Tag: energie

  • (P) Aerul condiţionat: Comoditate şi confort în lupta cu căldura

    Pe măsură ce temperaturile ridicate devin o prezenţă obişnuită în lunile de vară, aerul condiţionat devine o alegere indispensabilă pentru a ne menţine confortul şi bunăstarea în interiorul caselor şi birourilor. Tehnologia modernă ne oferă două variante principale de aer condiţionat: aerul condiţionat fix şi cel portabil. Ambele au beneficiile lor, dar şi diferenţe semnificative în funcţionalitate şi instalare. Haideţi să explorăm aceste două opţiuni pentru a face o comparaţie detaliată.

    Aerul condiţionat fix: Confort constant şi eficienţă energetică

    Aerul condiţionat fix, cunoscut şi sub numele de aer condiţionat central, este integrat în structura clădirii şi poate răci mai multe camere sau întregul spaţiu. Această opţiune este ideală pentru case, birouri sau clădiri cu un număr mare de încăperi.

    Avantaje:

        ► Eficienţă energetică: Sistemele centrale de aer condiţionat sunt concepute pentru a fi eficiente din punct de vedere energetic şi pot răci o suprafaţă mai mare cu o consumare redusă de energie.

        ► Confort constant: Deoarece unităţile centrale de aer condiţionat sunt permanente şi integrale, ele oferă un confort constant şi uniform în întreaga locaţie.

        ► Aspect estetic: Aerul condiţionat fix este ascuns în peretele sau tavanul clădirii, astfel că nu afectează estetica interioară.

        ► Control avansat: Sistemele centrale permit controlul individualizat al temperaturii în fiecare încăpere, oferind un nivel ridicat de personalizare.

    Dezavantaje:

        ► Costul iniţial: Instalarea unui sistem central de aer condiţionat implică costuri semnificative iniţiale, mai ales pentru clădirile care nu sunt echipate cu această tehnologie dinainte.

        ► Instalare complexă: Montarea şi configurarea unui sistem central necesită experienţă tehnică şi poate dura mai mult timp.

    Aerul condiţionat portabil: Flexibilitate şi mobilizate

    Aerul condiţionat portabil este o alegere mai practică şi uşor de instalat în comparaţie cu varianta fixă. Acesta poate fi mutat şi folosit în diferite încăperi în funcţie de necesităţi, fiind ideal pentru locuinţe mici sau spaţii temporare, cum ar fi închirierile.

    Avantaje:

        ► Portabilitate: Aerul condiţionat portabil poate fi uşor mutat dintr-o cameră în alta, oferind flexibilitate în utilizare.

        ► Cost mai scăzut: Costul iniţial pentru un aer condiţionat portabil este mai mic în comparaţie cu o unitate centrală, ceea ce îl face o opţiune accesibilă pentru mulţi utilizatori.

        ► Uşor de instalat: Fără a fi necesară o instalare permanentă, aerul condiţionat portabil poate fi imediat utilizat după achiziţionare.

    Dezavantaje:

        ► Eficienţă energetică: În general, aerul condiţionat portabil are o eficienţă energetică mai mică în comparaţie cu sistemele centrale, ceea ce poate duce la costuri mai mari de funcţionare pe termen lung.

        ► Capacitate limitată: De obicei, aerul condiţionat portabil este adecvat pentru încăperi mai mici sau spaţii limitate. Pentru suprafeţe mari, pot fi necesare mai multe unităţi.

    Într-o lume în continuă evoluţie tehnologică, avem privilegiul de a alege dintre mai multe opţiuni pentru a ne adapta la nevoile noastre. Când vine vorba de alegerea unui sistem de aer condiţionat, putem îmbina avantajele aerului condiţionat fix şi ale celui portabil pentru a obţine soluţia ideală pentru fiecare situaţie.

    1. Locuinţe permanente sau birouri: Pentru spaţiile mari şi locuinţele permanente, aerul condiţionat fix oferă avantaje clare în ceea ce priveşte eficienţa energetică şi confortul constant.

    2. Spaţii temporare sau locuinţe mici: Pentru locuinţele temporare sau spaţiile mici, aerul condiţionat portabil este o soluţie practică şi accesibilă.

    3. Zone complementare: În unele situaţii, combinaţia dintre cele două opţiuni poate fi cea mai eficientă.

    4. Flexibilitatea sezonieră: Un alt aspect important este că un aer condiţionat portabil poate fi depozitat în sezonul rece sau când nu este necesar, economisind spaţiu şi costuri de întreţinere.

    5. Impactul asupra mediului: În timp ce aerul condiţionat fix este mai eficient din punct de vedere energetic, utilizarea unui aer condiţionat portabil doar în zonele necesare poate reduce consumul general de energie şi, implicit, impactul asupra mediului.

    Ambele variante de aer condiţionat au avantajele şi dezavantajele lor, iar alegerea potrivită depinde de nevoile specifice ale fiecărei persoane. În orice caz, ambele opţiuni reprezintă soluţii moderne pentru a ne menţine confortul şi a ne proteja de căldura verii, transformând astfel locuinţa într-un refugiu plăcut în timpul sezonului cald.

     

  • Cine este discretul Daniel Kretinsky: Un miliardar ceh cu afaceri prospere în energie care a preluat recent controlul unuia dintre cele mai mari lanţuri de retail din Franţa

    Lui Daniel Kretinsky îi plac lucrurile pe care alţii le aruncă. Miliardarul ceh a petrecut un deceniu formând un imperiu care se întinde de la energie la retail şi mass-media, unde majoritatea achiziţiilor aveau un lucru în comun: erau în dificultate financiară, titrează Bloomberg.

    Înarmat cu mulţi bani acesta este unul dintre cei mai prolifici jucători din industria de M&As, profitând de veniturile record obţinute de compania sa în domeniul energiei. Pe lângă faptul că luna trecută a semnat un acord pentru a prelua controlul asupra lanţului francez de supermarketuri Casino Guichard Perrachon SA într-un proces de restructurare de mai multe miliarde de euro, el a anunţat investiţii în sectoare precum tehnologia şi editarea de carte.

    Proprietarul în vârstă de 48 de ani al celui mai mare conglomerat energetic privat din Europa are o avere netă de aproximativ 8 miliarde de dolari, potrivit Bloomberg Billionaire Index, susţinut în principal de un an extraordinar pentru companiile de utilităţi în timpul crizei energetice de pe continent. Principala sa companie, Energeticky a Prumyslovy Holding AS din Praga, a avut anul trecut venituri de 37 de miliarde de euro, un salt de patru ori faţă de 2020, este de aşteaptat ca afacerea să continue creşterea.

    Aceast context îî oferă lui Kretinsky mulţi bani pentru achiziţii, alimentând o serie de tranzacţii importante în ultimele 12 luni, în special în Franţa. De ani de zile, el şi-a proiectat o imagine a unui om de afaceri discret, acesta a început să discute mai deschis despre investiţiile sale, vorbind cu presa franceză în timpul acordului pentru preularea Casino Guichard Perrachon. Acesta mai deţine acţiuni la ziarul Le Monde, şi televiziunea TF1.

    Autoproclamatul francofil care deţine o casă vizavi de Palatul Elysee, reşedinţa preşedintelui francez, şi-a asigurat luna trecută cea mai mare investiţie din ţară până în prezent. El a condus un grup de investitori care au ajuns la un acord pentru recapitalizarea şi obţinerea controlului asupra Casino, care a fost blocat pe piaţa foarte competitivă a alimentelor din Franţa. Acordul de restructurare, condus de unul dintre vehiculele de investiţii ale lui Kretinsky, EP Global Commerce AS, îi va oferi miliardarului un pachet de aproximativ 40% din companie.

    Daniel Kretinsky a vorbit în trecut despre pasiunea faţă de Franţa dezvoltată în adolescenţă, biografia sa oficială prezintă că a petrecut un semestru la Universitatea de Bourgogne din Dijon în timpul studiilor sale de drept la sfârşitul anilor 1990.

  • România, printre cele mai verzi economii ale lumii: Care sunt ţările care stau cel mai bine la producţia de energie din surse nepoluante

    ♦ Norvegia este printre cele mai verzi economii ale lumii, la polul opus fiind coloşi precum China, unde energia lipsită de emisii de CO2 abia acum începe să devină o modă ♦ Cu o pondere a energiei lipsită de emisii de CO2 în total de peste 62%, România intră în topul celor mai verzi economii la nivel global, depăşind Germania, Olanda sau Portugalia.

    Potrivit unui grafic realizat de platforma www.ourworldindata.org, la nivelul anului 2022, peste 62% din energia produsă în România a venit din surse lipsite de emisii, adică din nuclear şi regenerabil, procentul fiind similar cu cel din rapoartele Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE). Cu acest procent, România este în topul celor mai verzi economii ale lumii, într-o companie selectă formată din ţările nordice, Canada sau Austria.

    Anul acesta, România ar putea termina cu un procent şi mai bun al ponderii energiei verzi în totalul consumului, fiind estimate noi puneri în funcţiune, dar şi o cerere de electricitate în scădere. De exemplu, în luna aprilie a acestui an, România a ajuns la o producţie de energie lipsită de emisii de CO2 de circa 80% din total. Ascensiunea verzilor s-a produs odată cu retragerea cărbunelui din funcţiune, dar şi pe fondul scăderii consumului de energie, ocazie cu care România a redevenit exportator după ani de import energetic, o victorie fără glorie, desigur. Dar ce este cu adevărat interesant este analiza acestui fenomen, aflat acum în pragul unui nou boom.

    Spre exemplu, la jumătatea acestui an, datele Transelectrica arată că în centralele pe cărbuni mai erau doar 1.896 MW de capacitate, un nivel mult redus faţă de cei 5.439 MW cu care România defila în anii 2010, acolo unde se opresc datele de pe site-ul Transelectrica privind unităţile dispecerizabile de producţie a energiei. Înainte de 2010 însă, cărbunii aveau o pondere de 40% în producţia de energie, fiind în vârful lanţului trofic. Pe atunci, eolienele nici nu existau, iar în 2006, la Cernavodă nu era decât un reactor, cu o pondere de 9%. Prima schimbare majoră în sistemul de producţie local a adus-o anul 2007, atunci când la Cernavodă a mai fost pus în funcţiune un reactor nuclear. Doi ani mai târziu, în 2009, în România începe primul val de energie verde, care avea să dureze până în 2014. Roxana Petrescu

    De la zero megawaţi în eoliene sau solare, România termină anul 2014 cu aproape 3.000 MW în eoliene, capacitate neschimbată de atunci din cauza modificărilor legislative. În 2014, energia verde, eoliene şi solare, avea deja 10% din producţia de energie a României. Creşterea ponderii eolienelor şi solarelor vine în contextul în care cererea de energie anul trecut a scăzut semnificativ, tendinţă continuată şi anul acesta. De altfel, acum România consumă aceeaşi cantitate de energie cu cea pe care o consuma în 2006, cu un an înaintea dublării capacităţii la Cernavodă. Cu un consum în scădere şi costuri de operare foarte ridicate, cărbunii nici nu mai au cum să reziste în noul peisaj energetic, marcat de traziţia spre surse regenerabile.

     

  • Inflaţia şi lăcomia intră într-un bar… Sună ca începutul clasic al unui banc. Însă, dacă ne uităm la preţurile din HoReCa, bancul se transformă de fapt, rapid, în realitate

    Inflaţia şi lăcomia intră într-un bar… Sună ca începutul clasic al unui banc. Însă, dacă ne uităm la preţurile din HoReCa, bancul se transformă de fapt, rapid, în realitate. Într-un an şi jumătate, preţurile din restaurante, baruri şi cafenele au crescut şi cu mai bine de 50%. Şi nu e doar cazul industriei ospitalităţii, dat fiind că toate bunurile şi serviciile au suferit scumpiri pe bandă rulantă începând cu 2022. În acest context, întrebarea este: cât e realitate şi cât e lăcomie în ceea ce se întâmplă în economie?

     

    În primăvara acestui an, după ce o lume întreagă deja se confruntase timp de câteva luni bune cu inflaţie record, ce a depăşit chiar şi 20% în anumite ţări, unii bancheri, economişti, antreprenori şi executivi au început să pună la îndoială necesitatea unor scumpiri atât de mari şi atât de dese. „Primim în continuare, săptămânal, notificări privind noi majorări de preţuri”, spuneau în prima parte din 2023 antreprenorii şi executivii din varii sectoare. Şi asta în condiţiile în care preţurile la energie erau stabile şi mult sub nivelul maxim atins într-un 2022 marcat de războiul ruso-ucrainean. La fel şi preţurile la carburanţi. În acest context, a apărut termenul de greedflation – o combinaţie de lăcomie şi inflaţie greu de tradus în limba română. El a sumarizat perfect ceea ce tot mai multe voci spuneau, şi anume că dincolo de cauzele economice, există şi o lăcomie din partea companiilor, care profită de situaţie să îşi rotunjească profiturile, iar asta face ca preţurile să îşi continue ascensiunea către noi şi noi culmi. „Fie că vorbim de făina de secară, fie că vorbim de gripa aviară, ambele au impact asupra producţiei de ouă. Când unul din aceste două subiecte ajunge la ştiri, producătorii din domeniu au oportunitatea de a mări preţurile fără ca oamenii să se poată plânge”, spunea recent un antreprenor – Ken Jarosch, proprietarul Jarosch Bakery -, citat de publicaţia americană Bloomberg. El făcea referire la faptul că orice producător speculează ce se întâmplă în lume pentru a putea apela la scumpiri.


    În România, în 2022, un an marcat de o serie de evenimente majore precum războiul de la graniţă, inflaţia record şi majorările periodice ale dobânzii de politică monetară, firmele locale au raportat cel mai mare profit cumulat şi cele mai mici pierderi nete din ultimii ani.


    Acelaşi lucru îl susţinea într-un articol al cotidianului britanic Financial Times şi Albert Edwards, global strategy manager la Societe Generale (grupul care deţine BRD în România). El spunea că, în realitate, inflaţia are drept principală cauză dorinţa companiilor de a-şi rotunji profiturile şi nu creşterea salariilor, aşa cum susţin Băncile Centrale care se tem că noi majorări de salarii ar putea duce la o spirală inflaţionistă. „Firmele au profitat de faptul că clienţii aşteptau scumpiri, după ce în presă s-au anunţat majorări de preţuri la materii prime. Companiile au profitat de aceste aşteptări pentru a opera scumpiri pe care le-au pus pe seama creşterii de costuri. Şi totul a trecut neobservat.” Este această situaţie aplicabilă şi pieţei locale? Jucătorii din producţie şi retail cred că da. Iar datele statistice vin să confirme acest lucru. În ultimul an, preţurile pentru cele mai multe bunuri de larg consum au crescut cu rate cuprinse între 20 şi 50%, conform informaţiilor din piaţă. Pentru unele produse alimentare, spre exemplu, în ultimii 2-3 ani, preţul aproape s-a dublat, lucru resimţit din plin de consumatorii ale căror salarii nu au crescut la fel de repede. În acest context, puterea de cumpărare a scăzut, adică oamenii şi-au permis mai puţin decât anterior. Producătorii şi retailerii au declarat în mod constant că scumpirile vin pe lanţ şi că îşi au justificarea în creşterea tuturor costurilor, de la materii prime la energie şi de la logistică la transport. Mai mult, ei au declarat că a trebuit să îşi taie din marje pentru a absorbi din scumpirile pe care nu au putut să le dea mai departe integral către consumatori.

    Totuşi, în România, în 2022, un an marcat de o serie de evenimente majore precum războiul de la graniţă, inflaţia record şi majorările periodice ale dobânzii de politică monetară, firmele locale au raportat cel mai mare profit cumulat şi cele mai mici pierderi nete din ultimii ani, soldul net al profitului sărind de 200 mld. lei, dublu faţă de 2020 şi cu 32% peste nivelul din 2021. Astfel, câştigul net la nivelul întregului mediu de business a crescut de două ori mai repede decât cifra de afaceri şi decât inflaţia, arată calculele Business Magazin pe baza datelor de la Registrul Comerţului. Mai exact, scumpirile record au tăiat din puterea de cumpărare a românilor, dar nu şi din câştigurile şi marjele companiilor. „Eu am semnalat încă din februarie că există un val de scumpiri nejustificate, iar fenomenul persistă. Preţul la sticlă e mult mai mult decât dublu faţă de 2021. Şi nu scade”, spune Dan Balaban, cofondatorul producătorului de vin Davino, unul dintre cei mai importanţi actori din industria de profil. Sticla e un produs energofag, aşa că ea s-a scumpit odată ce preţul energiei s-a dus în sus în 2022. Acum, că el a coborât drastic faţă de maxime, preţul la sticlă tot nu scade. „Din noiembrie, preţul la energie a început să coboare, dar acest declin nu a fost corelat cu altele. Nu m-a anunţat nimeni de vreo ieftinire. Din tot ce cumpărăm noi în volume mari – sticle, dopuri, etichete, furniruri – la nimic nu am văzut scăderi de preţuri”, completează omul de afaceri. Feliciu Paraschiv, antreprenorul care deţine lanţul de magazine Paco, unul dintre cei mai mari retaileri independenţi din România, afirmă că apar ieftiniri la anumite produse, dar e vorba de acele bunuri pe care le împinge piaţa acerb de la spate. „Spre exemplu, la ulei, am pornit de la 12 lei pe litru în ianuarie, am ajuns la 8,4 lei în martie, iar acum preţul s-a stabilizat la 5,5-6 lei pe litru. E vorba de un produs al cărui preţ a fost dat şi de context. Similar e la roşii.” El face referire la faptul că trebuie să existe o diferenţă mare între cerere şi ofertă pentru ca preţul să o ia în jos. Mai exact, oferta trebuie să fie mult mai mare decât cererea. „Odată cu Programul Tomata, fermierii au plantat mult – nu a existat un control sau o planificare raportată la cerere – aşa că acum există roşii în exces. Fermierii le dau pe câmp cu 30-40 de lei. La raft preţul a scăzut de la 8 la 2 lei.”

    De regulă, vara, scăderi de preţ apar la produsele de sezon, la legume şi fructe, pentru că vin cele româneşti în piaţă şi oferta e mult mai mare decât până atunci. La restul, preţul rămâne în bună parte în picioare, completează Feliciu Paraschiv. „Dacă raportăm numărul de scumpiri la numărul de ieftiniri, în aceeaşi unitate de timp, primele sunt în continuare mai multe. Da, s-au mai temperat ca număr şi scumpirile, dar în continuare nu înţeleg, dacă energia e ieftină, dacă preţul la carburant a scăzut, dacă euro stă pe loc, de ce mai există?” În esenţă, conform teoriei economice, poţi vinde cu maximul cât îţi permite piaţa. Mai exact, raportul cerere-ofertă stabileşte preţul. Totuşi, concurenţa joacă însă şi ea un rol major aici. Cu cât competiţia e mai acerbă, cu atât preţul creşte mai greu. „Sunt unele industrii unde există o mână de actori importanţi care fac jocurile, mă gândesc la ciment, la zahăr, la ulei sau la lapte. Dacă luăm cazul laptelui, fermierii zic că de la ei pleacă materia primă de la poarta fabricii cu 1,7 lei per litru. Iar la noi, produsul finit ajunge la 8-9 lei la raft. Dar, la noi, de fapt, de la procesator ajunge cu 6-7 lei. Noi nu ne permitem să punem adaos mai mare de 10-15%. Mă refer la retailerii mici şi mijlocii. Noi dacă punem adaos mai mare, avem preţuri peste cele ale marilor jucători şi ne omorâm singuri.”

    Antreprenorul afirmă că se întâmplă să primească şi lapte cu 4 lei per litru, dar doar când sunt supra-cantităţi în piaţă, iar procesatorii vor să scape de el. „Atunci, ei bagă o promoţie. Dar e ceva punctual, doar când există exces.” În cazul laptelui de consum, preţul a coborât recent sub media de 8-9 lei per litru, după ce autorităţile locale au discutat cu retailerii şi procesatorii reducerea preţului pentru consumatorul final cu cel puţin 20%. Aceste negocieri au apărut după ce acest bun de bază în coşul de cumpărături a suferit scumpiri de până la 50% în doar un an. La scurtă vreme după implementare, guvernul a mai anunţat că de la 1 august, pâinea, laptele, făina, uleiul, zahărul, fructele şi legumele, mai exact o serie de alimentele de bază, ar urma să se ieftinească pentru următoarele trei luni, ca urmare a unui proiect de ordonanţă de urgenţă, prin care se limitează adaosurilor comerciale ale procesatorilor şi retailerilor. Conform acestuia, cotele de adaos comercial pentru produsele alimentare de bază vor fi de maximum 20% la procesator, faţă de costul de producţie al produsului, maximum 5% pe întreg lanţul de distribuţie, indiferent de numărul de mâini prin care trece, şi de maximum 20% la comerciant, faţă de preţul de achiziţie. Această măsură a fost salutată de unii reprezentanţi din mediul de business, care consideră că este benefică pentru menţinerea puterii de cumpărare şi a apetitului de consum al populaţiei. Există şi voci care afirmă că nu e sănătoasă o implicare a statului în economie. „Demersul guvernului (de a limita adaosul comercial – n.red.), menit a da o speranţă consumatorilor, eu îl înţeleg. Dar trebuie să fim atenţi, pentru că implicarea statului în economie poate crea dezastre. După cum spunea un economist, ignorarea legilor economice poate crea probleme mai mari decât ignorarea legilor justiţiei”, explică Grigore Horoi, preşedintele grupului Agricola din Bacău, unul dintre cei mai mari producători de carne de pui, mezeluri şi produse ready meal din România.

    El mai spune că o bună parte din inflaţie are cauze clare, dar recunoaşte că sunt şi unele companii care şi-au rotunjit câştigurile în această perioadă. „Criza sanitară a blocat foarte multe activităţi, iar planeta a avut de suferit. Guvernele, ca să ţină economiile în continuare funcţiionale, au venit cu ajutoare, au injectat bani în pieţe. Adam Smith spunea încă de acum câteva sute de ani că dacă arunci cu bani în pieţe, rezultatul va fi inflaţia. Acum, aceasta e principala cauză a inflaţiei record. Miliardele pompate în pandemie se văd astfel.”  În plus, în ceea ce priveşte Europa, un factor suplimentar a fost şi războiul de la graniţa României, care a săltat preţul energiei, iar energia e prezentă peste tot când vine vorba de producţie, completează Horoi. Deşi România şi, în general, ţările din estul continentului s-au confruntat cu o inflaţie mai mare tocmai din cauza războiului– circa 16% în cazul pieţei locale în 2022 -, această problemă a afectat de fapt întreaga lume, începând cu Europa Occidentală şi continuând cu SUA. Motivele invocate de jucători pe aceste pieţe au fost, în bună parte, aceleaşi  ca şi în România. Astăzi, când încep să apară public rezultatele financiare pe 2022, ele indică totuşi profituri record. De aceea, tot mai multe voci pun sub semnul întrebării afirmaţiile iniţiale. „Sigur, au fost şi unele companii care pe aceste fonduri au marcat profituri mai mari decât în mod normal. Acum însă, pare că lucrurile se aranjează, pare că încep să apară şi scăderi de preţuri. Dar e o mişcare cu bătaie mai lungă.” Spre exemplu, dacă preţul grâului scade acum, declinul se va vedea în preţul cărnii sau al ouălelor abia la toamnă. Plus că grâul reprezintă doar o componentă din preţ. „Semnalele sunt însă în sensul acesta, al ieftinirilor.”

    Această tendinţă e confirmată şi de Bogdan Irsik, coproprietar al constructorului Wincon din Cluj. Antreprenorul afirmă că există exemple de produse unde au apărut scăderi de preţuri. La metale au fost cele mai mari scumpiri, dar şi cele mai mari ieftiniri. „Deşi au apărut scăderi de preţuri, nu ne-am întors de unde am pornit.” Există însă şi situaţii unde preţul nu dă semne că ar vrea să coboare de pe culmile pe care le-a cucerit în ultimul an. „Nu putem vorbi de un fenomen generalizat de greedflation la nivelul întregii industrii a materialelor de construcţii. El este însă vizibil în cazul sectoarelor cu concurenţă redusă, acolo unde jucătorii au poziţii de monopol. Un exemplu este industria cimentului.” Deşi preţul la energie e plafonat, deşi preţul la carburant a scăzut – acestea fiind două elemente de bază în formarea preţului la ciment -, România cel mai mare preţ din Europa la acest produs, explică Bogdan Irsik. De vină e poziţia dominantă a companiilor din sector. „Aceasta nu este o situaţie nouă, doar că acum jucătorii profită şi mai mult.” Totodată, manoperele au crescut şi nu au mai coborât. La oameni e greu însă să mai scazi câştigurile odată ce ele au urcat.  „La salarii o să avem probleme, pentru că ele au crescut în timp ce productivitatea muncii a scăzut. E o problemă globală. Deşi avem tehnologii noi, deşi avem inteligenţă artificială, productivitatea e cu 20% mai redusă decât acum 30 de ani.”

    Chiar şi aşa, anul trecut a fost unul bun pentru business. În 2022, un an marcat simultan de mai multe evenimente majore, companiile de pe plan local au adunat afaceri de 2.422 mld. lei (490 mld. euro), în creştere cu 16% faţă de anul anterior, arată calculele Business Magazin pe baza datelor de la Registrul Comerţului. Avansul este în linie cu inflaţia generală anunţată de Institutul Naţional de Statistică, semn că nu a existat un declin în volume. Datele se referă la companiile care şi-au depus rezultatele financiare la Ministerul de Finanţe până la începutul lunii iulie. Deşi toate sectoarele au fost afectate de inflaţie, deşi antreprenorii şi executivii din multinaţionale au zis în cor că nu mai fac faţă scumpirilor pe care nu le transferă integral către consumatori pentru că aceştia nu le pot suporta, datele economice spun o altă poveste. Mai exact, cifra de afaceri cumulată a companiilor din economie a crescut la un nivel record. În doar cinci ani, mediul local de business este mai mare cu 1.000 de miliarde de lei. Iar faţă de 2008-2009, ani etalon pentru toată lumea, businessul total s-a mai mult decât dublat.

    Şi asta în condiţiile în care numărul de firme a crescut mult mai lent, cu 13% în cinci ani şi cu sub 30% în 15 ani. Asta înseamnă că firmele existente au devenit tot mai mari. Şi mai profitabile.   

  • 100 Tineri manageri de top. Andreea Cionca Anghelof: În viitor, vom căuta tot mai mult oameni-energie

    Cofondatoare, Impetum Group


    Valoarea activelor în administrare: 150 mil. euro

    Număr de angajaţi: 110


    Andreea Cionca Anghelof este cofondatoare a Impetum Group – consorţiul de business care a creat soluţiile de investiţii ROCA Investments, ROCA X, Agista, Impetum Investments, dar şi CITR – liderul pieţei de insolvenţă. Cu peste 15 ani de experienţă în antreprenoriat, ariile ei predilecte sunt managementul crizei, transformarea afacerii şi brand & culture.

     

    O VIZIUNE PENTRU VIITOR

    1. Ce calităţi/abilităţi de leadership credeţi că trebuie să aibă un şef de companie într-o organigramă în care inteligenţa artificială lucrează alături de angajaţii umani?

    Energie, viziune, managementul crizei, creativitate şi… un gram de spirit disruptiv. Roboţii nu au viziune, se scurtcircuitează în criză, nu au cu adevărat creativitate, ci doar generează pe baza a ceva deja existent şi, cu siguranţă, nu sunt disruptivi. Liderii viitorului nu vor fi superoameni. Dar cred că vor fi nişte oameni care vor avea acel gen de energie pentru care nu s-a inventat priză.

    2. Cum vă imaginaţi că vor arăta săptămâna de lucru în 2030 şi agenda unui lider din viitor?

    Cred că agenda oricărui lider din viitor va include mai multă concentrare pe inovaţie. Şi mai mult timp pentru comunitate: comunitatea din interiorul companiei, dar şi comunitatea mai largă, la binele căreia acea companie contribuie. În viitor, cred că nu vom mai vorbi despre săptămâna de 5 zile, ci despre săptămâna de 5 provocări, dintre care două vor fi legate cu siguranţă de inovaţie şi de comunitate/mediu. 

    3. Cum credeţi că se va desfăşura un interviu de angajare în 2030 şi ce calităţi ale angajaţilor vor fi apreciate cel mai mult?

    Energie, energie, energie. Vom căuta tot mai mult oameni-energie. Cum va fi un interviu de angajare? Cred că va aduce un sănătos element de egalitate: nu doar angajatul va fi „în pitch” dar şi compania, pentru a arăta că este un mediu inovativ, nontoxic şi motivant.

    4. Care este sfatul dvs. pentru un manager ce şi-a propus să devină şef de companie în viitor?

    Aş propune trei sfaturi, inspirate din ceea ce îmi spun în fiecare zi:

    Încearcă să dai undă verde viitorului. Posibilităţilor. Încearcă să fii un provocator de viitor. Pentru a te bucura de oportunităţi, trebuie să laşi viitorul să se întâmple în viaţa ta, în echipa ta. 

    Dă undă verde oamenilor. Cred că e sănătos să pornim mereu de la un nivel ridicat de încredere. Aici sunt subiectivă. Îmi plac mult oamenii şi, în privinţa lor, mă poziţionez ca o optimistă… umanistă: nu trebuie ca un om să-mi câştige încrederea, îl investesc de la început cu încredere. Caută să dai undă verde valorii, oriunde este aceasta: într-o companie, într-un proiect sau într-un om. Pentru aceasta, încearcă să vezi mai degrabă oportunităţile de creştere, chiar şi într-o criză. De fapt, mai ales într-o criză. Foloseşte potenţialul de creştere al unei disruperi de paradigmă. În viitor, crizele vor veni într-un ritm accelerat. Tot accelerată trebuie să fie capacitatea noastră de a le transforma.

    5. Un gând de încheiere, într-o singură frază ?

    Într-o lume tot mai preocupată de sustenabilitate, încrederea echipei este de fapt cel mai sustenabil generator de performanţă.

  • Posibile întârzieri la circulaţia trenurilor din cauza unor probleme la alimentarea cu energie

    CFR Călători anunţă posibile întârzieri în circulaţia trenurilor, pe mai multe rute, din cauza unor probleme la alimentarea cu energie.

    Urmare a avizării managerului de infrastructură – CFR SA privind lipsa de tensiune în linia de contact şi întreruperea circulaţiei pe mai multe magistrale, sunt afectate în prezent următoarele trenuri ale CFR Călători:

    – între staţiile Măgheruş Şieu – Şintereag: IR 366 Braşov – Budapesta

    – între staţiile Ilva Mică – Ilva Mare: IR 1832 Cluj Napoca – Galaţi şi IR 1833 Iaşi – Timişoara Nord

    – între staţiile Bretea Streiului – Deva: IR 74 Braşov – Budapesta, IR 1836 Cluj Napoca – Bucureşti Nord şi R 2043 Simeria – Arad.

    „Încă din momentul avizării, după producerea deranjamentului, CFR Călători a pus la dispoziţia managerului de infrastructură -CFR SA, locomotivă diesel. Este posibil să se înregistreze întârzieri în circulaţia trenurilor de călători care străbat această zonă. Programul de circulaţie în zona afectată se va desfăşura în continuare în funcţie de măsurile operative stabilite şi dispuse de managerul infrastructurii feroviare – CFR SA”, transmite CFR Călători.

  • (P) Soluţii la cheie pentru independenţă energetică în segmentul B2B

    Evenimentele recente din piaţa energetică au evidenţiat impactul pe care preţul energiei îl are în costurile oricărui business. Perioada grea aproape că a trecut, iar în urma ei mediul de business trage câteva concluzii şi trasează acţiuni sustenabile pentru a evita situaţiile similare în viitor.

    E.ON este alături de acest segment şi construieşte parteneriate pe termen lung pentru a sprijini clienţii B2B în drumul lor spre independenţă energetică şi sustenabilitate. Fiecare business care alege soluţia la cheie E.ON Photovoltaic, indiferent de dimensiunea lui, are puterea de a schimba în bine viitorul şi de a-şi optimiza costurile cu energia pe termen lung.

    Cel mai recent exemplu este predarea la cheie a unei centrale fotovoltaice de 1,1 MW companiei Transparent Design, cel mai mare procesator de sticlă plană din România. Valoare investiţiei se ridică la aproape 1,6 milioane de euro şi asigură circa 25% din energia necesară fabricii din localitatea Popeşti Leordeni, judeţul Ilfov.

    Proiectul a presupus livrarea la cheie, de către E.ON, a unui sistem fotovoltaic format din 2.784 de panouri care au fost instalate pe acoperişul halei de producţie, al depozitelor şi pe sol. Cu o putere nominală instalată de 1.286 kWp, centrala va asigura, anual, circa 1.460 MWh de energie electrică regenerabilă pentru Transparent Design şi o reducere a emisiilor de CO2 cu circa 367 de tone în fiecare an.

    Dincolo de investiţia financiară, Transparent Design, prin parteneriatul cu E.ON, a investit în natură, într-un viitor sustenabil atât pentru planetă, cât şi pentru afacerea sa.

    „Parteneriatul cu E.ON a reprezentat o măsură cheie şi firească în gestionarea afacerii noastre. Energia verde este un factor important ce va genera avantaje concurenţiale în timp pentru compania noastră”, a declarat Alina Nechifor, director general TRANSPARENT DESIGN.   

    Extinderea proiectului cu încă 230 kW are loc în acest an şi implică instalarea a încă 624 de panouri fotovoltaice cu o putere de circa 284 kWp, printr-o nouă investiţie de 255.000 de euro, ceea ce va asigura în final 30% din energia necesară companiei. Reducerea emisiilor de CO2 va ajunge astfel la aproximativ 405 tone pe an.

    În ce se traduc concret expresiile „partener pe termen lung” şi „soluţie la cheie„?

    În parteneriatul Transparent Design, E.ON a asigurat întregul proiectul de investiţie pentru eficientizare energetică, de la consultanţă şi proiectare personalizată până la implementare şi finanţare pe 10 ani, fiind asigurate şi serviciile post-instalare. De asemenea, E.ON oferă şi mentenanţa întregului sistem fotovoltaic, printr-un contract de mentenanţă full service.

    În total, am ajuns la peste 285 de proiecte PV finalizate în România, începând din 2018, pentru cele mai importante companii din diverse ramuri ale industriei, retail, centre logistice, centre comerciale, clădiri de birouri etc. Producţia de energie regenerabilă a centralelor respective însumează peste 63.000 MWh/an, conducând la o reducere de 14.300 de tone CO2 pe an.

    Investiţiile în natură sunt cele care aduc profit pentru mai multe generaţii.

  • Cum se împart 10 miliarde de euro, investiţii în eoliene şi solare noi, între judeţele României? Trei judeţe iau peste 40% din bani, Constanţa şi Tulcea se redeschid pentru noi proiecte

    Arad, Galaţi şi Constanţa sunt judeţele care în acest moment au şansa de a atrage cele mai mari investiţii în regenerabile la nivel naţional, potrivit proiectelor de eoliene şi solare cu avize sau contracte de racordare valabile la data de 31.05.2023 Dacă toţi cei 10 GW de proiecte care au acum actele în regulă se vor pune în funcţiune, doar cu această capacitate România şi-ar atinge ţintele setate prin Planul Naţional Integrat de Energie şi Schimbări Climatice (PNIESC). În realitate însă, intenţiile sunt mult mai mari.

    Datele cen­tralizate de ZF şi fur­nizate de Transelectrica, operatorul sistemului naţional de transport de energie, cu un rol esenţial în dezvoltarea regenerabilelor, arată că pe data de 31.05.2023 proiectele eoliene şi solare cu o capacitate cumulată de circa 10 GW aveau avizele sau contractele tehnice de racordare la reţea.

    Obţinerea acestor documente este foarte importantă pentru că acele proiecte care trec de faza avizării au garanţia că vor avea un loc în sistem, fiindu-le aprobată o soluţie de racordare.

    Mai departe, finalizarea investiţiei ţine de „bucătăria“ internă a fiecărui investitor, printre provocări fiind accesul la finanţare, piedicile de ordin legislativ încă existente sau cele legate de asigurarea forţei de muncă.

    Revenind la datele furnizate de Transelectrica, rezultă că la finalul lunii mai proiecte solare cu o capacitate de peste 5.000 MW aveau avize sau contracte obţinute, alţi 5.600 MW în eoliene fiind şi ei avizaţi. În total, dacă aceste investiţii se vor realiza, ele ar trebui să ridice sume de peste 10 miliarde de euro.

    Ceea ce se remarcă în acest al doilea val de proiecte solare, de exemplu, este dimensiunea semnificativă a in­ves­tiţiilor auto­rizate.

    Pe partea de pro­iecte eoliene, inte­­resantă este redeschiderea ju­deţelor Constanţa şi Tulcea, cele mai bune din punctul de vedere al condiţiilor meteo, pentru investiţii noi, lucru care arată că sunt proiecte de întărirea reţelelor aflate în derulare.

    În total, dacă toate aceste proiecte cu avize sau contracte de racordare la reţea s-ar pune în funcţiune, România şi-ar putea atinge doar cu ele ţintele asumate prin PNIESC pentru anul 2030. Dar sunt mute voci care spun că se poate de fapt mai mult, mult mai mult.

    Într-un scenariu superoptimist, în care toate lucrurile se leagă pe plan local, România ar putea termina această decadă cu proiecte noi de energie verde de circa 26,7 GW, capacitate aproape imposibil de imaginat în acest moment, când pentru 2023 se estimează puneri în funcţiune de numai 300 MW.

    Totuşi, pe un scenariu de bază, realist, România are şanse să termine anul 2030 cu 13,4 GW de energie verde în plus, iar dacă merge pe scenariul din PNIESC, planul naţional de energie verde, ar trebui să aibă circa 10 GW.

    Cu aceste cifre, România este a doua ţară ca potenţial verde din Europa Centrală şi de Est (ECE), după Polonia, arată un studiu realizat de analiştii de la EMBER. Cea mai importantă întrebare rămâne aceeaşi: cât din acest potenţial se va transforma în investiţii reale şi câţi GW rămân pe hârtie.

    Exclusiv pe www.zfcorporate.ro:

    ► Topul celor mai mari proiecte fotovoltaice cu ATR sau CTR valabile pe data de 31 mai 2023

    ► Topul celor mai mari proiecte eoliene cu ATR sau CTR valabile pe data de 31 mai 2023

     

  • Aradul ar mai putea avea un parc solar mamut. Cine e în spatele lui?

    Agrivoltaics SRL este compania de proiect care la începutul lunii mai a primit un aviz nou de racordare la reţea pentru un parc solar de 410 MW în Arad, după cum arată datele Transelectrica, iar dacă va fi realizat, investiţia ar putea ajunge la peste 300 de milioane de euro.

    Acesta este al doilea mare proiect solar pe care îl atrage Aradul, tot aici urmând să fie realizat un parc solar de peste 1.000 MW.

    Compania Agrivoltaics SRL este deţinută de  Armand Consulting, care mai departe este controlată în proporţie de 100% de omul de afaceri Armand Domuţa, cel care deţine furnizorul de energie Restart Energy, potrivit informaţiilor Termene.ro.

    Anul trecut, businessul Restart a ajuns la 314 mil. lei, cu 62% mai mare faţă de 2021, având un profit net de 15,6 milioane de lei, în creştere semnificativă faţă de pierderile de 2 milioane de lei din 2021.

     

     

  • Americanii de la BSOG nu doar că nu pleacă din Marea Neagră, dar se apucă de autorizarea primului coridor energetic offshore care ar putea prelua 3 GW de eoliene, investiţii de 4,5-6 mld. euro

    Black Sea Oil & Gas (BSOG), companie care are în spate gigantul american Carlyle şi care de anul trecut produce primele gaze noi din Marea Neagră prin proiectul Midia Gas Development (MGD), începe procesul de autorizare a unui coridor energetic din sectorul românesc al Mării Negre de-a lungul infrastructurii proiectului MGD.

    Odată avizată şi construită această infrastructură de-a lungul conductelor existente ale proiectului MGD, aceasta ar putea susţine conectarea a 3 GW de energie eoliană offshore. În acest moment, România încă nu are o legislaţie pentru dezvoltarea de proiecte eoliene offshore, BSOG, alături de casa de avocatură Ijdelea & Asociaţii, fiind astfel la al doilea proiect de pionierat din energia locală, după cel de producţie a gazului din Marea Neagră.

    „Cu o capacitate proiectată de 3GW şi o lungime de 126 km, acest prim pas priveşte autorizarea primului coridor energetic din sectorul românesc al Mării Negre cu scopul de a conecta viitoarele parcuri eoliene din largul mării la sistemul energetic naţional (SEN) operat de Transelectrica. Finalizarea procedurilor de reglementare este estimată pentru jumătatea anului 2024”, a anunţat azi BSOG, care va lucra şi la acest proiect cu partenerii din MGD, Petro Ventures Resources şi Gas Plus Dacia.

    Potrivit informaţiilor disponibile, pentru a monta 1 MW eolian offshore cunt necesare investiţii de 1,5-2 milioane de euro.

    „Estimările privind producţia de energie eoliană prin instalaţii fixe în sectorul românesc al Mării Negre sunt foarte promiţătoare. Cu toate acestea, una dintre cele mai mari provocări ale dezvoltării unui parc eolian în zona marină o reprezintă încercarea de a asigura şi apoi de a autoriza un culoar energetic de la instalaţiile de producţie offshore la SEN. Traversarea unor zone foarte reglementate pe uscat şi pe apă cum sunt ariile naturale protejate, zonele militare, zonele turistice, siturile arheologice şi monumentele istorice, zonele de ancoraj, porturile şi căile maritime, precum şi securizarea accesului la terenuri şi obţinerea susţinerii comunităţilor vizate, coexistenţa cu activităţile de pescuit şi detectarea şi evitarea munitiei neexplodate existentă pe fundul mării sunt unele dintre aceste provocări iar infrastructura proiectului MGD le-a depăşit pe toate cu succes”, spune Mark Beacom, CEO BSOG.

    Potrivit informaţiilor BSOG, infrastructura, terenurile deţinute în proprietate şi drepturile legale de trecere, plasează proiectul MGD într-o poziţie ideală pentru asigurarea coridorului energetic care va deservi producţia eoliană din zona marină şi facilităţile necesare de conectare la SEN, precum staţiile de transformare şi, dacă va fi cazul, convertizoare.

    „Realizarea coridorului energetic al MGD deblochează o cerinţă esenţială pentru dezvoltarea energiei eoliene din zona marină a României, care va susţine creşterea securităţii energetice şi va stimula capacitatea de producţie din surse regenerabile, contribuind astfel la atingerea noilor obiective climatice ale UE şi în materie de energie regenerabilă.