În cadrul anchetei de conjunctură din luna aprile 2017, managerii din industria prelucrătoare preconizează pentru următoarele trei luni, o creştere a volumului producţiei (sold conjunctural +16%). Pentru activitatea de fabricare a băuturilor se va înregistra tendinţă de creştere accentuată (sold conjunctural +62%). Pentru preţurile produselor industriale şi numărul de salariaţi se prognozează relativă stabilitate în următoarele trei luni.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
„Întreabă-te mereu: ce vreau să las în urmă? Cum ţi-ar plăcea ca oamenii să-ţi reflecte imaginea de acum în 5 sau 10 ani?”
Cred că, pentru cei mai mulţi care au început un business acum 20 de ani sau acum 15 sau chiar 10 ani, acest sfat este venit prea târziu.
Cred că dacă ar fi pornit cu această întrebare – Ce vreau să las în urmă? – multe afaceri ar fi rezistat şi astăzi, ar fi fost mult mai solide şi sănătoase, ar fi trecut crizele fără pierderi mari care le-au adus sfârşitul, ar fi avut o reputaţie şi o imagine mult mai bună, ar fi avut chiar mai mulţi bani.
Poate mulţi şi-au pus această întrebare, dar succesiunea evenimentelor a fost atât de rapidă şi violentă, cu creşteri spectaculoase, dar şi cu prăbuşiri rapide, încât nu au mai avut timpul, energia şi determinarea de a rezolva şi această problemă.
După ce nu mai poţi să dai timpul înapoi, această întrebare te frământă, pentru că nu ştii ce vor consemna istoria, Google, Facebook, sau ce platforme vor mai fi, după tine.
Am întâlnit oameni de afaceri sau executivi cărora nu le convine ce dă Google după ce tastează numele lor.
Pe primele poziţii apar cancanuri, probleme cu Fiscul sau cu DNA, date depăşite sau subiecte controversate şi ei nu înţeleg de ce. Şi mai ales nu ştiu cum să şteargă astfel încât primele informaţii despre ei să fie pozitive, cu poze frumoase, să arate că au făcut lucruri bune, că au lăsat ceva societăţii.
Poate nu puteţi lăsa în urmă ceva material, pentru că nu aveţi banii necesari să faceţi o clădire care să vă poarte numele sau să construiţi un spital, un liceu, o facultate, o stradă, un cartier etc.
Dar poate puteţi să vă spuneţi povestea pe care cineva să o citească peste ani, fie că sunt copiii sau nepoţii voştri, fie că sunt partenerii de business, fie că sunt prietenii, fie că sunt angajaţii.
Toţi aveţi o istorie şi este bine să o povestiţi şi să o scrieţi mai întâi aşa cum o vedeţi voi.
Meet the CEO este un format în care un antreprenor, un executiv, vine în faţă şi îşi spune povestea profesională, cu bune şi cu rele.
Nu este atât de uşor să te deschizi, să-ţi povesteşti viaţa, să vorbeşti despre decizii greşite, să-ţi aduci aminte că ai fi putut lua o altă hotărâre mai bună decât cea pe care ai luat-o.
Este greu chiar să dai 10 sfaturi pentru cei care vin din urmă, pentru că ţi se par că sunt comune, că nu ai nimic interesant sau senzaţional de spus.
Acest exerciţiu de a vă povesti istoria profesională şi de a vedea cum vă percep alţii vă va ajuta foarte mult.
Fiecare dintre voi a avut de luat o decizie de-a lungul anilor care i-a influenţat viaţa, businessul sau cariera profesională. Din când în când este bine să ne amintim de acest lucru, pentru că lucrurile şi evenimentele nu se fac singure. Aşa cum tu ai depins de alţii, şi alţii vor depinde de tine, de deciziile tale. Inconştient sau conştient, influenţezi viaţa sau cariera cuiva.
Cine v-a trimis la şcoala pe care aţi făcut-o, cine v-a angajat prima dată, cui trebuie să-i mulţumiţi într-un fel sau altul pentru afacerile făcute prima dată sau cariera avută, care a fost decizia conştientă sau inconştientă care va ridicat businessul sau vi l-a îngropat/falimentat, sunt multe întrebări pe care trebuie să vi le puneţi şi să daţi un răspuns.
Înainte să vi-l dea alţii.
Când eşti tânăr în afaceri sau în carieră, nu-ţi pui problema ce să laşi în urmă pentru că nu ai ce. Dar pe măsură ce urci trebuie să-ţi scrii undeva povestea pentru a nu o uita.
Nu avem încă acest exerciţiu şi ne trezim că sunt ani întregi în care nu ne mai aducem aminte ce am făcut, ce decizii am luat, câţi bani am câştigat sau am pierdut.
După mulţi ani, foarte mulţi se trezesc că nu au ce să spună (aşa cred ei), că nu au lăsat nimic în urmă deşi ar fi avut această posibilitate, că există multe spaţii goale în spate care nu mai pot fi umplute şi că până la urmă, cu toţi banii din cont, nu poţi să acoperi acest lucru.
Poate este bine ca fiecare dintre voi să îşi tasteze numele şi să vadă ce apare!
Dacă nu sunteţi mulţumiţi, începeţi de pe acum să vă povestiţi, să vă scrieţi istoria şi să vă întrebaţi nu în fiecare zi, dar măcar o dată pe an: Ce vreau să las în urmă? şi: Cum vreau să mă ţină minte Google sau Facebook? Sau Business Magazin!
COVER STORY: Tehnologia sănătăţii
Ne aflăm de ani buni în mijlocul unei revoluţii tehnologice, dar acest lucru este mai vizibil în industrii precum telecom sau auto. Tehnologia nu a ocolit însa pe nimeni, iar unul dintre marii beneficiari este sistemul medical. De la exoschelete la dispozitive pentru purificarea aerului, sute de dispozitive ajung anual pe piaţă cu scopul de a face mai uşoară viaţa medicilor şi a oamenilor de rând.
STRATEGIE: Atuuri româneşti pentru business brazilian
AUTO: Record după record
Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay sau pe bază de abonament.
COVER STORY: “De la foraje la investiţii în spital”
Ioan Simion a pompat 22 de milioane de euro într-un spital privat pe care l-a ridicat din temelii la Câmpina. El a mizat pe cartea antreprenoriatului în 1991, iar de-a lungul anilor a ajuns la afaceri de 70 de milioane de euro, câştigând bani mai cu seamă din echipamente de foraj petrolier.
TELECOM: Sharingul, ca numitor comun
ANTREPRENORIAT: Revoluţia buzoiană din bucătării
Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay sau pe bază de abonament.
COVER STORY: “Noua eră CEZ în România”
La opt ani de la venirea sa în România, Martin Zmelik, CEO-ul grupului pe plan local, este hotărât să menţină cursa pe termen lung de aici. El face un bilanţ care se referă atât la compania pe care o conduce şi piaţa locală de energie, cât şi la dezvoltarea ţării de la venirea sa aici, precum şi a propriei persoane, în contextul românesc.
INDUSTRIE: Sectorul auto, magnet pentru investiţii
STUDIU: Plusurile şi minusurile salariului minim
Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay sau pe bază de abonament.
„Ne îndreptăm către o lume condusă de date, iar acea lume nu va fi în centrele de calcul, ci în cloud. Pentru mine a fost vorba de ceea ce compania încearcă să facă, iar tehnologiile de care vorbim vor fi de folos pe acest drum“, spune hotărât britanicul, care adaugă că strategia companiei pentru care lucrează acum a fost unul dintre principalii factori care au cântărit atunci când s-a alăturat Microsoft. „Mărimea organizaţiei nu e neapărat un factor determinant în ceea ce mă priveşte, cred în misiunea companiei şi în abordarea lor din punct de vedere social. Şi direcţia tehnologică este una corectă, folosind mai mult tehnologii precum inteligenţa artificială (IA) pentru a ajuta oamenii în activităţile lor.“
Una dintre problemele sectorului IT din România este proporţia între outsourcing şi producţie, mult în defavoarea celei din urmă. Din acest punct de vedere, Mark Torr crede că globalizarea va juca un rol important în modul în care tinerii antreprenori vor reuşi să dezvolte afaceri de succes. „Graniţele sunt acum fluide, pot deschide o companie mâine, la mine în garaj, pentru a face concurenţă unei companii din România”, spune el. „Trebuie să ai o economie performantă ca să generezi locuri de muncă, iar acestea vor duce ulterior la creşterea PIB-ului local. Trebuie să ai o piaţă locală productivă, iar asta înseamnă că trebuie să construieşti produse, nu să faci doar outsourcing. Nu sunt însă naţionalist, cred că dacă ai oameni talentaţi şi identifici o nişă, poţi crea ceva special, dar aceşti tineri au acum şi o altă mare şansă, pentru că acum 10 ani nu ar fi putut trece atât de uşor de graniţele de care vorbeam. Astăzi ei pot merge în alte ţări, pot ataca şi pieţele de acolo.”
Cât de pregătite sunt companiile pentru revoluţia digitală? „Cred că există mai multe paliere. Unele companii n-au nici cea mai vagă idee ce urmează să se întâmple. Nu este ceva nou, când a avut loc revoluţia industrială anterioară, au existat organizaţii care au ratat schimbarea şi au dispărut”, remarcă Mark Torr. „Am vorbit despre faptul că ne aflăm în perioada unei curbe exponenţiale; poţi să ignori acest lucru şi pentru mult timp probabil că nu se va întâmpla nimic, dar apoi piaţa sau un fenomen, într-o bună zi, o va lua în sus. Dacă nu eşti acolo în acel moment, nu mai ai nicio şansă.”
El spune că există mai multe moduri de a privi această problemă, nefiind vorba doar de a avea cele mai tehnologii; poţi să te echipezi, dar cum îţi instruieşti oamenii? Cum te asiguri că ei vor face faţă în această nouă eră digitală? Cum schimbi modul în care echipele colaborează, cum dezvolţi o cultură care susţine folosirea datelor? „Din punctul meu de vedere, sunt companii care încep o călătorie şi au o idee despre ce s-ar putea întâmpla, dar sunt puţine cele care au înţeles cu adevărat schimbarea care e pe cale să vină. Lucrurile vor fi diferite în funcţie de industrie şi în funcţie de ţară; sistemul bancar, spre exemplu, va fi puternic afectat de noile tehnologii financiare. Nimeni nu ştie cu adevărat care va fi «the next big thing», dar cred că putem afirma cu încredere că există industrii puternic regulate în care lucrurile se vor mişca mai greu şi altele unde totul se va petrece cu repeziciune.”
Şi în cazul statelor, lucrurile stau similar: unele se mişcă mai repede decât altele, explică Mark Torr. Dar nu este corect să spui că asta se datorează întotdeauna ţării. „E vorba de priorităţi: dacă ai nevoie de proiecte de infrastructură, trebuie să te ocupi mai întâi de ele şi de-abia apoi să te ocupi de latura digitală, să spunem. Sigur, există pericolul ca diferenţele dintre state să crească, la fel ca în cazul companiilor, pentru că dacă ratezi curba exponenţială de care vorbeam mai devreme, va fi extrem de greu şi costisitor să-i prinzi pe ceilalţi din urmă. Totul accelerează în jurul tău, drept pentru care trebuie să investeşti sume uriaşe, iar unele companii nu deţin acei bani.“ Din acest motiv, crede britanicul, vedem tot mai multe proiecte sponsorizate de Uniunea Europeană, aşa cum este şi Horizon 2020, programul-cadru pentru cercetare şi inovare al Uniunii.
COVER STORY: “Bunul simţ nu are înlocuitor”
…este doar una dintre convingerile estonianului Jaak Mikkel, aflat de aproape trei ani la conducerea Coca-Cola HBC, liderul pieţei locale de băuturi răcoritoare. El povesteşte care sunt principalele idei dupa care se ghidează în afaceri, care au fost cele mai importante momente şi învăţăminte din cariera sa, cum vede afacerea din România.
SPECIAL: Fabricile Americii sunt invadate de roboţi europeni şi japonezi 
MANAGEMENT: Noul Wargha Enayati
Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay sau pe bază de abonament.
COVER STORY: Aeroportul decolează
Cum a ajuns aeroportul Henri Coandă să susţină activităţi cu venituri însumate de peste 1 miliard de euro pe an?
SPECIAL: Unde se învaţă la şcoală arta vânătorii de avere
RETAIL: Noua eră a shoppingului
Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay sau pe bază de abonament.
Strauss România a raportat în primul semestru al acestui an vânzări cu 5,7% mai mari decât în aceeaşi perioadă a anului trecut, ajungând la 135 de milioane de lei.
Marius Meleşteu deţine această funcţie de mai bine de trei ani şi se ocupă de coordonarea operaţiunilor grupului în România, Serbia şi ţările de export (Bulgaria, Moldova, Muntenegru, Bosnia şi Herţegovina, Albania şi Macedonia).
Anterior, a fost CEO al subsidiarei locale a grupului Strauss, producătorul Doncafé, din 2010. Şi-a început cariera în 1994 la Stimorol, în România, unul din marii producători de gumă de mestecat, iar apoi a activat o perioadă de şapte ani la Unilever România, ocupând diverse poziţii până la country manager pentru Serbia şi Muntenegru.
A schimbat industria în 2004 devenind director de marketing la Telemobil (Zapp), după care a revenit în FMCG. Întâi, la Heineken România timp de cinci ani, ca director comercial, iar apoi la Strauss Balkans ca director general.
COVER STORY: Excelenţă de 100 de ori
Şefele de companie fac performanţă în afaceri, dar anul acesta ne-am propus să vedem ce le preocupă în afara scenei de business. Ce idei au despre implicarea în societate, despre felul în care ar putea fi schimbată, în bine, România. Ce le motivează? Ce le inspiră? Care sunt, până la urmă, priorităţile, ţelurile lor? Cum evaluează implicarea mediului de afaceri în societate? Şi, pentru că e cumva la ordinea zilei să ne exprimăm dorinţele şi ideile în ce priveşte parcursul României, le-am invitat la un exerciţiu de imaginaţie.
TEHNOLOGIE: Outsourcing ardelenesc pentru clienţ i vestici
IT: Smartphone-ul redefineşte ideea de business
ANTREPRENORIAT: Un business în construcţ ie continuă
Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay sau pe bază de abonament.