Tag: Dragnea

  • Dragnea: Îi rup imediat demisia în alb lui Ponta. Nu sunt Hopa Mitică, mi-am „luat-o” pentru el

    „Lui Victor i-am dăruit şase ani din viaţa mea. Să ne înţelegem. Iertaţi-mă. Şi la partid, şi la Guvern, de câte ori a fost nevoie să ies în faţă, am ieşit. Mi-am şi luat-o. Deci ca să ştim ce vorbim. Dar eu nu pot să spun că de mâine sau de ieri sunt duşman cu Victor Ponta. Eu nu pot să mă întorc aşa, că nu sunt Hopa Mitică”, a spus Dragnea la România Tv.

    Întrebat ce va face dacă îi va fi trimisă demisia în alb a lui Ponta, Dragnea a răspuns: „Demisie în alb? Dacă vine la mine, o rup imediat. Asta ca să nu prăpădim hârtie degeaba. Eu nu mă joc cu aşa ceva. Categoric Ponta nu va pleca din PSD dat afară de mine”.

    Dragnea a ţinut, totodată, să devoaleze şi momentele când îl lăsa pe Ponta să câştige la tenis.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Dragnea: În acest moment, avem peste 1,4 milioane de semnături pentru susţinerea guvernului

    “S-au strâns peste 1, 4 milioane de semnături pentru susţinerea Guvernului şi a programului de guvernare. Acţiune care continuă. Aduceţi-vă aminte că am spus mereu că nu vreau să organizeze PSD vreun miting şi am preferat să strângem semnături prin această campanie, campanie care va continua. Pentru noi este important, este o acţiune începută într-o perioadă care era destul de dificilă”, a declarat preşedintele PSD.

  • DECIZIE SURPRIZĂ în Guvernul Dragnea-Grindeanu în această dimineaţă. Totul s-a făcut la propunerea lui Tăriceanu. Anunţul oficial este IMINENT

    După aproape o lună de la declanşarea scandalului ordonanţei care a scos sute de mii de oameni în stradă şi a dus la demisia Ministrului Justiţiei, Florin Iordache, coaliţia PSD-ALDE a luat o decizie care lasă fără replică clasa politică. După o întâlnire în secret în biroul lui Călin Popescu Tăriceanu, săptămâna trecută, şi negocieri intense, Liviu Dragnea face anunţul la care nimeni nu se aştepta despre Guvernul lui Sorin Grindeanu. Premierul este nevoit să accepte, documentul urmând a fi trimis preşedintelui Klaus Iohannis. 

    DECIZIE SURPRIZĂ în Guvernul Dragnea-Grindeanu în această dimineaţă. Totul s-a făcut la propunerea lui Tăriceanu. Anunţul oficial este IMINENT

  • Final al Ordonanţelor 13-14 în Parlament: Camera Deputaţilor a aprobat OUG 14 şi legea de respingere a OUG 13. Liviu Dragnea, absent la vot

    De asemenea, deputaţii au aprobat Legea pentru respingerea OUG 13, cu 291 de voturi pentru şi 3 abţineri, un deputat neexprimându-şi dreptul de vot.

    Anterior, deputaţii au avut dezbateri asupra celor două ordonanţe, PNL cerând garanţii că nu va mai exista un alt atac la justiţie, iar USR îngroparea “calului mort” – OUG 13, deputatul PSD Eugen Nicolicea apreciind că OUG 14 a fost dezbătută în regim de urgenţă, iar “restul sunt declaraţii politice”.

    Preşedintele interimar al PNL a cerut liderilor PSD şi ALDE, Liviu Dragnea şi Călin Popescu Tăriceanu, dar şi premierului Sorin Grindeanu, să renunţe la orice atitudine care poate să se transforme într-un atac la justiţie. De asemenea, PNL a cerut majorităţii parlamentare să spună “transparent, predictibil şi cu fermitate”, cum intenţionează să pună în acord deciziile CCR cu prevederile Codurilor penale.

  • După ce a auzit „tot felul de zvonuri la televiziune”, Dragnea aşteaptă un răspuns de la şeful Comisiei SRI. „Mi s-a părut ciudat”

    Liderii PSD nu s-au împăcat nici acum cu protestele masive care au avut loc în ultimele săptămâni, după ce guvernul a aprobat ordonanţa de modificare a codurilor penale. Liviu Dragnea aruncă pe piaţă o teorie scandaloasă şi, mai mult, anunţă că i-a cerut şefului comisiei SRI din parlament, social-democratul Adrian Ţuţuianu, să verifice toate informaţiile. Mai mult, ca argument liderul PSD spune că a auzit „tot felul de zvonuri la televiziune”, iar acestea trebuie lămurite. 

    Află aici ce răspuns aşteaptă LIviu Dragnea de la şeful Comisiei SRI, după ce a auzit „tot felul de zvonuri la televiziune”

  • Liviu Dragnea: Vom vota legea de respingere a OUG 13 pentru a nu mai rămâne loc de nicio interpretare

    ”Ordonanţa 13 este abrogată. Din punctul meu de vedere este un subiect închis. Au fost opinii că nu ar mai trebui să se dezbată în Parlament, pentru că deja este abrogată. Am discutat cu preşedinţii Comisiilor juridice ale celor două camere din Parlament şi am decis să ducem procesul până la capăt. Vom vota legea de respingere a OUG 13 pentru a nu mai rămâne loc de nicio interpretare”, a scris Dragnea pe Facebook.
     
    Anunţul vine după ce PSD-ALDE-UDMR au refuzat cererile opoziţiei de a respinge în regim de urgenţă OUG 13 la pachet cu adoptarea OUG 14.
     
    PNL a depus joi la conducerea Senatului solicitarea de a introduce pe ordinea de zi a plenului OUG 13 pentru a fi respinsă în regim de urgenţă, afirmând că o altă abordare a parcursului legislativ ridică mari semne de întrebare asupra intenţiilor PSD-ALDE.
     
    Preşedintele Comisiei juridice, deputatul PSD Eugen Nicolicea, a declarat, miercuri, că deputaţii au stabilit prin consens să aprobe OUG 14 şi să clarifice situaţia OUG 13 care a fost abrogată, afirmând că plenul s-ar putea pronunţa luni sau marţi asupra OUG 14.
     
    “A venit înştiinţarea, OUG 14 nu a ajuns încă la comisie. Le-am pus la dispoziţie colegilor toată documentaţia, astfel încât să se poată lua următoarele măsuri la următoarea şedinţă şi a fost un consens. Consensul este ca OUG 14 să fie aprobată şi clarificată situaţia OUG 13 în sensul că ei i-au încetat efectele juridice de la data de la care OUG 14 a intrat în vigoare, adică OUG 13 a fost abrogată”, a declarat preşedintele Comisiei juridice, deputatul PSD Eugen Nicolicea.
     
  • Cine este George Soros, spaima lui Liviu Dragnea, Donald Trump şi Viktor Orban?

    Sprijinul său s-a concentrat adesea către cei care se confruntă cu discriminarea – grupuri de etnie romă din Europa, consumatorii de droguri, lucrătorii sexuali sau persoanele LGBTI. Soros a experimentat el însuşi intoleranţa. Născut în Ungaria în 1930, acesta a trăit sub ocupaţia nazistă, ce a dus la uciderea a peste 500.000 de evrei din ţara sa. Familia sa, cu rădăcini evreieşti, a reuşit să supravieţuiască cu ajutorul unor acte de identitate false şi i-a ajutat şi pe alţii să facă acelaşi lucru. „Decât să ne mulţumim cu soarta noastră, am hotărât să le luptăm cu o forţă mult mai mare decât noi şi, totuşi, am reuşit”, declara Soros. Când comuniştii şi-au consolidat puterea în Ungaria, după război, Soros a părăsit Budapesta în 1947 pentru Londra. Aici a lucrat part-time pe post de chelner într-un club de noapte pentru a-şi plăti studiile la London School of Economics. În 1956, a emigrat în Statele Unite ale Americii, intrând în lumea finanţelor şi investiiţiilor, unde a reuşit să pună bazele averii sale imense. În 1970 şi-a lansat propriul fond de investiţii, Soros Fund Management, şi a reuşit să devină unul dintre cei mai de succes investitori din istoria Statelor Unite.  Ulterior, Soros a creat Open Society Foundations  –  o reţea de fundaţii, parteneri şi proiecte din peste 100 de ţări.

    Munca sa reflectă gândirea filosofului Karl Popper, pe care Soros a analizat-o pentru prima dată la London School of Economics. În cartea sa „Open Society and Its Enemies”, Popper argumentează că nicio filozofie sau ideologie nu este arbitrul final al adevărului şi că societăţile pot înflori doar atunci când se axează pe guvernarea democratică, libertatea de exprimare şi respectul pentru drepturile individului, abordare care se află la baza Open Society Foundation.

    Soros şi-a început pracursul filantropic în 1979, când a oferit burse de şcolarizare studenţilor de culoare sud-africani. În 1980, a ajutat la promovarea schimbului liber de idei în Blocul Comunist realizând şi trimiţând fotocopii ale textelor interzise. După căderea Marelui Zid al Berlinului, a creat Central European University, un spaţiu ce încuraja gândirea critică – la acel timp un concept de neconceput pentru majoritatea universităţilor. A susţinut schimburile culturale dintre Europa Estică şi cea Vestică, jucând un rol crucial în ajutorarea societăţii, în care el însuşi a supravieţuit, să se deschidă către lume.

    Odată cu încheierea Războiului Rece, şi-a extins actele caritabile către Statele Unite, Africa şi Asia, în vederea susţinerii unor societăţi cât mai transparente şi democratice. A fost una dintre primele voci care a criticat războiul împotriva drogurilor ca fiind „cu mult mai dăunător decât însuşi problema drogurilor”. La începutul anilor 2000, a devenit un finanţator considerbil şi pentru mişcările ce susţineau căsătoriile între persoanele de acelaţi sex. De-a lungul timpului, Soros a fost unul dintre cei mai cunoscuţi susţinători ai integrării romilor din Europa, asigurând plata taxelor de studii pentru mii de elevi şi studenţi proveniţi din grupuri marginalizate.

    În prezent, la peste 80 de ani, Soros deţine în continuare un rol activ în susţinerea intereselor Fundaţiei Open Society şi călătoreşte foarte mult pentru a-şi prezenta ideile despre schimbarea societăţii în faţa liderilor lumii, atât în privat, cât şi la nivel public.

    Cu toate acestea, chiar el însuşi a recunoscut că pentru unele dintre problemele societăţii s-ar putea să nu apară niciodată rezolvare. „Succesul pe plan finanicar mi-a conferit un nivel de independenţă mai mare decât altora”, a declarat el la un moment dat. 

  • Primul sondaj după protestele masive din ultimele săptămâni. Câţi români ar vota PSD dacă ar avea loc alegeri anticipate

    În tabăra celor care se consideră simpatizanţi ai opoziţiei, majoritatea (41%) crede că Liviu Dragnea poate fi făcut responsabil de criza instalată între politicieni şi societatea civilă, iar mai bine de un sfert (26%) dau vina pe alianţa PSD-ALDE pentru situaţia creată. În segmentul celor care se declară non-partizani drept vinovat este perceput tot Liviu Dragnea (24%), însă părerile sunt împărţite de această dată, pentru că pe poziţia secundă se situează Klaus Iohannis, cu 17 procente dintre respondenţi care îi atribuie răspunderea pentru problemele apărute.

    Un alt rezultat interesant care se remarcă este acela dat de răspunsurile la întrebarea „Dacă s-ar organiza alegeri anticipate în următoarea perioadă, cu ce partid credeţi că aţi vota?”, majoritatea respondenţilor (41%) declarându-se nehotărâţi în privinţa unei eventuale opţiuni politice. Potrivit sondajului ISSPOL, dacă ar acea loc alegeri anticipate, PSD ar fi preferat de 31% dintre români, PNL de 17%, iar USR de 7%.

    Pe baza întrebării „Cu cine aţi votat la alegerile parlamentare din 11 decembrie 2016?” au fost identificate trei categorii de subiecţi: cei care au declarat că au votat cu PSD sau ALDE (35%), cei care au spus că au votat cu PNL sau USR (22%) şi cei care au răspuns că nu au votat sau nu au vrut să spună cu cine au votat (43%). 

    Citiţi articolul integral pe www.gandul.info

  • Liviu Dragnea: Fondul Suveran de Dezvoltare şi Investiţii a generat interes uriaş în mediile financiare internaţionale, din SUA până în Norvegia

    “Urmează Legea privind Fondul Suveran de Dezvoltare şi Investiţii, care a generat un interes uriaş în mediile internaţionale, în mediile financiare internaţionale, începând din America şi terminând cu Norvegia”, a susţinut Dragnea într-un interviu acordat RRA.
     
    Întrebat cum va funcţiona acest Fond Suveran de Dezvoltare şi Investiţii, de a suscitat atâta interes în atâtea ţări, Dragnea a spus că nu este inventată apa caldă şi că Fondul Suveran din Norvegia este unul din principalele motoare de dezvoltare economică, acelaşi lucru întâmplându-se şi în Polonia.
     
    La observaţia moderatorului, care a arătat că în Norvegia acest fond se bazează pe petrol, Dragnea a răspuns, după o scurtă pauză: “Bun, nu ştiu dacă mai am timp să explic. Era bine să începem cu asta. Sigur, OUG 13 este de fapt pe masa tuturor românilor, da? Toate companiile de stat din România profitabile vor fi incluse în acest Fond, care va emite obligaţiuni, care pot fi cumpărate de orice cetăţean şi de orice firmă. Statul va rămâne 100% acţionar, nu va vinde nicio acţiune de acolo, pentru că sunt companii strategice şi, de asemenea, acest Fond, aşa cum se întâmplă şi în alte părţi din lume, împreună cu fondul de investiţii mari şi cu bănci internaţionale, cu care am şi avut discuţii oficiale, vor face joint venture cu care se vor finanţa investiţii mari, strategice”.
     
  • Cine este George Soros, spaima lui Liviu Dragnea, Donald Trump şi Viktor Orban?

    Sprijinul său s-a concentrat adesea către cei care se confruntă cu discriminarea – grupuri de etnie romă din Europa, consumatorii de droguri, lucrătorii sexuali sau persoanele LGBTI. Soros a experimentat el însuşi intoleranţa. Născut în Ungaria în 1930, acesta a trăit sub ocupaţia nazistă, ce a dus la uciderea a peste 500.000 de evrei din ţara sa. Familia sa, cu rădăcini evreieşti, a reuşit să supravieţuiască cu ajutorul unor acte de identitate false şi i-a ajutat şi pe alţii să facă acelaşi lucru. „Decât să ne mulţumim cu soarta noastră, am hotărât să le luptăm cu o forţă mult mai mare decât noi şi, totuşi, am reuşit”, declara Soros. Când comuniştii şi-au consolidat puterea în Ungaria, după război, Soros a părăsit Budapesta în 1947 pentru Londra. Aici a lucrat part-time pe post de chelner într-un club de noapte pentru a-şi plăti studiile la London School of Economics. În 1956, a emigrat în Statele Unite ale Americii, intrând în lumea finanţelor şi investiiţiilor, unde a reuşit să pună bazele averii sale imense. În 1970 şi-a lansat propriul fond de investiţii, Soros Fund Management, şi a reuşit să devină unul dintre cei mai de succes investitori din istoria Statelor Unite.  Ulterior, Soros a creat Open Society Foundations  –  o reţea de fundaţii, parteneri şi proiecte din peste 100 de ţări.

    Munca sa reflectă gândirea filosofului Karl Popper, pe care Soros a analizat-o pentru prima dată la London School of Economics. În cartea sa „Open Society and Its Enemies”, Popper argumentează că nicio filozofie sau ideologie nu este arbitrul final al adevărului şi că societăţile pot înflori doar atunci când se axează pe guvernarea democratică, libertatea de exprimare şi respectul pentru drepturile individului, abordare care se află la baza Open Society Foundation.

    Soros şi-a început pracursul filantropic în 1979, când a oferit burse de şcolarizare studenţilor de culoare sud-africani. În 1980, a ajutat la promovarea schimbului liber de idei în Blocul Comunist realizând şi trimiţând fotocopii ale textelor interzise. După căderea Marelui Zid al Berlinului, a creat Central European University, un spaţiu ce încuraja gândirea critică – la acel timp un concept de neconceput pentru majoritatea universităţilor. A susţinut schimburile culturale dintre Europa Estică şi cea Vestică, jucând un rol crucial în ajutorarea societăţii, în care el însuşi a supravieţuit, să se deschidă către lume.

    Odată cu încheierea Războiului Rece, şi-a extins actele caritabile către Statele Unite, Africa şi Asia, în vederea susţinerii unor societăţi cât mai transparente şi democratice. A fost una dintre primele voci care a criticat războiul împotriva drogurilor ca fiind „cu mult mai dăunător decât însuşi problema drogurilor”. La începutul anilor 2000, a devenit un finanţator considerbil şi pentru mişcările ce susţineau căsătoriile între persoanele de acelaţi sex. De-a lungul timpului, Soros a fost unul dintre cei mai cunoscuţi susţinători ai integrării romilor din Europa, asigurând plata taxelor de studii pentru mii de elevi şi studenţi proveniţi din grupuri marginalizate.

    În prezent, la peste 80 de ani, Soros deţine în continuare un rol activ în susţinerea intereselor Fundaţiei Open Society şi călătoreşte foarte mult pentru a-şi prezenta ideile despre schimbarea societăţii în faţa liderilor lumii, atât în privat, cât şi la nivel public.

    Cu toate acestea, chiar el însuşi a recunoscut că pentru unele dintre problemele societăţii s-ar putea să nu apară niciodată rezolvare. „Succesul pe plan finanicar mi-a conferit un nivel de independenţă mai mare decât altora”, a declarat el la un moment dat.