Modelele alese de noi au fost concept majoritatea şi chiar dacă ele nu au fost dezvoltate la scară largă, unele dintre ele au stat la baza dezvoltării altor modele. Am pus aici coupe-uri cu faruri escamotabile şi berline desenate de mari designeri italieni, dar şi van-uri şi breakuri interzise de Partidul Comunist al lui Ceauşescu.
IATĂ AICI DACIILE SECRETE PE CARE NU LE-AI VĂZUT PÂNĂ AZI
Utilizatorii WhatsApp au avut parte de o surpriză neplăcută în noaptea de 3 spre 4 mai: unii dintre ei nu au putut să trimită sau să recepţioneze anumite mesaje, iar alţii nu au putut nici măcar să deschidă conversaţiile din istoric.
Potrivit presei internaţionale, problemele ar fi apărut mai ales în Europa de Vest, Coasta de Est a Statelor Unite şi în America de Sud; totuşi, potrivit informaţiilor Business Magazin, şi utilizatori din România s-au confruntat cu acestea. Spre deosebire de alte aplicaţii populare, WhatsApp nu îşi alertează utilizatorii când se întâmplă astfel de defecţiuni; există un cont de Twitter care ar trebui să folosească acestui scop, dar nu a mai fost folosit de reprezentanţii companiei din 2014, deşi acesta are mai mult de 2 milioane de followers. Potrivit presei internaţionale, cauza acestor probleme ar fi legată de serverele companiei.
”Suntem conştienţi de pana prin care trece aplicaţia şi lucrăm la remedierea acesteia”, a declarat pentru Reuters un purtător de cuvânt după acest incident.
WhatsApp are peste 1 miliard de utilizatori în toată lumea.
Cercetătorii nu au realizat până în prezent un plan în cazul în care extratereştrii ar încerca să contacteze Pământul. Însă unii cercetători susţin că un astfel de eveniment ar putea avea efecte uriaşe.
Andrew Semion, director al proiectului Breakthrought Listen, şi-a petrecut câteva momente din fiecare zi gândindu-se cum ar putea anunţa omenirea în cazul în care ar descoperi viaţă extraterestră.
Studiile spun că 1 din 2 oameni suferă de această afecţiune care pare să fie imposibilitatea creierului de a se adapta la lumea modernă. Totuşi, există o explicaţie medicală logică şi foarte interesantă despre ceea ce provoacă răul de maşină şi cum îl recepţionează / interpretează organismal lor.
IATĂ AICI EXPLICAŢIA PENTRU PRODUCEREA RĂULUI DE MAŞINĂ ÎN TIMPUL MIŞCĂRII
„Nu a fost cea mai grea decizie, dar aş spune că printre cele mai mari provocări pentru mine aici a fost să ţin oamenii din companie motivaţi, să meargă mai departe şi să lucreze la diverse proiecte, în timp ce mediul extern nu ajuta deloc. A fost una dintre cele mai dificile situaţii pentru mine: să creez un mediu intern în companie care să nu fie atât de afectat de aceste turbulenţe externe.”
Consideră că investiţia a meritat pe termen lung şi că l-a făcut foarte puternic pe plan intern, cu fiecare provocare au devenit mai buni. De altfel, Martin Zmelik spune că unul dintre principiile pe care se bazează este ca CEZ să nu fie condusă într-un stil de management de tip „one man show”: „Este foarte important şi cred că este datoria mea ca CEO să fac compania foarte stabilă, inclusiv echipa. Pentru mine, unul dintre momentele cele mai amare, dar şi cele mai profitabile, atunci când cineva părăseşte compania, chiar şi pentru un loc de muncă mai bun şi când este recompensat de piaţă, este că e luat din compania noastră. Acest lucru dovedeşte că putem să dezvoltăm oameni care sunt atractivi şi pentru restul pieţei, asta este ceea ce începem să facem. Cred că, în special în această piaţă turbulentă, o echipă foarte puternică, cu personalităţi puternice face diferenţa”.
De-a lungul celor opt ani petrecuţi în România, spune că, în mod cert, a existat o dezvoltare, însă potenţialul este mai ridicat. „Per ansamblu, dezvoltarea este una bună, dar cred totodată că potenţialul este mai ridicat şi poate fi mai bun; văd o dezvoltare frumoasă a ţării, şi pe piaţa noastră, după toate toate sughiţurile, văd o anumită dezvoltare, văd că există o legislaţie mai bună, în mod cert sistemul legal este mult mai bun şi mai predictibil.” Sesizează totodată îmbunătăţiri în ceea ce priveşte domeniul resurselor umane şi calitatea oamenilor, sunt câteva direcţii în care ţara s-a dezvoltat, totuşi crede că ţara are un potenţial mult mai ridicat, din anumite puncte de vedere: „Sunt zone precum infrastructura – atât de transport, dar şi în ceea ce priveşte calitatea reţelelor de distribuţie de energie electrică –, în care investim, ar putea fi, evident, mai bună. Totodată, sunt câteva domenii ce mai pot fi îmbunătăţite, precum educaţia sau sistemul de sănătate”, observă Zmelik.
Cele 27 de milioane de ţigări capturate în martie şi aprilie au o valoare totală de peste 20 de milioane de lei. Capturile reprezintă circa 22.500 de pachete de ţigări de contrabandă care nu au mai ajuns zilnic pe piaţa neagră din România. Regiunea de nord-est, zona cea mai afectată de contrabanda cu ţigări, a înregistrat capturi în valoare de aproximativ 5 milioane de lei.
Luna martie a înregistrat şi cea mai mare captură de ţigări de contrabandă din ultimii cinci ani, atunci când vameşii din portul Constanţa Sud-Agigea au descoperit un container cu 1.400 de baxuri de ţigări, în valoare de circa 11 milioane de lei.În perioada Sărbătorilor Pascale autorităţile făcând capturi duble faţă de media obişnuită: jumătate de milion de ţigări de contrabandă au fost capturate doar în urma celor 35 de percheziţii care au avut loc pe raza judeţelor de graniţă cu Republica Moldova. Tot într-o zonă de frontieră, dar de această dată în partea de sud-est a ţării s-a reţinut o cantitate semnificativă de ţigări de contrabandă în urma unor percheziţii de amploare în municipiul Constanţa.
„În martie, nivelul contrabandei a scăzut cu aproape două puncte procentuale faţă de finalul anului trecut. Ceea ce înseamnă mai mulţi bani la buget şi mai puţine ţigări de provenienţă incertă pe piaţa din România”, a declarat Ileana Dumitru, director juridic şi relaţii publice în cadrul British American Tobacco România.
Intensificarea acţiunilor autorităţilor şi eforturile de comunicare depuse de reprezentanţii industriei producătoare de ţigări creează premisele pentru o scădere a pieţei negre a ţigărilor. Cel mai recent studiu Novel Reserach, pentru luna martie 2017, indică o scădere a contrabandei cu ţigări în luna martie la 15,2%, cu 1 procent mai puţin faţă de nivelul de 16,2% din ianuarie 2017.
Oricine poate fi atacat oricând, fie că este în relaţie de colaborare cu o companie mai mare, fie că are ghinionul să aibă nişte vulnerabilităţi pe care să le descopere şi să le exploateze un grup de infractori“, este de părere Bogdan Pismicenco, channel sales manager la Kaspersky Lab pentru România, Bulgaria şi Republica Moldova.
Economia locală se sprijină pe cele peste 600.000 de IMM-uri înregistrate care plătesc taxe şi impozite şi pentru cei 2,5 milioane de angajaţi. Aşadar un număr important de firme din România ar putea fi afectate dacă nu au o protecţie digitală temeinică, mai ales în mediul actual digital. Bogdan Pismicenco nu a putut să-mi dezvăluie date despre statutul actual al securităţii IT în cadrul IMM-urilor din ţară, dar a menţionat că, spre deosebire de multinaţionale, unde există o politică privind securitatea cibernetică „la nivel de IMM, această politică lipseşte în majoritatea cazurilor”.
Ce înseamnă asta? Angajaţii companiei nu au neapărat o pregătire în domeniul IT, astfel ei sunt mai predispuşi să deschidă un fişier dintr‑un e-mail pe care nu ar trebui sa-l deschidă, dau clic pe linkuri infectate sau dau curs unor cereri de informaţii despre companie, fie pe mail fie telefonic.
Potrivit lui Pismicenco, ignorarea protecţiei digitale şi a măsurilor de prevenţie duce la pagube care „depăşesc costul remedierii tehnice a unui atac cibernetic”. În plus, suspendarea temporară a activităţii, pierderea de date şi afectarea reputaţiei reprezintă costuri indirecte, „mai greu de cuantificat, dar la fel de reale”.
Potrivit unui studiu al Kaspersky, în 2016, costul mediu pe care un IMM a trebuit să-l suporte pentru a-şi reveni în urma unui atac cibernetic de tip crypto-malware (sau „ransomware”, blocare a datelor şi solicitarea unor sume de bani în schimbul deblocării acestora) a fost de aproximativ 99.000 de dolari. „Suma include, în acest caz, pe lângă răscumpărarea cerută de infractorii care criptează datele companiei şi cer bani în schimbul deblocării, şi pagubele colaterale.”
Cu ce greşesc mici antreprenori? Cu faptul că subestimează pericolul; ei nu consideră că firma pe care o conduc este destul de mare, de importantă pentru a fi vizată de un atac. „Infractorii cibernetici nu gândesc aşa. Ei pot ataca o companie doar ca să ajungă la o alta, mai mare, cu care IMM-ul are o relaţie de colaborare, din postura de furnizor sau de client.”
De asemenea, personalul IT din companiile mici poate nu este specializat şi nu este familiar cu pericolele din spaţiul digital. „Se poate întâmpla ca administratorul de reţea să fie o persoană «bună la toate», care are cu totul alte sarcini în fişa postului şi bifează securitatea IT mai mult pe hârtie, din lipsă de timp. Aceasta este o vulnerabilitate importantă”, exemplifică reprezentantul Kaspersky. De asemenea, este importantă securizarea întregului sistem pentru că „degeaba protejezi desktopurile, dacă ai mulţi angajaţi care lucrează de acasă sau în timpul călătoriilor”.
Cu toate acestea doar 36% dintre companiile mici îşi fac griji privind neatenţia personalului, în timp ce peste jumătate dintre companiile mijlocii şi corporaţii sunt foarte preocupate de acest aspect, conform raportului „Riscuri de securitate IT 2016“, al Kaspersky Lab.
Asemeni companiilor mari, IMM-urile trebuie să facă faţă unei infrastructuri IT în continuă schimbare şi tendinţelor BYOD (bring your own device – adu-ţi dispozitivele proprii la serviciu): 74% dintre companii au raportat că numărul de smartphone-uri folosite in interes de serviciu a crescut în ultimii trei ani, iar 71% au confirmat că acelaşi lucru este valabil pentru tablete. Noua realitate din mediul de business forţează managementul să fie mai atent la securitatea IT şi la controlul centralizat al unor activităţi potenţial periculoase din partea angajaţilor, chiar şi în cele mai mici companii.
Acţiunile angajaţilor sunt printre primele trei probleme de securitate care fac vulnerabile organizaţii din întreaga lume, nu doar în România. Peste jumătate (61%) dintre companiile care s-au confruntat cu incidente de securitate cibernetică în 2016 au recunoscut că la acestea a contribuit şi un comportament neadecvat al angajaţilor, arată raportul citat.
În opinia lui Bogdan Pismicenco, măsurile de prevenţie sunt importante, începând cu cele mai simple, de la actualizarea sistemului de operare şi programelor folosite, backup-ul datelor, până la chemarea unui furnizor de servicii IT „pentru a identifica şi rezolva eventualele vulnerabilităţi ce ar putea fi exploatate în cazul unui atac”.
Şi cât costă? Este o întrebare aflată pe buzele fiecărui om de afaceri. Potrivit lui Pismicenco, costul variază, în funcţie de specificul companie (patiserie, casă de avocatură etc.), dar spune că preţul începe de la câteva sute de euro pentru o companie formată din cinci-zece oameni.
Prevenţia infracţiunilor informatice nu mai este doar o provocare tehnică, ci una de business, cu implicaţii financiare, dar şi reputaţionale. Şi este evident că nu doar jucătorii mari ar trebui să fie interesaţi de subiect, ci chiar şi cei mai mici, în special dacă lucrează cu firme mai mari.
Modul de predare discursiv al profesorilor prin care transmit informaţia nu are legătură cu ceea ce văd elevii în viaţa de zi cu zi, spun specialiştii în educaţie.
„Atunci când au de rezolvat probleme se izbesc de matematica prost cunoscută, cum ar fi fracţii, procente, adunări sau scăderi. Fizica este gândită în programa şcolară mult prea abstract, teoretic şi sunt prea multe formule“, a spus Staş.
În opinia sa, absolvenţii de liceu nu au cunoştinţe de bază la discipline precum biologie, chimie, fizică sau chiar limba română pentru că profesorii predau într-un limbaj neînţeles de ei. „Capcana disciplinelor precum biologie, chimie sau chiar limba română este folosirea de către profesori a unui metavocabular. Spre exemplu, la biologie, copiii în loc să înveţe cum funcţionează lumea vie, ei învaţă cuvinte dificile“, a explicat Marian Staş. El precizează că slaba pregătire a absolvenţilor de liceu pleacă de la planul-cadru pentru gimnaziu. „Planul-cadru pentru gimnaziu pleacă de la premisa că elevii învaţă toţi la fel pentru că au acelaşi număr de ore pe săptămână, iar acest lucru nu este normal“, a spus Staş.
Modul de predare discursiv al profesorilor prin care transmit informaţia nu are legătură cu ceea ce văd elevii în viaţa de zi cu zi, spun specialiştii în educaţie.
„Atunci când au de rezolvat probleme se izbesc de matematica prost cunoscută, cum ar fi fracţii, procente, adunări sau scăderi. Fizica este gândită în programa şcolară mult prea abstract, teoretic şi sunt prea multe formule“, a spus Staş.
În opinia sa, absolvenţii de liceu nu au cunoştinţe de bază la discipline precum biologie, chimie, fizică sau chiar limba română pentru că profesorii predau într-un limbaj neînţeles de ei. „Capcana disciplinelor precum biologie, chimie sau chiar limba română este folosirea de către profesori a unui metavocabular. Spre exemplu, la biologie, copiii în loc să înveţe cum funcţionează lumea vie, ei învaţă cuvinte dificile“, a explicat Marian Staş. El precizează că slaba pregătire a absolvenţilor de liceu pleacă de la planul-cadru pentru gimnaziu. „Planul-cadru pentru gimnaziu pleacă de la premisa că elevii învaţă toţi la fel pentru că au acelaşi număr de ore pe săptămână, iar acest lucru nu este normal“, a spus Staş.