BusinessMagazin

Tag: Google

  • Cât a câştigat anul trecut directorul general al Google şi cât cheltuie compania pentru a-i asigura securitatea

    Salariul de bază al lui Pichai a fost de 650.000 de dolari, iar 372.000 de dolari au reprezentat cheltuieli pentru securitatea personală şi zboruri. Directorul general al Google a primit o compensaţie în valoare de 198,7 milioane de dolari pentru promovarea în funcţia de director general şi pentru „numeroasele produse lansate cu succes”, se arată într-un document Google, citat de CNN.

    Pichai, care face de mult timp parte din compania Google, a preluat funcţia de director general în urma restructurării din 2015. Larry Page, cofondatorul Google şi fostul director general, a cedat poziţia pentru a se concentra pe dezvoltarea unor noi afaceri sub umbrela Alphabet.

    Din 2015, de când Pichai a devenit director general, Google şi-a majorat vânzările din reclame şi YouTube şi a investit în hardware şi cloud computing.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cea mai importantă schimbare din ultimii ani privind motorul de căutare al Google

    Gigantul american îşi va schimba modul în care afişază căutările astfel încât “să ajute paginile cu conţinut de calitate să urce în clasamentul rezultatelor şi cele care propagă ştiri false să apară mai jos”, a anunţat un reprezentant al companiei pe blogul Google.

    Această schimbare vizează prevenirea unor probleme cum ar fi rezultatele legate de negarea/inexistenţa Holocaustului, care în decembrie 2016 apăreau foarte sus după căutare. Articolul cu pricina care nega existenţa Holocaustului apărea pe un site al unui neo-nazist. 

    Google a fost criticată în ultimele luni fiindca în rezultatele căutarii au figurat foarte sus articole ce promovau teorii ale conspiraţiei şi conţineau o multime de informaţii false. Motorul de căutare se bazează pe algoritmi care au fost îmbunătăţiţi  în ultimii ani, dar are probleme in a diferenţia ştirile de pe site-uri cu renume bun, faţă de cele de pe site-uri îndoielnice.

    Astfel Google a spus că a angajat o echipă de “evaluatori” să evalueze calitatea rezultatelor căutărilor şi a spus că şi-a adaptat algoritmul pentru a promova paginile cu reputaţie bună, cum ar fi surse de ştiri sau site-uri guvernamentale. De asemenea, noua funcţie va permite oamenilor să semnaleze conţinutul inexact, înşelător sau violent.

    Google a pornit în 2015 Digital News Initiative, un proiect menit să susţină publicaţiile şi jurnalismul de calitate. „Google şi publicaţiile media au multe lucruri în comun şi am pornit o discuţie despre cum putem coopera şi lucra împreună. Ne-am gândit cum am putea ajuta industria de ştiri pentru a face faţă tranziţiei către digital“, povesteşte Eero Korhonen, head of strategic relationships, news & publishers în regiunea EMEA al Google. În cadrul  proiectului s-a dezvoltat şi un fond de finanţare a proiectelor jurnalistice inovatoare. Astfel, compania s-a angajat să finanţeze industria media europeană cu 150 de milioane de euro, timp de trei ani.

    Eero Korhonen a venit în România odată cu lansarea celei de-a treia runde de finanţare a proiectelor jurnalistice. În cele două runde precedente, 252 de proiecte jurnalistice digitale din 27 de ţări au primit finanţare în valoare de 51 de milioane de euro. Din România, cinci  au primit finanţare în valoare de 1 milion de euro. „Banii nu sunt oferiţi toţi deodată, ci în tranşe, în funcţie de anumite obiective pe care le stabilim împreună. Vrem să reducem birocraţia la minimum, dar vrem să fim corecţi cu toată lumea”, spune Korhonen. În prima rundă au fost depuse 1.236 de proiecte din 25 de ţări, din care au fost finanţate 124 de proiecte.  În a doua rundă, numărul proiectelor a scăzut la 850, dar au fost mult mai multe proiecte ce ţineau de inovaţie în media; în contrast cu prima rundă, unde multe erau propuneri de subiecte de ştiri. „Rata de acceptare în prima rundă a fost de aproximativ 10%, iar în a doua, în jur de 15%. Prima rundă a fost un proces de învăţare atât pentru noi, cât şi pentru candidaţi. În a doua rundă am făcut lucrurile mai clare şi am primit mai puţine aplicaţii, dar pe subiect”, povesteşte Korhonen.

    Pentru a duce lupta împotriva ştirilor false şi pentru promovarea jurnalismului de calitate, Google implementează un sistem de etichetare a ştirilor false, numit Fact Check. Google va servi în deschiderea listei cu rezultate un panou Fact Checker, conţinând informaţii extrase din site-uri recunoscute pentru publicarea de informaţii verificate şi demascarea ştirilor false. Noua funcţie nu va elimina distribuirea ştirilor false şi jignitoare din Google. În schimb, compania încearcă să educe mai bine utilizatorii cu privire la sursele de informare pe pare le folosesc.

    De asemenea, Facebook a lansat recent o campanie de educare a publicului în identificarea ştirilor false, promovată în 14 ţări cu „scopul de a ajuta oamenii să aibă mai mult discernământ când este vorba de ştiri”. O mişcare în direcţia corectă, dar până când Facebook nu va înceta să recompenseze site-urile de ştiri false cu trafic, situaţia nu se va îmbunătăţi.

  • Ce vreau să las în urmă? Cum vreau să mă ţină minte Google sau Facebook?

    „Întreabă-te mereu: ce vreau să las în urmă? Cum ţi-ar plăcea ca oamenii să-ţi reflecte imaginea de acum în 5 sau 10 ani?”

    Cred că, pentru cei mai mulţi care au început un business acum 20 de ani sau acum 15 sau chiar 10 ani, acest sfat este venit prea târziu.

    Cred că dacă ar fi pornit cu această întrebare – Ce vreau să las în urmă? – multe afaceri ar fi rezistat şi astăzi, ar fi fost mult mai solide şi sănătoase, ar fi trecut crizele fără pierderi mari care le-au adus sfârşitul, ar fi avut o reputaţie şi o imagine mult mai bună, ar fi avut chiar mai mulţi bani.

    Poate mulţi şi-au pus această întrebare, dar succesiunea evenimentelor a fost atât de rapidă şi violentă, cu creşteri spectaculoase, dar şi cu prăbuşiri rapide, încât nu au mai avut timpul, energia şi determinarea de a rezolva şi această problemă.

    După ce nu mai poţi să dai timpul înapoi, această întrebare te frământă, pentru că nu ştii ce vor consemna istoria, Google, Facebook, sau ce platforme vor mai fi, după tine.

    Am întâlnit oameni de afaceri sau executivi cărora nu le convine ce dă Google după ce tastează numele lor.

    Pe primele poziţii apar cancanuri, probleme cu Fiscul sau cu DNA, date depăşite sau subiecte controversate şi ei nu înţeleg de ce. Şi mai ales nu ştiu cum să şteargă astfel încât primele informaţii despre ei să fie pozitive, cu poze frumoase, să arate că au făcut lucruri bune, că au lăsat ceva societăţii.

    Poate nu puteţi lăsa în urmă ceva material, pentru că nu aveţi banii necesari să faceţi o clădire care să vă poarte numele sau să construiţi un spital, un liceu, o facultate, o stradă, un cartier etc.

    Dar poate puteţi să vă spuneţi povestea pe care cineva să o citească peste ani, fie că sunt copiii sau nepoţii voştri, fie că sunt partenerii de business, fie că sunt prietenii, fie că sunt angajaţii.

    Toţi aveţi o istorie şi este bine să o povestiţi şi să o scrieţi mai întâi aşa cum o vedeţi voi.

    Meet the CEO este un format în care un antreprenor, un executiv, vine în faţă şi îşi spune povestea profesională, cu bune şi cu rele.

    Nu este atât de uşor să te deschizi, să-ţi povesteşti viaţa, să vorbeşti despre decizii greşite, să-ţi aduci aminte că ai fi putut lua o altă hotărâre mai bună decât cea pe care ai luat-o.

    Este greu chiar să dai 10 sfaturi pentru cei care vin din urmă, pentru că ţi se par că sunt comune, că nu ai nimic interesant sau senzaţional de spus.

    Acest exerciţiu de a vă povesti istoria profesională şi de a vedea cum vă percep alţii vă va ajuta foarte mult.

    Fiecare dintre voi a avut de luat o decizie de-a lungul anilor care i-a influenţat viaţa, businessul sau cariera profesională. Din când în când este bine să ne amintim de acest lucru, pentru că lucrurile şi evenimentele nu se fac singure. Aşa cum tu ai depins de alţii, şi alţii vor depinde de tine, de deciziile tale. Inconştient sau conştient, influenţezi viaţa sau cariera cuiva.

    Cine v-a trimis la şcoala pe care aţi făcut-o, cine v-a angajat prima dată, cui trebuie să-i mulţumiţi într-un fel sau altul pentru afacerile făcute prima dată sau cariera avută, care a fost decizia conştientă sau inconştientă care va ridicat businessul sau vi l-a îngropat/falimentat, sunt multe întrebări pe care trebuie să vi le puneţi şi să daţi un răspuns.

    Înainte să vi-l dea alţii.

    Când eşti tânăr în afaceri sau în carieră, nu-ţi pui problema ce să laşi în urmă pentru că nu ai ce. Dar pe măsură ce urci trebuie să-ţi scrii undeva povestea pentru a nu o uita.

    Nu avem încă acest exerciţiu şi ne trezim că sunt ani întregi în care nu ne mai aducem aminte ce am făcut, ce decizii am luat, câţi bani am câştigat sau am pierdut.

    După mulţi ani, foarte mulţi se trezesc că nu au ce să spună (aşa cred ei), că nu au lăsat nimic în urmă deşi ar fi avut această posibilitate, că există multe spaţii goale în spate care nu mai pot fi umplute şi că până la urmă, cu toţi banii din cont, nu poţi să acoperi acest lucru.

    Poate este bine ca fiecare dintre voi să îşi tasteze numele şi să vadă ce apare!

    Dacă nu sunteţi mulţumiţi, începeţi de pe acum să vă povestiţi, să vă scrieţi istoria şi să vă întrebaţi nu în fiecare zi, dar măcar o dată pe an: Ce vreau să las în urmă? şi: Cum vreau să mă ţină minte Google sau Facebook? Sau Business Magazin!

  • Google vrea să rezolve problema găurilor din asfalt. Cum funcţionează soluţia inedită

    Publicaţia Popular Mechanis a descoperit că Google a patentat o metodă de a ataca problema găurilor din asfalt.

    Sistemul celor de la Google se bazează pe o serie de senzori care sunt activaţi atunci când automobilul loveşte o gaură. Imediat, sistemul trimite locaţia incidentului prin GPS astfel încât găurile din asfalt să fie monitorizate şi catalogate. De asemenea, Google poate estima cât de gravă e problema analizând datele trimise de senzorii automobilului.

    Chiar dacă asta nu este o rezolvare efectivă a problemei, cu ajutorul Google s-ar putea realiza un sistem de prioritizare al reabilitărilor. 

    Acest nou proiect merge perfect cu dezvoltarea maşinilor autonome Google, astfel încât, pe viitor, poate vom avea parte de călătorii cu maşina fără incidente şi fără zdruncinări.

  • Întrebările de la interviurile de angajare care erau atât de complexe, încât companiile au renunţat la ele. Crezi că ştii răspunsurile?

    Cele şapte întrebări (şi răspunsurile) la care Google a renunţat:

    1. De ce sunt rotunde capacele de canale?

    Pentru că dacă capacele ar fi pătrate atunci când ar fi instalate ar putea pica în gaură dacă ar fi amplasate la un unghi greşit.

    2. Dacă te uiţi la ceas şi este 15:15 care este unghiul dintre limba care arată ora şi cea care arată minutele?

    Nu este zero. Când limba care arată ora este la 15, minutarul se deplasează puţin spre 16, aşadar unghiul este de 7,5 grade.

    3. Cât ai cere pentru a spăla toate ferestrele din Seattle?

    Oferă un răspuns concret precum 10 dolari per fereastră. Un răspuns specific este mai bun decât o estimare.

    4. Eşti căpitanul unei nave de piraţi, iar echipajul votează modul în care este împărţit aurul. Dacă mai puţin de jumătate din echipaj este de acord cu tine atunci mori. Cum distribui aurul în aşa fel încât să-ţi iei partea dar şi să supravieţuieşti?

    O modalitate este să împarţi comoara în mod egal la 51% din echipaj.

    5. De câte ori pe zi limbile unui ceas se suprapun?

    De 22 de ori.

    6. Explică nepotului tău de opt ani în trei propoziţii ce este o bază de dată.

    O bază de date este un loc care memorează multă informaţie despre multe lucruri. 

    7. Un bărbat a împins maşina în parcarea unui hotel şi şi-a pierdut toată averea. Ce s-a întâmplat?

    S-a oprit pe Boardwalk (se referă la jocul Monopoly, proprietatea care are cea mai mare chirie).

     

  • Cine este omul care a dezvoltat biroul local al Google

    În aceşti aproape şase ani, eforturile Google România s-au concentrat pe sprijinirea companiilor româneşti în utilizarea cu succes a tehnologiilor online, promovarea tradiţiilor şi culturii româneşti cu ajutorul tehnologiei digitale (pe platforme precum Google Cultural Institute) şi dezvoltarea abilităţilor digitale în România, prin proiecte specifice în zona educaţiei.

    În 2010 Bulucea ocupa poziţia de director de marketing şi business în cadrul subsidiarei locale a gigantului IT american Microsoft; el a făcut un pas neaşteptat şi a ales să părăsească după 12 ani echipa locală a celui mai mare producător de software din lume pentru a pune bazele biroului local al Google, cea mai mare companie din domeniul online la nivel global.

    În luna iunie, Dan Bulucea a preluat un nou rol în cadrul Google: director New Business pentru regiunea Asia-Pacific, având obiectivul de a dezvolta noi oportunităţi de afaceri în regiunea Asia-Pacific, din Japonia, China sau India până în Australia şi Noua Zeelandă.

  • Întrebările de la interviurile de angajare care erau atât de complexe, încât companiile au renunţat la ele. Crezi că ştii răspunsurile?

    Cele şapte întrebări (şi răspunsurile) la care Google a renunţat:

    1. De ce sunt rotunde capacele de canale?

    Pentru că dacă capacele ar fi pătrate atunci când ar fi instalate ar putea pica în gaură dacă ar fi amplasate la un unghi greşit.

    2. Dacă te uiţi la ceas şi este 15:15 care este unghiul dintre limba care arată ora şi cea care arată minutele?

    Nu este zero. Când limba care arată ora este la 15, minutarul se deplasează puţin spre 16, aşadar unghiul este de 7,5 grade.

    3. Cât ai cere pentru a spăla toate ferestrele din Seattle?

    Oferă un răspuns concret precum 10 dolari per fereastră. Un răspuns specific este mai bun decât o estimare.

    4. Eşti căpitanul unei nave de piraţi, iar echipajul votează modul în care este împărţit aurul. Dacă mai puţin de jumătate din echipaj este de acord cu tine atunci mori. Cum distribui aurul în aşa fel încât să-ţi iei partea dar şi să supravieţuieşti?

    O modalitate este să împarţi comoara în mod egal la 51% din echipaj.

    5. De câte ori pe zi limbile unui ceas se suprapun?

    De 22 de ori.

    6. Explică nepotului tău de opt ani în trei propoziţii ce este o bază de dată.

    O bază de date este un loc care memorează multă informaţie despre multe lucruri. 

    7. Un bărbat a împins maşina în parcarea unui hotel şi şi-a pierdut toată averea. Ce s-a întâmplat?

    S-a oprit pe Boardwalk (se referă la jocul Monopoly, proprietatea care are cea mai mare chirie).

     

  • Google Translate va fi mai bun. Ce îmbunătăţiri aduce Google

    Traducerea neurală este mult mai bună decât vechiul sistem bazat pe traducerea de cuvinte disparate şi bucăţi de text, întrucât acum sunt traduse frazele întregi. În spatele acestei tehnologii se află un proces intens de dezvoltare de tip „machine learning”.. Acest lucru generează traduceri care sună mult mai aproape de modul în care oamenii vorbesc, în special atunci când sunt traduse fraze întregi.

    Acest nou tip de traducere va funcţiona automat în toate locurile unde Google Translate este disponibil. În prezent este disponibil pe aplicaţia de Android sau iOS, pe domeniul translate.google.ro şi prin Google Search.

    În curând se va regăsi şi în soluţia de traducere automată a paginilor din Chrome. Româna se alătură astfel celorlalte limbi care beneficiază de tehnologia de traducere neurală. Obiectivul este ca, în cel mai scurt timp, toate cele 103 limbi acoperite de Google Translate să treacă la noua tehnologie de traducere

  • În luptă cu ştirile false

    Înainte de alegerile prezidenţiale americane un număr important de ştiri false au circulat pe internet şi au devenit virale. Astfel, începând din august 2016 şi până în ziua alegerilor, ştirile false au acaparat tot mai mult spaţiul virtual câştigând un număr de interacţiuni (reacţii, distribuiri şi comentarii) pe Facebook mai mare decât al ştirilor reale. Drept urmare, atât Facebook, cât şi Google au anunţat că şi-au întârit eforturile de a stopa distribuirea şi blocarea ştirilor false menite să manipuleze.

    Google a pornit în 2015 Digital News Initiative, un proiect menit să susţină publicaţiile şi jurnalismul de calitate. „Google şi publicaţiile media au multe lucruri în comun şi am pornit o discuţie despre cum putem coopera şi lucra împreună. Ne-am gândit cum am putea ajuta industria de ştiri pentru a face faţă tranziţiei către digital“, povesteşte Eero Korhonen, head of strategic relationships, news & publishers în regiunea EMEA al Google. În cadrul  proiectului s-a dezvoltat şi un fond de finanţare a proiectelor jurnalistice inovatoare. Astfel, compania s-a angajat să finanţeze industria media europeană cu 150 de milioane de euro, timp de trei ani.

    Eero Korhonen a venit în România odată cu lansarea celei de-a treia runde de finanţare a proiectelor jurnalistice. În cele două runde precedente, 252 de proiecte jurnalistice digitale din 27 de ţări au primit finanţare în valoare de 51 de milioane de euro. Din România, cinci  au primit finanţare în valoare de 1 milion de euro. „Banii nu sunt oferiţi toţi deodată, ci în tranşe, în funcţie de anumite obiective pe care le stabilim împreună. Vrem să reducem birocraţia la minimum, dar vrem să fim corecţi cu toată lumea”, spune Korhonen. În prima rundă au fost depuse 1.236 de proiecte din 25 de ţări, din care au fost finanţate 124 de proiecte.  În a doua rundă, numărul proiectelor a scăzut la 850, dar au fost mult mai multe proiecte ce ţineau de inovaţie în media; în contrast cu prima rundă, unde multe erau propuneri de subiecte de ştiri. „Rata de acceptare în prima rundă a fost de aproximativ 10%, iar în a doua, în jur de 15%. Prima rundă a fost un proces de învăţare atât pentru noi, cât şi pentru candidaţi. În a doua rundă am făcut lucrurile mai clare şi am primit mai puţine aplicaţii, dar pe subiect”, povesteşte Korhonen.

    Pentru a duce lupta împotriva ştirilor false şi pentru promovarea jurnalismului de calitate, Google implementează un sistem de etichetare a ştirilor false, numit Fact Check. Google va servi în deschiderea listei cu rezultate un panou Fact Checker, conţinând informaţii extrase din site-uri recunoscute pentru publicarea de informaţii verificate şi demascarea ştirilor false. Noua funcţie nu va elimina distribuirea ştirilor false şi jignitoare din Google. În schimb, compania încearcă să educe mai bine utilizatorii cu privire la sursele de informare pe pare le folosesc.

    De asemenea, Facebook a lansat recent o campanie de educare a publicului în identificarea ştirilor false, promovată în 14 ţări cu „scopul de a ajuta oamenii să aibă mai mult discernământ când este vorba de ştiri”. O mişcare în direcţia corectă, dar până când Facebook nu va înceta să recompenseze site-urile de ştiri false cu trafic, situaţia nu se va îmbunătăţi.