Tag: it

  • Acestea sunt cele mai inovatoare companii din România

    Ce este inovaţia şi de ce suntem inovatori modeşti? Cum e posibil ca, în pofida dezvoltării sectorului IT, România să se numere printre ţările cu cel mai redus nivel de inovaţie? Care sunt motoarele care catalizează apariţia inovaţiilor? Care este gradul de interes al companiilor de pe plan local pentru inovaţie în comparaţie cu alte pieţe? Acestea sunt doar câteva dintre întrebările la care au răspuns participanţii la ediţia din acest an a conferinţei Cele mai inovatoare companii din România, proiect ajuns la a treia ediţie.

    Proiectul Celor mai inovatoare companii din România a fost iniţiat de fostul redactor-şef al publicaţiei, Dorin Oancea, care observa, în baza unor informaţii de la Institutul Naţional de Statistică, cum una din cinci companii din România a implementat, în perioada 2010-2012, un produs sau un proces nou, o metodă de organizare sau de marketing nouă.

    Ediţiile anterioare ale proiectului au reunit inovaţii dintre cele mai diverse: de la compania cu un singur angajat, a unui tânăr care rezolvase o problemă cât se poate de importantă pentru companii, facilitându-le acestora accesul la bazele de date ale Ministerului Finanţelor, la companii care au reinventat banalul plic şi au redus astfel cheltuielile legate de corespondenţă cu 30%. Sau soluţii software care asigură comunicarea dintre medic şi pacient la distanţă, un simulator 3D conceput la Timişora, care pregăteşte operatorii fabricii înainte ca aceştia să înceapă să lucreze efectiv în producţie, sau o şcoală de formare profesională în domeniul IT, gratuită şi unde nu se cer diplome sau rezultate la bacalaureat, dar care are cel mai ridicat grad de dificultate la admitere din România.

    Pentru 2016 cele mai inovatoare companii din România alese de Business Magazin sunt următoarele:

    Lecţii de antreprenoriat pentru studenţi

    Spălătoria inteligentă din Braşov

    Şcoala virtuală a angajaţilor din companii

    Primii paşi ai oraşului inteligent

    Tehnici de lean start-up în crearea şi lansarea produselor noi

    Hypervisor Introspection (HVI) – prima soluţie de securitate poziţionată în afara sistemului de operare

    Woogie, asistentul personal al copiilor

    Implementarea Kaizenului în fabrică

    Video la dispoziţia clientului

    Inovaţie prin simplificare

    Portofel „made in Romania”

    Banking şi cumpărături la un click distanţă

    Idei pentru managerii Avon

    Lemet – O nouă categorie de produse

    Enty – Găsirea echilibrului

    Arhivă electronică direct corelată cu platforma Lagermax

    Rolul IoT în programele de training

    Proiectul care va schimba profund relaţia dintre proprietar şi chiriaş

    Inovaţie în reciclare

    Premieră în tehnologia de ambalare din România

    Oculus Mitra – Aceşti tineri români au creat în premieră ochelarii care vor ajuta milioane de oameni

    Tele-educaţie – Sistemul din aceste şcoli a crescut rata de promovare la bacalaureat cu 14%

    IQOS – Fără ardere, fum sau scrum

    Compania care-şi ajută clienţii să inoveze mai rapid

    Compania românească care a construit primul robot pentru testarea dispozitivelor cu touchscreen. Poate imita gesturile umane

  • Acestea sunt cele mai inovatoare companii din România

    Ce este inovaţia şi de ce suntem inovatori modeşti? Cum e posibil ca, în pofida dezvoltării sectorului IT, România să se numere printre ţările cu cel mai redus nivel de inovaţie? Care sunt motoarele care catalizează apariţia inovaţiilor? Care este gradul de interes al companiilor de pe plan local pentru inovaţie în comparaţie cu alte pieţe? Acestea sunt doar câteva dintre întrebările la care au răspuns participanţii la ediţia din acest an a conferinţei Cele mai inovatoare companii din România, proiect ajuns la a treia ediţie.

    Proiectul Celor mai inovatoare companii din România a fost iniţiat de fostul redactor-şef al publicaţiei, Dorin Oancea, care observa, în baza unor informaţii de la Institutul Naţional de Statistică, cum una din cinci companii din România a implementat, în perioada 2010-2012, un produs sau un proces nou, o metodă de organizare sau de marketing nouă.

    Ediţiile anterioare ale proiectului au reunit inovaţii dintre cele mai diverse: de la compania cu un singur angajat, a unui tânăr care rezolvase o problemă cât se poate de importantă pentru companii, facilitându-le acestora accesul la bazele de date ale Ministerului Finanţelor, la companii care au reinventat banalul plic şi au redus astfel cheltuielile legate de corespondenţă cu 30%. Sau soluţii software care asigură comunicarea dintre medic şi pacient la distanţă, un simulator 3D conceput la Timişora, care pregăteşte operatorii fabricii înainte ca aceştia să înceapă să lucreze efectiv în producţie, sau o şcoală de formare profesională în domeniul IT, gratuită şi unde nu se cer diplome sau rezultate la bacalaureat, dar care are cel mai ridicat grad de dificultate la admitere din România.

    Pentru 2016 cele mai inovatoare companii din România alese de Business Magazin sunt următoarele:

    Lecţii de antreprenoriat pentru studenţi

    Spălătoria inteligentă din Braşov

    Şcoala virtuală a angajaţilor din companii

    Primii paşi ai oraşului inteligent

    Tehnici de lean start-up în crearea şi lansarea produselor noi

    Hypervisor Introspection (HVI) – prima soluţie de securitate poziţionată în afara sistemului de operare

    Woogie, asistentul personal al copiilor

    Implementarea Kaizenului în fabrică

    Video la dispoziţia clientului

    Inovaţie prin simplificare

    Portofel „made in Romania”

    Banking şi cumpărături la un click distanţă

    Idei pentru managerii Avon

    Lemet – O nouă categorie de produse

    Enty – Găsirea echilibrului

    Arhivă electronică direct corelată cu platforma Lagermax

    Rolul IoT în programele de training

    Proiectul care va schimba profund relaţia dintre proprietar şi chiriaş

    Inovaţie în reciclare

    Premieră în tehnologia de ambalare din România

    Oculus Mitra – Aceşti tineri români au creat în premieră ochelarii care vor ajuta milioane de oameni

    Tele-educaţie – Sistemul din aceste şcoli a crescut rata de promovare la bacalaureat cu 14%

    IQOS – Fără ardere, fum sau scrum

    Compania care-şi ajută clienţii să inoveze mai rapid

    Compania românească care a construit primul robot pentru testarea dispozitivelor cu touchscreen. Poate imita gesturile umane

  • Bucureştiul, în topul european al marilor oraşe IT&Tech

    Capitala se află pe locul 8 în clasamentul celor mai atractive centre IT din Europa şi pe locul 4 în topul oraşelor cu cea mai mare creştere a numărului de angajaţi din domeniu, potrivit celui mai recent raport CBRE privind dezvoltarea sectoarelor IT şi tehnologie din Europa.

    Astfel, Bucurestiul este clasat înaintea unor orase precum Amsterdam, Milano, Moscova sau Istanbul. De asemenea, capitala ocupa locul 4 in topul oraselor europene cu cea mai mare crestere a numarului de angajati in IT. In perioada 2010-2015, Bucurestiul a avut o rata de crestere de 28,21% a angajatilor din aceste sectoare, conform datelor CBRE.

    Raportul CBRE subliniaza ca ritmul de crestere a angajarilor in sectorul IT in ultimii cinci ani in Europa a depasit rata angajarilor in intreaga economie europeana si este de asteptat ca tendinta pozitiva sa continue. Berlin, Dublin, Munchen sau Viena dar si cateva orase europene din pietele emergente, cum ar fi Budapesta, Bucurestiul sau Istanbul, inregistreaza dezvoltari accelerate in industria IT, mai arata datele CBRE.

    „Cererile de spatii de birouri ale companiilor din outsourcing si IT sunt un adevarat motor pentru dezvoltarea pietei imobiliare; practic jumatate din toate tranzactiile efectuate in Romania au fost pentru aceste companii. Ne bucuram sa vedem ca Bucurestiul  – si Romania in general – isi consolideaza o reputatie stabila si performanta in Europa in sectorul tehnologic si in IT si ne asteptam in continuare la o dinamica efervescenta a altor sectoare ale economiei”, subliniaza Mihai Paduroiu, MRICS, Head of Advisory & Transaction Services | Investor Leasing | Office, CBRE.

     

     

  • Cele mai inovatoare companii din România

    Ce este inovaţia şi de ce suntem inovatori modeşti? Cum e posibil ca, în pofida dezvoltării sectorului IT, România să se numere printre ţările cu cel mai redus nivel de inovaţie? Care sunt motoarele care catalizează apariţia inovaţiilor? Care este gradul de interes al companiilor de pe plan local pentru inovaţie în comparaţie cu alte pieţe? Acestea sunt doar câteva dintre întrebările la care au răspuns participanţii la ediţia din acest an a conferinţei Cele mai inovatoare companii din România, proiect ajuns la a treia ediţie.

    Puteţi citi mai multe despre companiile şi proiectele selectate în acest număr special în ediţia tipărită a revistei începând cu 5 decembrie 2016. De-a lungul acestei săptămâni articolele vor fi disponibile şi pe site.

    Lecţii de antreprenoriat pentru studenţi

    Spălătoria inteligentă din Braşov

    Şcoala virtuală a angajaţilor din companii

    Primii paşi ai oraşului inteligent

    Tehnici de lean start-up în crearea şi lansarea produselor noi

    Hypervisor Introspection (HVI) – prima soluţie de securitate poziţionată în afara sistemului de operare

    Woogie, asistentul personal al copiilor

    Implementarea Kaizenului în fabrică

    Video la dispoziţia clientului

    Portofel „made in Romania”

    Banking şi cumpărături la un click distanţă

    Arhivă electronică direct corelată cu platforma Lagermax

    Rolul IoT în programele de training

    Proiectul care va schimba profund relaţia dintre proprietar şi chiriaş

    Inovaţie în reciclare

    Proiectul Celor mai inovatoare companii din România a fost iniţiat de fostul redactor-şef al publicaţiei, Dorin Oancea, care observa, în baza unor informaţii de la Institutul Naţional de Statistică, cum una din cinci companii din România a implementat, în perioada 2010-2012, un produs sau un proces nou, o metodă de organizare sau de marketing nouă.

    Ediţiile anterioare ale proiectului au reunit inovaţii dintre cele mai diverse: de la compania cu un singur angajat, a unui tânăr care rezolvase o problemă cât se poate de importantă pentru companii, facilitându-le acestora accesul la bazele de date ale Ministerului Finanţelor, la companii care au reinventat banalul plic şi au redus astfel cheltuielile legate de corespondenţă cu 30%. Sau soluţii software care asigură comunicarea dintre medic şi pacient la distanţă, un simulator 3D conceput la Timişora, care pregăteşte operatorii fabricii înainte ca aceştia să înceapă să lucreze efectiv în producţie, sau o şcoală de formare profesională în domeniul IT, gratuită şi unde nu se cer diplome sau rezultate la bacalaureat, dar care are cel mai ridicat grad de dificultate la admitere din România.

    Pe parcursul ultimilor ani discuţiile despre inovaţie s-au înmulţit, însă statistica arată că de fapt rezultatele nu se îmbunătăţesc cu viteza cu care se popularizează termenul; ba mai mult decât atât, tendinţa de inovare a companiilor din România este în scădere, şi nu cu 1-2%, ci cu aproape opt puncte procentuale faţă de nivelul din 2010-2012, până la 12,8%, în intervalul 2012-2014.

    În 2014, cel mai recent an pentru care există informaţii publice disponibile, valoarea totală a cheltuielilor pentru inovaţia de produse sau procese în România a fost de 3,43 de miliarde lei. Spre comparaţie, doar Facebook a investit în cercetare şi dezvoltare 4,8 miliarde de dolari într-un an – în timp ce în cazul Volkswagen, compania care investeşte cel mai mult în cercetare şi dezvoltare – investiţiile s-au plasat la 13,2 miliarde de dolari, iar în cazul Apple, la 8,1 miliarde de dolari.

    Ponderea redusă a cheltuielilor cu cercetarea şi dezvoltarea în PIB, de circa 0,4%, ne aşază pe ultimul loc în Europa, iar cea mai recentă analiză a Comisiei Europene ne etichetează drept „inovator modest”, descriere în care se mai află doar Bulgaria.

    Aurelian Moraru, director general al Kromatic, povesteşte despre spălătoria inteligentă dezvoltată de compania pe care o conduce. „Bineînţeles că inovaţia a cerut destul de mult timp şi efort din partea mea şi a colegilor noştri, iar în final soluţia pe care am găsit-o a fost să identificăm textilele, să le dăm o identitate unică folosind microcipuri şi dezvoltând, bineînţeles, pe această tehnologie acest concept de «smart textiles» care a dus la un centru de cercetare în cadrul companiei, cu diverse rezultate pe care noi le considerăm notabile.” Şi dă drept exemplu scăderea resurselor specifice spălătoriilor, un management mult mai bun, raportări online către clienţi, securitatea produselor textile şi un foarte bun return of investment, indicator financiar extrem de important în orice business. „Este important ca toţi cei care reuşesc să facă ceva să vină cu o inovaţie, cu o invenţie, să împărtăşească noutatea”, adaugă Aurelian Moraru.

    Alma Malaş, senior manager în cadrul Metro Systems Romania, spune că firma pentru care lucrează deserveşte clienţi dintr-un număr impresionant de ţări. „Din acest motiv, inovaţia este practic pe primul plan în preocupările noastre.” De profesie IT-ist, Alma Malaş spune că a lucrat în acest domeniu toată viaţa şi că a profitat de toate oportunităţile meseriei: de a recunoaşte patternuri, de a observa cum se dezvoltă, cum se pot implementa mai departe. „În ultimii ani, aş spune că una din preocupările pe care mi le manifest alături de colegii mei este aceea de a înţelege cum poţi transforma o companie de câteva sute de oameni într-o companie care să aibă un spirit inovator, care să gândească altfel şi care să iasă din tiparele a ceea ce a făcut până într-un anumit moment.”

    Radu Constantinescu, managing partner al Qualitance, spune că firma pe care o conduce a fost preocupată încă de la înfiinţare „să aducem cât mai multă valoare adăugată în ceea ce facem”; un prim pas a fost să înveţe de la persoane care se pricep mai bine şi au reuşit să creeze un grup de consilieri în Silicon Valley. Pasul următor a fost să meargă către zona în care pot oferi companiilor mari servicii în zona de inovaţie în tehnologie. Iar anul acesta au deschis o astfel de linie; printre primii clienţi s-a numărat grupul Virgin, cu care au făcut designul unei noi linii de business şi al unor aplicaţii care să susţină acea zonă. „Pilonii pe care ne bazăm, pe lângă inovaţia tehnologică, tehnologii emergente, realitate virtuală, big data sau machine learning, sunt design thinking şi rapid prototyping ca acceleratori pentru inovaţie”, adaugă Radu Constantinescu.

    Adina Ionescu, director Departament Dezvoltare Durabilă în cadrul producătorului de mobilă Lemet, spune: „Investiţiile au reprezentat întotdeauna pentru noi o prioritate; trendul ascendent al investiţiilor s-a oprit undeva în 2008, când s-a încheiat un prim ciclu economic şi pentru noi”. Odată cu venirea crizei a început alt ciclu economic. La ediţia de anul trecut a proiectului Celor mai inovatoare companii din România, Lemet a primit un premiu pentru o linie de producţie, iar Adina Ionescu povesteşte că fabrica a fost gândită, iniţial, pentru producţii de serii mari. Până în 2008, cei mai mulţi clienţi nu doreau mobilier personalizat; odată cu venirea crizei preferinţele s-au schimbat şi şi-au dorit piese de mobilier cât mai personalizate, în serii cât mai mici. Lemet a trebuit să se adapteze şi a comandat producătorului de echipamente o investiţie de 4 milioane de euro, realizată în 2011 cu fonduri europene. „Dacă pe liniile pentru serii mari panourile aveau aceeaşi dimensiune şi productivitatea era undeva la 5.000 de panouri identice pe 8 ore, această linie poate să producă panouri succesive diferite, atât ca dimensiune cât şi ca decoruri. Colegii noştri de la tehnic, împreună cu inginerii producătorilor de utilaje au creat un sistem complet automatizat în care panoul, pe întreg ciclul de producţie de la debitare până la ambalare, nu este manipulat intermediar şi nu trece de două ori prin acelaşi utilaj. A fost o inovaţie pentru noi, am avut vizite din America de Sud sau din Europa, din branşa noastră pentru a vedea cum am gândit noi această linie”.

  • Facultăţile din România care nu scot şomeri. Salariile la absolvire încep de la 3.500-4.000 lei net

    Potrivit Smartree, unul dintre liderii din România pe piaţa de externalizare a proceselor de HR, facultăţile cu profil de inginerie software sau de Limbi Străine sunt cele ai căror absolvenţi îşi găsesc cel mai repede un job bine plătit, imediat după finalizarea studiilor, având, totodată, şansa unei ascensiuni rapide în carieră.

    „Politehnica, Cibernetica, Limbile Străine şi chiar Medicina sunt acele facultăţi care garantează absolvenţilor că vor găsi foarte uşor un job odată cu terminarea studiilor sau chiar din perioada acestora. În plus, aceşti tineri sunt şi cel mai bine plătiţi, încă din primul an de activitate”, a declarat Raluca Peneş, HR Coordinator Smartree.

    Astfel, potrivit afirmaţiilor sale, salariul unui absolvent al unei facultăţi cu profil IT poate începe de la 3.500-4.000 lei net. În ceea ce îi priveşte pe absolvenţii de Limbi Străine, cei care vor avea salarii foarte mari încă de la primul job vor fi cunoscătorii de limbi exotice. Astfel, comparativ cu vorbitorii de engleză, franceză sau italiană, ale căror salarii pot începe de la 2.000 lei net, vorbitorii de  limbi străine exotice pot ajunge la un venit lunar de 4.000 lei net.

    „Dezvoltarea pieţei locale de outsourcing pe mai multe domenii a adus această nevoie de vorbitori de limbi străine cât mai diverse. Astfel, un tânar care vorbeşte fluent suedeză, daneză, norvegiană, arabă, japoneză sau chineză nu va căuta pentru multă vreme un job”, a mai spus Raluca Peneş.

    O altă categorie de absolvenţi de care piaţa muncii are mare nevoie sunt medicii. Aceştia au mai multe opţiuni după ce termină facultatea, având posibilitatea de a se orienta către sistemul de sănătate de stat, dar şi către sectorul privat. Acesta include spitalele şi clinicile private, în care nivelul de remuneraţie este mult mai atractiv decât în cazul celor de stat, dar şi companiile farmaceutice.

    Şi absolvenţii de Agronomie au, în acest moment, şansa de a găsi într-un timp foarte scurt un job plătit foarte bine datorită numărului mare de investitori şi a dezmorţirii activităţii pe acest segment.

    Ce absolvenţi au dificultăţi în găsirea unui job

    Pe de altă parte, facultăţile ai căror absolvenţi au mari probleme în a-şi găsi un job sunt cele al căror profil nu este bine structurat. În aceste instituţii de învăţământ metodologia nu este coerentă şi nu există nicio specializare pe care absolvenţii se pot baza după absolvire.

    ”Se predau informaţii din multe domenii, dar nu se pune accent pe ce profesii se pot angaja tinerii absolvenţi sau care sunt etapele unei cariere, care trebuie parcurse în mod corect. Astfel de exemple de facultăţi sunt cele care nu au specializare strictă pe un anumit domeniu, precum Management sau Inginerie Economică”, a menţionat Peneş.
    Dar există şi facultăţi foarte specializate, care nu oferă o perspectivă de angajare foarte bună în acest moment, precum Arhitectura sau Geologia.

    Cele mai ofertante domenii în următorii 5 ani

    Având în vedere evoluţia tehnologiei IT în România şi numărul din ce în ce mai mare de investitori străini care îşi deschid puncte de lucru pe plan local, domeniul ingineriei software va rămâne în topul joburilor oferite de către angajatori.
    Alte domenii în care va fi nevoie de specialişti în următorii ani sunt contabilitatea, logistica, HR-ul, în cadrul cărora, dacă abilităţile de bază sunt dublate de cunoaşterea unei limbi străine sau chiar două, absolvenţii vor găsi aproape garantat un loc de muncă, imediat după finalizarea studiilor.

    ”Dacă eşti vorbitor de engleză şi încă o limbă străină, dacă ai cunoştinte elementare într-unul dintre domeniile IT, contabilitate, logistică, HR, software, angajarea în cadrul unei companii de shared services îţi este asigurată in proporţie de 70 – 80%. Restul de 30 – 20% depinde de modul în care te prezinţi la interviu, atitudinea şi motivaţia ta. Dacă ai avut ocazia să lucrezi într-un soft cunoscut pe piaţă, precum SAP, cu atât mai uşor te vei încadra în profilul căutat de către angajatori”, a încheiat Raluca Peneş.

  • Povestea clujeanului care şi-a dus afacerea pe trei continente şi conduce peste 600 de oameni

    Cătălin Ştef s-a născut în Maramureş într-o familie de antreprenori. „Cred că ideea de a avea propriul meu business am moştenit-o de la mama mea“, povesteşte antreprenorul de 38 de ani care conduce la nivel global firma de software pe care a dezvoltat-o la Cluj.

    El conduce operaţiunile 3Pillar Global în România, India şi Statele Unite, fiind responsabil de activitatea a peste 600 de oameni. Local, el se ocupă de birourile din Cluj-Napoca şi Timişoara.

    „Cariera mea combină două funcţii aparent contradictorii, dar din punctul meu de vedere absolut complementare: cea de antreprenor şi cea de manager. Momentele-cheie din cariera mea sunt următoarele: am deschis prima companie de produs în 2004. În 2008 aveam deja 40 de angajaţi, ceea ce poate nu sună mult,însă pentru o companie de produs din acea vreme era deja remarcabil. În 2009, după o perioadă în care am resimţit din plin efectele crizei, a avut loc primul exit, urmat de al doilea în 2010, către 3Pillar. Un an mai târziu, am preluat conducerea operaţiunilor globale, asumând, în plus faţă de responsabilitatea centrelor din România pe care le coordonam deja, şi operaţiunile centrelor din India şi SUA. În prezent, conduc operaţiunile din cele trei ţări, sunt în echipa de leadership a companiei la nivel global şi conduc peste 600 de oameni cu profil IT“, spune Cătălin Ştef.

    Cel mai dificil moment al carierei sale a avut loc în 2008, când compania pe care o deţinea şi care livra în special pe piaţa americană a fost puternic afectată de criză. Acest fapt l-a pus în situaţia de a lua decizii radicale, de a restructura echipa şi de a renunţa la colegi. Tot în acea perioadă a reuşit un exit, moment ce a determinat transformarea companiei dintr-o companie de produs într-o companie orientată spre servicii de consultanţă cu valoare adăugată. „Din acel moment am reînceput să consolidăm“, povesteşte Cătălin Ştef. „Cel mai bun moment a fost reprezentat de preluarea operaţiunilor la nivel global ale unei companii internaţionale cu profil IT şi ritm susţinut de creştere, dezvoltarea accelerată a birourilor din România şi India, la câteva sute de angajaţi în fiecare, adaptarea la cultura indiană, dar şi învăţarea şi adoptarea proceselor specifice de management, având în vedere backgroundul meu puternic antreprenorial.“ Intenţionează ca şi peste zece ani viaţa sa profesională să se contureze în jurul domeniului IT. „Sunt sigur că voi dezvolta zona de servicii, dar îmi doresc să dezvolt şi un produs remarcabil.“

  • Povestea clujeanului care şi-a dus afacerea pe trei continente şi conduce peste 600 de oameni

    Cătălin Ştef s-a născut în Maramureş într-o familie de antreprenori. „Cred că ideea de a avea propriul meu business am moştenit-o de la mama mea“, povesteşte antreprenorul de 38 de ani care conduce la nivel global firma de software pe care a dezvoltat-o la Cluj.

    El conduce operaţiunile 3Pillar Global în România, India şi Statele Unite, fiind responsabil de activitatea a peste 600 de oameni. Local, el se ocupă de birourile din Cluj-Napoca şi Timişoara.

    „Cariera mea combină două funcţii aparent contradictorii, dar din punctul meu de vedere absolut complementare: cea de antreprenor şi cea de manager. Momentele-cheie din cariera mea sunt următoarele: am deschis prima companie de produs în 2004. În 2008 aveam deja 40 de angajaţi, ceea ce poate nu sună mult,însă pentru o companie de produs din acea vreme era deja remarcabil. În 2009, după o perioadă în care am resimţit din plin efectele crizei, a avut loc primul exit, urmat de al doilea în 2010, către 3Pillar. Un an mai târziu, am preluat conducerea operaţiunilor globale, asumând, în plus faţă de responsabilitatea centrelor din România pe care le coordonam deja, şi operaţiunile centrelor din India şi SUA. În prezent, conduc operaţiunile din cele trei ţări, sunt în echipa de leadership a companiei la nivel global şi conduc peste 600 de oameni cu profil IT“, spune Cătălin Ştef.

    Cel mai dificil moment al carierei sale a avut loc în 2008, când compania pe care o deţinea şi care livra în special pe piaţa americană a fost puternic afectată de criză. Acest fapt l-a pus în situaţia de a lua decizii radicale, de a restructura echipa şi de a renunţa la colegi. Tot în acea perioadă a reuşit un exit, moment ce a determinat transformarea companiei dintr-o companie de produs într-o companie orientată spre servicii de consultanţă cu valoare adăugată. „Din acel moment am reînceput să consolidăm“, povesteşte Cătălin Ştef. „Cel mai bun moment a fost reprezentat de preluarea operaţiunilor la nivel global ale unei companii internaţionale cu profil IT şi ritm susţinut de creştere, dezvoltarea accelerată a birourilor din România şi India, la câteva sute de angajaţi în fiecare, adaptarea la cultura indiană, dar şi învăţarea şi adoptarea proceselor specifice de management, având în vedere backgroundul meu puternic antreprenorial.“ Intenţionează ca şi peste zece ani viaţa sa profesională să se contureze în jurul domeniului IT. „Sunt sigur că voi dezvolta zona de servicii, dar îmi doresc să dezvolt şi un produs remarcabil.“

  • Vezi aici care sunt companiile care oferă cele multe locuri de muncă luna aceasta

    Site-ul eJobs a prezentat lista companiilor care oferă cele mai multe locuri de muncă în noiembrie. Astfel, cei care îşi caută de muncă au de unde alege, fiind disponibile peste 1.000 de posturi.

    Unele dintre cele mai râvnite domenii de lucru sunt în retail (KAUFLAND ROMANIA are peste 5.300 de aplicanţi, iar ALTEX ROMANIA SRL are peste 4.400 de aplicanţi), în telecomunicaţii (RCS & RDS are peste 3.600 de aplicanţi) şi în farmacie (MEDIPLUS EXIM SRL are peste 3.500 de aplicanţi). În acelaşi timp, în topul companiilor cu cele mai multe locuri de muncă disponibile se regăsesc retailerii alimentari Mega Image şi PROFI (cu un total de peste 650 de joburi) şi companiile de soluţii în tehnologie CGS şi Pro Solutions Agency (cu un total de peste 550 de poziţii).

    Iată întreaga listă a angajatorilor care oferă cele mai multe locuri de muncă în luna noiembrie, pe eJobs România.

    Mega Image – 327 joburi
    PROFI ROM FOOD SRL – 325 joburi
    Computer Generated Solutions Romania SRL – 287 joburi
    Pro Solutions Agency SRL – 278 joburi
    WIPRO Technologies S.R.L. – 181 joburi
    Lidl Discount S.R.L. – 134 joburi
    DEDEMAN – 114 joburi
    SERVICII ENERGETICE PENTRU ACASA-SEA COMPLET S.A. – 105 joburi
    Accenture – 102 joburi
    Grup Renault Romania – 91 joburi
    KAUFLAND ROMANIA – 87 joburi
    SC Sensiblu SRL – 85 joburi
    SC Carrefour Romania SA – 83 joburi
    Xerox – 82 joburi
    ALTEX ROMANIA SRL – 82 joburi
    Conectys – 79 joburi
    Robert Bosch SRL – 71 joburi
    SC UBISOFT SRL – 70 joburi
    SYKES ENTERPRISES EASTERN EUROPE S.R.L. – 63 joburi
    eMAG – 60 joburi
    Arvato Services – 58 joburi
    SC Marquardt Schaltsysteme SCS – 57 joburi
    SC Autoliv Romania SRL – 56 joburi
    GENPACT ROMANIA – 55 joburi
    EMERSON – 54 joburi
    S.C. G4S Secure Solutions S.R.L. – 53 joburi
    Gameloft Romania SRL – 52 joburi
    Aquila Part Prod Com Srl – 52 joburi
    INSTORE POWER PROVIDER S.R.L. – 50 joburi
    Vodafone Romania – 48 joburi
    Telekom Romania Mobile Communications S.A. – 47 joburi
    Yardi Romania – 46 joburi
    GfK Romania – Institut de cercetare de piata S.R.L. – 45 joburi
    DRM Dräxlmaier Romania Sisteme Electrice S.R.L. – 43 joburi
    Telekom Romania Communications S.A. – 43 joburi
    ATP EXODUS GROUP – 43 joburi
    Columbus Operational SRL (anterior BILLA ROMANIA SRL) – 43 joburi
    SC Germanos Telecom Romania S.A. – 41 joburi
    Botrygg Bygg AB – 40 joburi
    DPR DRAXLMAIER PROCESE DE PRODUCTIE ROMANIA SRL – 39 joburi
    MEDIPLUS EXIM SRL – 37 joburi
    Orange Romania – 36 joburi
    AUCHAN ROMANIA S.A. – 35 joburi
    Vodafone Shared Services Romania – 32 joburi
    TYMBARK MASPEX ROMANIA – 30 joburi
    SC METRO Cash & Carry S.R.L. – 29 joburi
    CEZ ROMANIA SA – 28 joburi
    SC H.ESSERS SRL – 27 joburi
    EOS KSI ROMANIA – 26 joburi
    Banca Transilvania – 26 joburi

  • Vezi aici care sunt companiile care oferă cele multe locuri de muncă luna aceasta

    Site-ul eJobs a prezentat lista companiilor care oferă cele mai multe locuri de muncă în noiembrie. Astfel, cei care îşi caută de muncă au de unde alege, fiind disponibile peste 1.000 de posturi.

    Unele dintre cele mai râvnite domenii de lucru sunt în retail (KAUFLAND ROMANIA are peste 5.300 de aplicanţi, iar ALTEX ROMANIA SRL are peste 4.400 de aplicanţi), în telecomunicaţii (RCS & RDS are peste 3.600 de aplicanţi) şi în farmacie (MEDIPLUS EXIM SRL are peste 3.500 de aplicanţi). În acelaşi timp, în topul companiilor cu cele mai multe locuri de muncă disponibile se regăsesc retailerii alimentari Mega Image şi PROFI (cu un total de peste 650 de joburi) şi companiile de soluţii în tehnologie CGS şi Pro Solutions Agency (cu un total de peste 550 de poziţii).

    Iată întreaga listă a angajatorilor care oferă cele mai multe locuri de muncă în luna noiembrie, pe eJobs România.

    Mega Image – 327 joburi
    PROFI ROM FOOD SRL – 325 joburi
    Computer Generated Solutions Romania SRL – 287 joburi
    Pro Solutions Agency SRL – 278 joburi
    WIPRO Technologies S.R.L. – 181 joburi
    Lidl Discount S.R.L. – 134 joburi
    DEDEMAN – 114 joburi
    SERVICII ENERGETICE PENTRU ACASA-SEA COMPLET S.A. – 105 joburi
    Accenture – 102 joburi
    Grup Renault Romania – 91 joburi
    KAUFLAND ROMANIA – 87 joburi
    SC Sensiblu SRL – 85 joburi
    SC Carrefour Romania SA – 83 joburi
    Xerox – 82 joburi
    ALTEX ROMANIA SRL – 82 joburi
    Conectys – 79 joburi
    Robert Bosch SRL – 71 joburi
    SC UBISOFT SRL – 70 joburi
    SYKES ENTERPRISES EASTERN EUROPE S.R.L. – 63 joburi
    eMAG – 60 joburi
    Arvato Services – 58 joburi
    SC Marquardt Schaltsysteme SCS – 57 joburi
    SC Autoliv Romania SRL – 56 joburi
    GENPACT ROMANIA – 55 joburi
    EMERSON – 54 joburi
    S.C. G4S Secure Solutions S.R.L. – 53 joburi
    Gameloft Romania SRL – 52 joburi
    Aquila Part Prod Com Srl – 52 joburi
    INSTORE POWER PROVIDER S.R.L. – 50 joburi
    Vodafone Romania – 48 joburi
    Telekom Romania Mobile Communications S.A. – 47 joburi
    Yardi Romania – 46 joburi
    GfK Romania – Institut de cercetare de piata S.R.L. – 45 joburi
    DRM Dräxlmaier Romania Sisteme Electrice S.R.L. – 43 joburi
    Telekom Romania Communications S.A. – 43 joburi
    ATP EXODUS GROUP – 43 joburi
    Columbus Operational SRL (anterior BILLA ROMANIA SRL) – 43 joburi
    SC Germanos Telecom Romania S.A. – 41 joburi
    Botrygg Bygg AB – 40 joburi
    DPR DRAXLMAIER PROCESE DE PRODUCTIE ROMANIA SRL – 39 joburi
    MEDIPLUS EXIM SRL – 37 joburi
    Orange Romania – 36 joburi
    AUCHAN ROMANIA S.A. – 35 joburi
    Vodafone Shared Services Romania – 32 joburi
    TYMBARK MASPEX ROMANIA – 30 joburi
    SC METRO Cash & Carry S.R.L. – 29 joburi
    CEZ ROMANIA SA – 28 joburi
    SC H.ESSERS SRL – 27 joburi
    EOS KSI ROMANIA – 26 joburi
    Banca Transilvania – 26 joburi

  • PayU a intermediat în două ore de Black Friday aproape 24.000 de tranzacţii. Într-o zi obişnuită procesează aproape 20.000 de tranzacţii

    UPDATE 11.30 – Numărul tranzacţiilor procesate a ajuns la aproape 49.000 cu o valore de 36,5 milioane de lei. La categoria fashion s-au înregistrat deja peste 91% din totalul vânzărilor de anul trecut de Black Friday

    Update 10:30 – Valoarea totală a tranzacţiilor a ajuns la 29,5 milioane de lei (60% din valoarea totala de anul trecut). Numărul tranzactiilor 36,879 venite din 45 de ţări. Minutul de aur rămâne 8.10 – când au fost peste 500 tranzacţii/minut

    PayU a intermediat în două ore de Black Friday aproape 24.000 de tranzacţii. Într-o zi obişnuită procesează aproape 20.000 de tranzacţii.

     Intervalul 7:00 – 8:00 – 3.947 tranzacţii

    Intervalul 8:00 – 9:00 – 11.391 tranzacţii

    Valoarea totală este de aproape 20 de milioane de lei. Din care 70% – IT&C,  7% – fashion, 14% – alte categorii din retail (home&deco, jucarii, cărti, flori etc). La categoria fashion: s-a înregistrat deja peste 60% din totalul vânzărilor de anul trecut (pe 20 noiembrie 2015). Coşul mediu de cumpărături, în perioada indicata, este de 832 lei