în cele din urmă în ajutorul Franţei şi al dictaturii cumplite care este Rusia ţaristă.

     

    1914 – 1975
    Două războaie mondiale şi un act raţional

    După victoria obţinută cu costuri îngrozitoare, britanicii se prefac din nou că sunt non-europeni, până când trebuie să se alăture din nou Franţei şi dictaturii cumplite care este Rusia stalinistă pentru a face acelaşi lucru din nou 20 de ani mai târziu. Însă ei nu pot face diferenţa dintre „am rezistat curajos până când jucătorii mai mari au schimbat mersul jocului” (adevărat) şi „am câştigat al Doilea Război Mondial” (fals), chiar dacă americanii conduc acum în mod clar lumea, iar britanicii în mod clar nu mai au un imperiu. Înfruntând cu îndrăzneală această amăgire naţională, premierul conservator Edward Heath, susţinut de Margaret Thatcher, îi bate pe laburişti şi pe conservatorii tradiţionalişti powelliţi şi îi aduce din nou pe britanici în Europa. În 1975, o mare parte din britanici sunt de acord să rămână acolo.

     

    2021
    Britanicii     singuri cu ei înşişi

    Thatcher, Doamna de Fier, este alungată de propriul său partid pentru că s-a transformat într-un libertarian american. Armata ei de urmaşi, „ca o sectă marxistă dementă” (Douglas Hurd, conservator), declanşează războiul cultural împotriva Europei, deoarece ei urăsc concediul de maternitate. John Major, cu caracterul său ferm, îi alungă pe „nemernici” (cuvintele sale), însă David Cameron (foto), omul fără coloană vertebrală, îi lasă pe „demenţii crizaţi” (cuvintele sale) să aibă referendumul pentru Brexit – 2016. Sprijinit de baronii din presă fugiţi în străinătate pentru a nu plăti taxe, de proştii troţchişti şi de încrederea emoţionantă a proeuropenilor în sănătatea mintală colectivă, Partidul Naţional Englez condus de comedia populară personificată de Boris „Merrie Monarch” Johnson câştigă la limită, apoi susţine că această remiză 1-1 (1975 vs. 2016) reprezintă voinţa eternă a poporului englez, aşa că restul, proeuropenii, sunt trădători.

  • Războiul ascuns din spatele Covid: Datoria întregii lumi la bănci şi la cele mai mari fonduri a ajuns la 277 trilioane de dolari, iar China a devenit cel mai mare creditor al lumii

    Nu cu mult timp în urmă austeritatea şi reducerea cheltuielilor publice erau singura cură de însănătoşire fiscală prescrisă de doctorii în economie. „Am repara acoperişul în timp ce soarele străluceşte sus pe cer” şi vom promova creşterea economică prin tăierea datoriilor, se spunea, cu liderii lumii insistând că dacă datoriile ar fi prea mari, consecinţele ar fi severe, scrie revista americană Newsweek într-o analiză despre cum s-a schimbat mentalitatea lumii faţă de datorii de la criza trecută la cea actuală.

    „Cele mai recente cercetări sugerează că odată ce datoria trece de 90% din PIB, riscurile unui impact negativ mare asupra creşterii pe termen lung devin extrem de semnificative”, a declarat în 2010 cancelarul britanic George Osborne, precizând că Marea Britanie era „prognozată să rupă pragul de 90% din PIB în doar doi ani”.

    Lumea trece acum prin „impactul unui tsunami de datorii”, potrivit Institutului Internaţional de Finanţe (IIF). La nivel global, se aşteaptă ca datoria să atingă 277.000 de miliarde de dolari până la sfârşitul anului 2020, ajungând la 365% din PIB-ul global. Aceasta este de puţin peste patru ori valoarea care îi îngrijora pe teoreticienii finanţelor acum un deceniu. Anul acesta au existat deja suficiente evenimente „fără precedent”, iar datoria nu a fost niciodată mai mare ca număr total şi nici ca procent de la instaurarea păcii după cel de-al Doilea Război Mondial.

    Acum există puţine economii occidentale cu datorii sub acest „temut” prag de 90%. Raportul datorie/PIB al SUA se situează la puţin sub 97%, Marea Britanie este la aproximativ 102%, Italia la 158% şi Grecia la 213%.

    În vest există o serie de excepţii – Germania, Austria şi Olanda fiind cele mai importante.

    Cancelarul britanic Rishi Sunak efectuează o analiză a cheltuielilor în care va sublinia în continuare nevoia de a creşte cheltuielile guvernamentale, încercând în acelaşi timp să reducă orice consum de resurse considerat ca nefiind vital pentru prosperitatea Marii Britanii. Datoria britanică tocmai a trecut peste 2.000 de miliarde de lire sterline pentru prima dată şi este probabil să crească în timp ce restricţiile anti-COVID sunt menţinute. Cu toate că datoriile au crescut de la aproximativ 1.200 miliarde de lire sterline, Sunak nu se va întoarce la retorica „austerităţii” din era Osborne de acum un deceniu. Şi nici Marea Britanie nu se va reîntoarce în UE. Brexitul pune presiuni suplimentare pe finanţele statului. Ca economia britanică acum 10 ani erau multe din Europa şi din alte părţi ale lumii.

    În timp ce austeritatea nu era nimic nou, cifra de 90% a venit de la profesorul Carmen M. Reinhart, acum economist-şef şi vicepreşedinte la Banca Mondială, şi de la profesorul Kenneth Rogoff, economist de la Universitatea Harvard şi mare maestru la şah. Într-o lucrare celebră publicată  de Harvard în 2010, teoreticienii susţineau că „ratele mediane de creştere pentru ţările cu datorii publice de peste 90% din PIB sunt cu aproximativ un procent mai mici decât dacă datoriile ar fi mai mici; ratele medii de creştere sunt cu câteva procente mai mici”. În esenţă, dacă datoria unei ţări este prea mare, îngreunează creşterea economică, au concluzionat aceştia.

    „Numerele din spatele acestei cercetări de la Harvard s-au dovedit a nu fi corecte“, a spus pentru Newsweek Ian Stewart, economist-şef la Deloitte UK. „Nu prea ştiu care este raportul corect”. În cazul Japoniei, raportul depăşeşte 200%. Nu pledez pentru datorii atât de mari, dar această ţară a reuşit să trăiască cu atâta datorie.

    „Datoria este o problemă gestionabilă. Asta nu înseamnă că nu putem spune că nu există riscuri semnificative asociate cu acumularea de datorii – cele mai evidente fiind guvernele care încearcă să reducă povara reală a datoriilor prin inflaţie, defaulturi, o criză a datoriei care necesită o austeritate semnificativă – însă costurile de finanţare sunt atât de mici că aproape nu există.“

    Lucrarea de cercetare de la Harvard a fost analizată în cele mai mici amănunte de un student absolvent în 2013, într-o vreme în care comisarul Uniunii Europene pentru economie de atunci Olli Rehn şi republicanul Paul Ryan citau amândoi limita datoriei de 90% din PIB pentru a-şi justifica strategiile de austeritate. Au existat o serie de omisiuni şi neconcordanţe în cifre pe care Reinhart şi Rogoff le-au abordat într-un articol publicat în New York Times, spunând că „nu există nicio regulă care să se aplice oricând şi oriunde … Nicăieri nu am afirmat că 90% este un prag magic care transformă sorţii, aşa cum au sugerat politicienii conservatori.“

    Cercetarea a fost discreditată, dar viziunea din spatele ei nu era una nouă. În anii 1970, premierul britanic James Callaghan a ţinut un discurs în care a spus că „a-ţi deschide prin cheltuieli ieşirea dintr-o recesiune şi a majora rata de ocupare a locurilor de muncă prin reducerea impozitelor şi creşterea cheltuielilor guvernamentale” ar duce la inflaţie ridicată.

    Să fim într-o epocă în care această viziune este discreditată până într-acolo încât o versiune modernă a keynesianismului, teoria cheltuielilor crescute pentru a promova creşterea, este acum ceva practicat de majoritatea economiilor dezvoltate, în timp ce acestea suportă datorii de peste 100% din PIB?

    CITITI AICI MATERILAUL INTEGRAL

  • Fintech-ul britanic Revolut a aplicat pentru licenţă bancară în Marea Britanie, ceea ce i-ar permite să ofere descoperit de cont, credite şi depozite

    Revolut, unul dintre cele mai mari startup-uri din Europa, a aplicat în Marea Britanie pentru o licenţă bancară extinsă care ar trebui să alimenteze dezvoltarea companiei britanice dincolo de rădăcinile de fintech, potrivit Bloomberg.

    O astfel de licenţă ar permite Revolut să ofere descoperit de cont, credit sau chiar depozit pentru clienţi, conform unei declaraţii lansate astăzi.

    Mai mult, activitatea Revolut ar fi acoperită de Schema de Compensare a Serviciilor Financiare din Marea Britanie, care protejează depozitele clienţilor până la maximum 85.000 de lire sterline.

    – Ştire în curs de actualizare

     

  • Unde circulă în România noua tulpina britanică de coronavirus? În Giurgiu sunt 5 persoane infectate în aceeaşi casă

    Tânăra de 27 de ani infectată cu noua tulpină se află izolată la domiciliu împreună cu toţi cei 4 membri ai familiei, toţi bolnavi.

    În afară de ea, nu se ştie însă câţi membri ai familiei au tuplina din UK. Acum 6 zile, copilul fetei de 27 de ani a fost cel care s-a simţit rău. În Giurgiu, ancheta epidemiologică s-a făcut prin telefon
    Femeia de 27 de ani din Giurgiu, comuna Colibaşi, la care s-a confirmat tuplina din Marea Britanie este de fapt infectată de o săptămână. Într-o intervenţie pentru Aleph News, prefectul de Giurgiu, Aneta Matei, a afirmat că încă din 3 ianuarie nu mama ci copilul ei se simţea rău şi că în Colibaşi este vorba de un focar familial.

    „În data de 3, doamna respectivă împreună cu fiica dumneaei s-au prezentat la UPU la Matei Balş pentru că prezentau simptome, de fapt îi era rău copilului şi a mers acolo la UPU.
    În data de 4, DSP Giurgiu a primit rezultatele testelor care confirmau infectarea cu virusul Sars Cov 2. Şi pentru mamă şi pentru copil.

    „Tot în data de 4 s-au mai testat prin serviciul judeţean de ambulanţă încă 5 membri ai aceleiaşi familii. Pentru că prezentau simptome uşoare. Au venit rezultatele testelor în data de 6 şi pentru aceştia, 3 au fost confirmaţi pozitiv, 2 au fost neconfirmaţi.”, a afirmat prefectul Giurgiu Aneta Matei.

    Nu e o persoană, sunt 5, şi asta nu e tot. Şi să ştii că în acest moment, autorităţile române habar n-au câţi din cei 5 oameni infectaţi din aceeaşi casă din Colibaşi au tuplina din Marea Britanie. Sunt 7 oameni din aceeaşi familie de agricultori care stau împreună şi punctul culminant al anchetei epidemiologice a fost stabilirea faptului că nu au fost la piaţă să îşi vândă produsele.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum poţi afla dacă te-ai infectat cu tulpina de cornavirus din Marea Britanie. Îţi spune un medic infecţionist de la „Matei Balş”

    Tulpina de coronavirus britanică este în circulaţie şi la noi, în România, din 3 ianuarie.

    Ana-Maria Dobrotă este medic infecţionist la Institutul Matei Balş, unde a fost identificată această variantă a coronavirusului. Îţi spune dacă îţi poţi da seama singur dacă te-ai infectat sau nu.

    „Din punct de vedere clinic, nu este o diferenţă. Colegii din Regatul Unit nu au raportat şi schimbări în tabloul clinic în simptomaologia pe care au prezentat-o pacienţii infectaţi cu această nouă tulpină. Practic rămânem cu aceleaşi simptome”, a afirmat Ana-Maria Dobrotă la Aleph News.

    În data de 3 ianuarie, medicii de la Matei Balş au avut semnale că este posibil ca tulpina britanică să fi ajuns şi la noi. Epidemiologic, era foarte posibil acest lucru, mutaţia circulă deja în peste 30 de ţări din lume şi peste 20 din Europa. Era doar o chestiune de timp până să fie descoperită şi la noi, iar acest lucru nu putea fi detectat cu un test Covid obişnuit. Probele trebuie să treacă printr-un procedeu numit secvenţiere genetică. Abia după cinci zile a venit răspunsul de la Institut, care a confirmat noua tulpina B.1.1.7, mutaţia virusului SARS-CoV-2, pe teritoriul României, la o femeie din Giurgiu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Noua tulpină a coronavirusului din Marea Britanie, confirmată şi în România: o femeie din judeţul Giurgiu a fost prima infectată din ţară cu noul tip de coronavirus

    O tânără din judeţul Giurgiu este primul pacient din România, infectat cu noua tulpină a coronavirusului. Femeia are 27 de ani şi a mers pe 3 ianuarie la Institutul Matei Balş.

    Femeia din Giurgiu a fost internată la institutul bucureştean. Ea este primul caz din România confirmat cu noua tulpină a coronavirusului apărută în Marea Britanie, au anunţat autorităţile.

    Medicul Cătălin Apostolescu, de la Matei Balş, a declarat pentru Mediafax că tânăra de 27 de ani din Giurgiu s-a prezentat la camera de gardă a institutului în data de 3 ianuarie cu simptomatologie minimă.

    „I s-a recoltat testul şi la testul PCR s-a observat că apăreau nişte mutaţii suspecte. Din acest motiv s-a cerut procesul de secvenţiere. În ancheta epidemiologică făcută la nivel de cameră de gardă, singura informaţie pe care o avem este că doamna nu a călătorit în afara ţării”, a declarat, pentru Mediafax, medicul Apostolescu.

    Întrebat dacă femeia a avut contact cu persoane venite din străinătate, Apostolescu a spus că „ancheta epidemiologică amănunţită începută vineri urmează să furnizeze şi astfel de informaţii”.

    Tânăra a fost externată şi acum se află în izolare la domiciliu. Medicii spun că se aşteptau ca astfel de cazuri să apară şi în România.

    „E clar ca vor apărea toate tulpinile noi şi în România, sunt convinsă că noua tulpină nu există doar in Bucureşti trebuie să accelerăm vaccinarea. Să fie vaccinată populaţia care nu are contraindicaţii la vaccinare”, a declarat la Aleph TV, Voichiţa Lazureanu, medic infecţionist la Victor Babeş.

    Şi Ministerul Sănătăţii a confirmat informaţia şi a anunţat că va continua să supravegheze cazurile suspecte.

    „Una dintre tulpinile SARS-CoV-2 secvenţiate în perioada 5-8 ianuarie 2021 la INBI „Matei Balş” se incadrează în varianta cu transmisibilitate crescută B.1.1.7 descrisă in Marea Britanie. În perioada următoare va continua supravegherea prin epidemiologie moleculară a cazurilor suspecte. Pacienta în vârstă de 27 ani este în stare clinică foarte bună, se află în izolare la domiciliu, supravegheată de medicul de familie conform metodologiei în vigoare. Având în vedere contagiozitatea mai mare a acestei tulpini, în paralel cu Campania naţională de vaccinare, măsurile de protecţie rămân la fel de importante: purtarea corectă a măştii de protecţie, evitarea aglomeraţiilor, distanţarea socială şi igiena mâinilor”, scrie în informarea Ministerului Sănătăţii.

  • Google devine ţinta autorităţilor de concurenţă: Marea Britanie lansează o investigaţie asupra celor mai recente schimbări anunţate de gigantul american

    Google este prima mare corporaţie de tehnologie luată la ochi de Marea Britanie, după ce Regatul Unit a părăsit blocul european, întrucât autorităţile de concurenţă au anunţat vineri că lansează o investigaţie asupra schimbărilor plănuite de Google în modelul de advertising, potrivit Bloomberg.

    Autoritatea pentru Concurenţă şi Pieţe a declarat că „investighează planurile Google de a elemina cookie-urile pentru terţi şi alte funcţionalităţi ale Google Chrome”, conform unei declaraţii lansate de autoritate.

    Aceste schimbări „ar putea submina abilitatea publisherilor de a genera venituri şi ar putea submina concurenţa în advertisingul digital, sporind puterea Google în piaţă”, a semnalat autoritatea.

    Publisherii şi companiile de tehnologie active în advertising au lansat apeluri publice în luna noiembrie prin care critică planurile Google. Schimbările plănuite de gigantul american ar putea limita abilitatea terţilor de a colecta informaţii despre utilizatori, o pârghie necesară pentru ca publicitatea să genereze cât mai multă valoare. Companiile media mai mici ar putea pierde până la 75% din venituri din cauza acestor schimbări.

  • Ţara unde dacă nu respecţi carantina primeşti doi ani de închisoare

    Răzvan Cherecheş este expert în sănătate publică în România şi a preluat postarea lui Simon Wilson, de origine din Marea Britanie, care a povestit pe Facebook ce a păţit la întoarcerea acasă în Australia. Wilson a spus că după aterizare, a fost escortat de poliţişti înarmaţi până la zona de aşteptare pentru procesarea documenteleor şi apoi a fost dus cu autobuzul până la un hotel.

    Un poliţist australian i-a explicat că dacă în următoarele două săptămâni părăseşte fără aprobare camera alocată va petrece următorii doi ani într-o închisoare australiană. În perioada de carantină, Simon Wilson a primit câte trei mese pe zi, iar după opt zile a fost testat Covid. Rezultatul a fost negativ, dar perioada de carantină a rămas de 14 zile.

    Surpriza cea mare a fost la finalul perioadei de izolare.

    „Sosirea acasă după cele 14 zile de carantină a fost şocantă: nimeni nu purta mască, restaurantele şi magazinele erau deschise, viaţa era aproape ca înainte de pandemie … fiind acasă în Australia de două luni, sunt furios că Marea Britanie (ţară insulară, la fel ca Australia) nu a luat măsuri rapide şi eficiente, ceea ce ar fi permis revenirea vieţii şi a economiei aproape la normal”, a povestit Wilson.

    Concluzia este că între ţări există diferenţe mari de abordare şi de leadership, astfel încât în Australia autorităţile s-au focalizat pe revenirea la normal, iar în Marea Britanie pe exerciţii de imagine politică.