Cea mai mare contribuţie la atingerea ţintei de deficit urmează să fie adusă de reducerile de cheltuieli, a anunţat guvernul. Statul va continua să îngheţe cheltuielile publice şi transferurile către autorităţile locale, respectiv va menţine politica de a înlocui doar jumătate din funcţionarii publici care se retrag. Totodată, executivul va cere parlamentului să identifice economii suplimentare de un miliard de euro în timpul dezbaterilor pentru buget. Măsurile de taxare pentru companiile mari, anunţate deja, vor aduce fonduri suplimentare de două miliarde de euro la buget în anul următor, iar guvernul va păstra o taxă pentru persoanele cu venituri mari până la coborârea defcitului sub 3% din PIB. Autorităţile vizează, de asmenea, o majorare a taxelor pe alcool, tutun şi băuturi răcoritoare care conţin zahăr.
Tag: deficit
-
Deficit bugetar de 2,4% din PIB după primele opt luni
Veniturile bugetului general consolidat, în sumă de 116,4 miliarde lei, au fost cu 9,5% mai mari faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent , pe fondul încasărilor record din luna iulie de 17,1 miliarde lei. Încasările au crescut în principal la veniturile din taxa pe valoare adăugată (TVA), cu 28,2% faţă de aceeaşi perioadă din anul precedent şi accize unde încasările sunt mai mari cu 16,2%. În structură, încasările din TVA (29,85 miliarde lei) au fost influenţate de creşterea încasărilor din operaţiuni interne cu 29,8% şi a încasărilor din importurile de bunuri cu 32,8%.
-
Numărul companiilor de stat cu pierderile incluse în deficitul bugetar a scăzut de la 30 la zece
La finalul misiunii de evaluare din mai-iunie, Guvernul şi FMI au stabilit să includă în calculul deficitului bugetar şi pierderile din 30 companii de stat centrale sau locale, inclusiv titluri emise de Fondul Proprietatea, societăţile fiind astfel obligate să anunţe periodic la Ministerul Finanţelor indicatorii financiari şi operaţiunile efectuate. Decizia a fost luată după ce Eurostat a anunţat că are rezerve în privinţa calităţii datelor raportate de România referitoare la deficitului bugetar de anul trecut, calculat după standardele ESA95, invocând printre cauze incertitudinea legată de impactul unor companii publice asupra deficitului.
-
Misiune imposibilă pentru deficitul de anul viitor fără fonduri europene
Legea bugetului este cel mai important act al unui an fiscal, iar de construcţia acestuia depind foarte multe lucruri, inclusiv alegerile din 2012. Creşterea economică pe care va miza anul viitor Ministerul Finanţelor şi, implicit, Guvernul, este incertă, plaja estimărilor privind creşterea PIB fiind destul de mare. În timp ce Comisia Naţională de Prognoză se pregăteşte să taie estimarea privind creşterea economică din 2012 spre 2,5-3,2% de la 3,5-4%, preşedintele Traian Băsescu recomandă guvernului construcţia bugetului pe o ipoteză de creştere a PIB de 2 – 2,5%. Deşi 2012 se profila până acum ca fiind mai bun decât 2011, acum unii bancheri internaţionali anticipează un avans al PIB de doar 1%, adică o creştere economică mai slabă decât în acest an.
-
Cum se poate apăra România de criza grecească şi de riscurile anului electoral
Deşi prezenţa relativ mare a băncilor greceşti în România (cca 16% din active) reprezintă un risc important, factorii care limitează pericolul de contagiune din partea crizei datoriilor greceşti sunt următorii:
1) în ciuda îngrijorărilor de până acum, nu există semne vizibile de tensiune, în forma unor retrageri de fonduri din subsidiarele româneşti ale băncilor din statele periferice ale zonei euro sau ieşiri de capital
2) băncile din România cu capital grecesc nu deţin portofolii semnificative de obligaţiuni suverane elene şi au o expunere redusă în raport cu alte entităţi greceşti
3) BNR, care se poate baza pe asistenţa financiară externă la nevoie (în virtutea acordului preventiv cu FMI) este bine poziţionată spre a limita riscurile în cazul unui şoc.
Cu toate acestea, notează analiştii Citi, “este limpede că apetitul investitorilor pentru activele româneşti va rămâne limitat până ce problema Greciei se va clarifica, respectiv până ce apetitul global pentru risc îşi va reveni”.
Ilker Domac şi Gultekin Isiklar, cei doi analişti ai Citi care se ocupă în mod curent de România, au venit la Bucureşti în perioada 15-16 septembrie, unde s-au întâlnit cu oficiali ai BNR, ai Consiliului Fiscal, ai instituţiilor financiare internaţionale şi cu analişti independenţi.
Domac şi Isiklar adaugă că perspectiva de inflaţie pentru lunile următoare “s-a îmbunătăţit considerabil, graţie unei recolte bune interne şi scăderii preţurilor internaţionale ale materiilor prime agricole”, singurul factor care ar putea umbri peisajul fiind riscurile aduse de anul electoral. Citi se aşteaptă ca inflaţia la finele anului să fie de circa 4,5%, deşi e posibil chiar să fie şi mai redusă, dacă alimentele se ieftinesc în continuare. Pentru 2012, Citi estimează o inflaţie puţin sub 4% la sfârşitul anului, rezultatul urmând să fie influenţat de mersul crizei greceşti şi de impactul ei asupra leului.
În prezent, în privinţa leului “nu există îngrijorări majore”, având în vedere “performanţa puternică a exporturilor, ajustarea remarcabilă a deficitelor externe, existenţa programului cu UE şi FMI, voinţa BNR de a evita o depreciere puternică a leului şi faptul că dispune de resursele adecvate pentru a apăra moneda”. Având în vedere însă tensiunile din zona euro, Domac şi Isiklar estimează un nivel al cursului leu-euro de circa 4,25 pentru sfârşitul anului în curs.
Analiştii Citigroup estimează, de asemenea, că BNR va amâna pentru 2012 orice reducere a dobânzii de politică monetară, din cauza riscurilor crizei greceşti şi a nivelului ridicat al aversiunii faţă de risc în rândul investitorilor.
În privinţa deficitului bugetar, Guvernul se va încadra anul acesta în ţinta de 4,4% din PIB (calcul ESA), însă încadrarea anul viitor în ţinta de 3% va fi dificilă, din cauza anului electoral. “Totuşi, deşi ne aşteptăm la anumite măsuri populiste moderate, nu e de anticipat o campanie masivă de cheltuieli preelectorale, având în vedere existenţa programului susţinut de FMI şi UE”.
-
Soluţia lui Obama pentru reducerea deficitului SUA: Creşterea taxelor cu 1.500 miliarde de dolari în următorii zece ani
Obama îşi va prezenta propunerile luni dimineaţă la Casa Albă, programul elaborat de administraţie având rolul de recomandare pentru comisia din Congres care trebuie să găsească măsuri de reducere a deficitului bugetului federal cu cel puţin 1.500 miliarde de dolari. Comisia trebuie să ajungă la un acord până pe 23 noiembrie. Propunerile lui Obama anunţă un nou duel între preşedinţie şi liderii republicani din Congres. Preşedintele Camerei Reprezentanţilor, John Boehner, unul dintre cei mai influenţi republicani din Congres, a declarat săptămâna trecută că Partidul Republican nu va accepta creşteri de taxe şi a cerut comisiei de reducere a deficitului să se concentreze pe restrângerea programelor sociale, precum asigurarea de sănătate Medicare oferită bătrânilor. Obama va ameninţa cu dreptul de veto al preşedintelui orice propunere de scădere a deficitului care ar reduce programul Medicare fără să crească taxele plătite de bogaţi, au afirmat sursele citate, apropiate administraţiei.
-
Băsescu: Nu poţi merge cu indexări la pensii când ai deficit de 3,6 miliarde de euro
“Guvernul s-a credibilizat prin măsurile luate în 2010, dar s-ar putea decredibiliza – şi ăsta ar putea fi şocul pe care România ar putea să-l primească – prin neîndeplinirea obligaţiilor asumate în acordul cu Uniunea Europeană şi Fondul Monetar Internaţional. O eventuală abandonare a programului cu instituţiile internaţionale ar fi pentru România mult mai rea decât o eventuală revenire la recesiune”, a spus Băsescu la emisiunea “După 20 de ani”. El a menţionat că speră ca această abandonare să nu se întâmple şi, de asemenea, să nu se ajungă la “populisme”, mai ales că acordul cu FMI acoperă integral anul 2012.
-
Deficitul de cont curent a coborât cu 24% în primele şapte luni, la 2,8 miliarde euro
Balanţa comercială şi-a adâncit însă deficitul în luna iulie cu 352 milioane euro, ceea ce a dus la o încetinire a scăderii soldului negativ al balanţei de plăţi de la 28,6% la jumătatea anului la 24,4%.
În acelaşi timp, transferurile curente nete au urcat cu 203 milioane euro, avansul de peste 23% faţă de primele şapte luni de anul trecut fiind în principal rezultatul transferurilor nete ale administraţiei publice.
Sectorul serviciilor a înregistrat un deficit de 565 milioane euro, în scădere cu 8% faţă de anul treecut, însă cu un sold negativ în creştere pe transport – 241 milioane euro şi pe turism – 226 milioane euro.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
-
ING Bank a redus prognoza de creştere economică pentru 2012
“Ultimele date lunare continuă să contureze un peisaj al redresării lente”, arată Nicolaie-Alexandru Chidesciuc şi Vlad Muscalu, economiştii ING Bank, care afirmă că este de aşteptat o modificare sensibilă în minus a prognozelor pentru 2012 în sondajele de opinie făcute în rândul analiştilor străini, din cauza înrăutăţirii generale a prognozelor privind creşterea economică în zona euro.
Alături de ING Bank, şi alţi analişti bancari au redus recent prognoza de creştere fie pentru anul viitor (BCR, de la 3,9% la 2%, în timp ce pentru acest an prognoza de 2% se menţine; Raiffeisen de la 3,5% la 2,7%, cu ţinta de 1,5% pentru 2011 păstrată), fie pentru anul acesta (JP Morgan, de la 2% la 1,2%).
În privinţa inflaţiei, prognoza ING a fost îmbunătăţită pentru a doua oară în ultimele două luni, de la 4,7% la 4,2% pentru sfârşitul anului în curs, asimilând astfel scăderea inflaţiei din luna iulie.
Chidesciuc şi Muscalu notează că, deşi o parte dintre analiştii băncilor au vorbit în ultima vreme despre o posibilă reducere a dobânzii de politică monetară de către BNR înainte de sfârşitul anului, ING consideră că dobânda va rămâne neschimbată până în al treilea trimestru din 2012. Argumentele sunt faptul că evoluţiile pozitive ale inflaţiei din ultimele luni au fost determinate de factori temporari (recolta), că există riscul ca ajustările fiscale să se împotmolească în 2012 (din cauza alegerilor) şi că BNR “este mai curând concentrată pe cursul de schimb, aşa încât o reducere a dobânzii ar complica proiecţia privind evoluţia cursului”.
Este de aşteptat în următoarele luni, afirmă economiştii ING Bank, o repetare a scenariului de la începutul acestui an, cu analişti care îşi amână periodic aşteptările privind o scădere a dobânzii, “mai ales în contextul în care inflaţia îşi va continua tendinţa descrescătoare în următoarele două trimestre şi va atinge probabil un nou minim istoric spre finele primului trimestru din 2012”.
Pentru deficitul bugetar, prognoza ING este de 3,9% din PIB pentru 2012, peste plafonul de 3% asumat de Guvern, dar în limitele estimărilor curente ale analiştilor, care se aşteaptă oricum la o depăşire a plafonului asumat de până la 1% din PIB. Chidesciuc şi Muscalu consideră însă că nu sunt probabile derapaje fiscale majore, având în vedere acordul cu FMI în curs de derulare.