BusinessMagazin

Tag: coruptie

  • A fost la un pas să fie ministru, a contribuit la căderea unui guvern şi la suspendarea unui preşedinte şi va sta 7 ani în închisoare

    În urmă cu patru ani era aproape de a ajunge ministru de interne în cabinetul marii alianţe PSD-PDL, dar în primele ore ale zilei de marţi, a fost ridicat de poliţişti de la Spitalul Floreasca (i s-a făcut rău la proces şi a ajuns la spital) şi dus la Penitenciarul Rahova unde îşi va ispăşi pedeapsa de şapte ani de închisoare pentru corupţie, pe care a dictat-o împotriva sa, luni, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ).

    Fostul senator Cătălin Voicu a fost condamnat la şapte ani de închisoare cu executare alături de alţi înculpaţi – omul de afaceri Marius Locic (patru ani cu executare), omul de afaceri Costel Căşuneanu (patru ani cu suspendare pe un termen de încercare de 9 ani) şi fostul judecător al Înaltei Curţi de Casaţie, Florin Costiniu (patru ani de închisoare cu suspendare pe un termen de încercare de 9 ani). Locic, care s-a predat luni seară, era administratorul SC Locic Imobiliare SRL, iar Căşuneanu asociat la SC PA&CO Internaţional SRL Bacău, companie celebră pentru afacerile de zeci de milioane de euro pe care le câştiga cu administraţia statului. Cea mai mare afacere a companiei de infra­structură a fost câştigarea contractului pentru construcţia tronsonului de autostradă Moara Vlăsiei-Ploieşti, cu o valoare totală de 883 mil. lei, în consorţiu cu alte companii care fac afaceri cu statul – UMB Spedition şi Euroconstruct.

    Voicu, Căşuneanu, Locic şi Costiniu au fost trimişi în judecată în mai 2010 de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) pentru trafic de influenţă, complicitate la trafic de influenţă, cumpărare de influenţă şi fals în înscrisuri sub semnătură privată. Procesul s-a derulat la ÎCCJ întrucât Voicu era senator, iar instanţa de 3 judecători l-a condamnat pe acesta în 2012 la 3 ani de închisoare, pedeapsă majorată luni la 7 ani de completul de cinci judecători.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • Sentinţe definitive: Cătălin Voicu – condamnat la 7 ani de închisoare, Marius Locic – 4 ani cu executare, Costiniu şi Căşuneanu – 4 ani cu suspendare

    Curtea Supremă a dispus condamnarea lui Cătălin Voicu la 7 ani de închisoare. Iniţial fiusese condamnat la 5 ani de închisoare. Omul de afaceri Marius Locic a fost conamnat la 4 ani de închisoare cu executare. Fostul judecător Florin Costiniu a fost condamnat la 4 ani de închisoare cu suspendare. Aceeaşi pedeapsă a fost aplicată şi lui Costel Căşuneanu. 

    Judecătorii urmează să-i asculte ultima pledoarie şi apoi să pronunţe o sentinţă finală. Pe 1 iunie 2012 un complet de trei judecători ai Curţii Supreme l-a condamnat pe Cătălin Voicu la cinci ani de închisoare cu executare. În acelaşi dosar, fostul judecător Florin Costiniu de la ICCJ a fost condamnat la 3 ani de închisoare cu suspendare. Recursul sentinţei va fi judecat de completul de cinci judecători ai ICCJ. Decizia acestui complet va fi definitivă şi executorie. Senatorul Cătălin Voicu, Florin Costiniu, Costel Căşuneanu şi Marius Locic au fost trimişi în judecată de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie, pentru trafic de influenţă, complicitate la trafic de influenţă, cumpărare de influenţă şi, respectiv, fals în înscrisuri sub semnătură privată.

    Procurorii afirmă că, în perioada iulie – septembrie 2009, Cătălin Voicu, “prevalându-se de prerogativele ce derivă din calitatea sa de senator”, ar fi primit de la Costel Căşuneanu, în două tranşe, sumele de 250.000 de lei (echivalentul a 60.000 de euro) şi 200.000 de euro, în schimbul intervenţiei pe lângă magistraţi din cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (Florin Costiniu, n.r.), în vederea adoptării unei soluţii favorabile societăţii comerciale la care omul de afaceri era asociat.

    Toate stirile sunt pe gandul.info

  • O mie de „băieţi deştepţi“ au încasat 1,5 miliarde de euro din retrocedări

    O mie de cesionari de drep­turi litigioase au în­casat despăgubiri de 7 mld. lei (1,5 mld. euro) în ultimii ani, în timp ce zecile de mii de proprietari de drept aşteaptă şi acum compensaţie.

    Cu ce va fi mai bună nouă lege a guvernului Pon­ta care propune despăgubiri cu puncte la un fond naţional imo­biliar?

    Un raport detaliat prezentat vineri, 12 aprilie, de premierul Victor Ponta scoate la lumină cât de viciat a fost procesul de despăgubire în ultimii ani şi cum a fost posibil ca persoane care au cumpărat drepturi litigioase să primească rapid rezolvarea şi să încaseze, de exemplu, 20 de milioane de euro pentru un teren de 50 de hectare, de 300 de ori mai mult decât valoarea reală.

    Guvernul Ponta pregăteşte o nouă lege de retrocedări pentru cele peste 200.000 de cereri rămase nesoluţionate prin care propune compensaţii cu puncte. Ziarul Financiar a scris că despăgubirea prin puncte ar putea crea o nouă generaţie de samsari imobiliari, la fel cum Legea 247/2005 dată de guvernul Tăriceanu a dus la crearea unei categorii de speculatori cu drepturile litigioase care au primit rapid retrocedări.

    Din 2005 până în prezent, Auto­ritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţii (ANRP) a fost responsabilă de retrocedări. Cu influenţe politice şi „cu intrare“ la funcţionarii ANRP, peste o mie de persoane care au cum­părat drepturi litigioase au încasat 7 mil. lei de la ANRP. Aceştia au cum­părat dosarele de la foştii proprietari la pre­ţuri de nimic şi apoi au mituit funcţionari din ANRP pentru a primi o rezolvare rapidă şi o supraevaluare a dosarului. Însuşi vicepreşedintele ANRP Remus Baciu a primit o condamnare de trei ani cu închisoare pentru că a luat mită 200.000 de euro.

    Toate sitile sunt pe zf.ro

  • Bilanţ sumbru la retrocedări: Supraevaluări de 300 de ori ale terenurilor, compensaţii uriaşe încasate de grupuri mici de interese

    Premierul a prezentat vineri 12 aprilie un raport detaliat despre cât a retrocedat România în ultimii douăzeci de ani şi despre gravele nereguli şi abuzuri din procedura de restituire din ultimii ani. Guvernul vrea să îşi asume răspunderea miercuri 16 aprilie pe un nou proiect de lege prin care speră să rezolve restul de 200.000 de cereri de restituire rămase nesoluţionate. Ziarul Financiar a scris că despăgubirea prin puncte a foştilor proprietari, modelul propus de noua lege, va duce la apariţia unei noi generaţii de samsari pentru că este greu de crezut că persoane în vârstă vor fi în stare să participe la videoconferinţe şi vor prefera să îşi vândă punctele unor terţe persoane.

    Din 1991 până în prezent România a retrocedat în natură 9.000 de clădiri şi peste un milion de hectare de teren, a plătit în bani şi acţiuni la Fondul Proprietatea alte 5 miliarde de euro. Principalii beneficiari ai acestor compensaţii au fost însă persoanele care au cumpărat drepturile litigioase de la foştii proprietari de drept sătui să mai aştepte la coadă la Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor (ANRP).

    Cu influenţe politice şi „cu intrare“ la funcţionarii ANRP, peste o mie de persoane care au cumpărat drepturi litigioase au încasat 7 miliarde de lei de la ANRP, în contextul în care restul de câteva zeci de mii de foşti proprietari au primit cumulat compensaţii totale de 6,4 miliarde de lei. Mai mult, 415 dosare au primit compensaţii de 8 miliarde de lei.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • Autobuze fără aer condiţionat, stilouri de 1.300 de lei bucata pentru membrii CA al RATB

    Guvernul va sesiza Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) asupra unor posibile fapte de natură penală identificate în activitatea Regiei Autonome de Transport Bucureşti (RATB) în perioada 2010-2012, descoperite de Corpul de Control în urma unor verificări efectuate la solicitarea primarului general.

    Solicitarea de efectuare a unui control a fost transmisă premierului Victor Ponta în luna noiembrie a anului trecut de către primarul general Sorin Oprescu.

    În nota de control, finalizată în această săptămână, se arată, printre altele, că reprezentanţii RATB din perioada cercetată au acoperit pierderi de 12,1 milioane lei din fondurile destinate serviciului de transport public sub­venţionat, prin schimbarea destinaţiei banilor, şi au comis nereguli în atribuirea unor contracte de achiziţii, ceea ce poate întruni elementele constitutive ale infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice.

    RATB, care în 2010 şi 2011 a raportat un profit contabil zero, a efectuat cheltuieli de protocol de 450.967 lei, din care 299.119 lei pentru produse de la cantină, de patiserie, băuturi şi cafea penru conducerea regiei, iar alte 10.530 lei au fost cheltuite pentru 6 stilouri cu peniţe de aur şi platină tip Mont Blanc, la un preţ de circa 1.700-1.300 lei/bucata, pentru membrii Consiliului de Administraţie al RATB.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • Prinţesa Cristina, fiica regelui Spaniei, audiată de un magistrat pentru trafic de influenţă – surse

     Prinţesa Cristina va fi audiată pentru presupusa infracţiune de “trafic de influenţă”, precizează sursa citată.

    Ginerele regelui Spaniei, Inaki Urdangarin, este cercetat într-un caz de corupţie. Căsătorit din 1997 cu prinţesa Cristina, fiica cea mică a regelui Juan Carlos şi a reginei Sofia, Inaki Urdangarin, în vârstă de 44 de ani, este suspectat că a deturnat fonduri publice.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • WSJ: Microsoft este acuzată că a dat mită pentru obţinerea unor contracte cu statul

     Gigantul american Mi­crosoft este acuzat, potrivit unui articol publicat de cel mai cunoscut ziar economic din lume, The Wall Street Journal, că resellerii şi consultanţii lui ar fi dat mită pentru obţinerea unor contracte guvernamentale, în România, China şi Italia.

    În cazul României, ancheta urmă­reşte să afle dacă Microsoft a avut un rol în oferirea de mită, de către reselleri ai săi, unor oficiali ai Ministerului Comuni­caţiilor din România, potrivit publicaţiei.

    Până în acest moment nu există o acuzaţie oficială împotriva Microsoft. Compania a anunţat că tratează cu seriozitate sesizările şi că va coopera cu autorităţile în cazul unei anchete.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Pivniceru: Noile recomandări din rapoartele MCV creează impresia unei monitorizări continue. Pun sub semnul întrebării consecvenţa CE

     Observaţiile referitoare la Mecanismul de Verificare şi Cooperare (MCV) sunt cuprinse într-un memorandum pe care ministrul Justiţiei l-a prezentat Guvernului, miercuri, în şedinţa săptămânală.

    Potrivit lui Pivniceru, MCV, instituit de Comisia Europeană (CE) în 2006, avea în substanţa lui patru condiţionalităţi, care se refereau la: garantarea unui proces judiciar transparent şi eficient, consolidarea capacităţii şi responsabilităţii Consiliului Superior al Magistraturii, raportarea şi impactul implementării noilor coduri de procedură civilă şi penală, înfiinţarea, responsabilitatea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, continuarea luptei împotriva corupţiei la nivel înalt, precum şi combaterea corupţiei în cadrul administraţiei publice locale.

    Totodată, în funcţie de îndeplinirea sau neîndeplinirea acestor condiţionalităţi, tezele iniţiale prevedeau modificarea deciziei în cazul în care CE considera că este necesară modificarea obiectivelor de referinţă, respectiv decizia trebuia abrogată atunci când România a atins un nivel “satisfăcător” în realizarea obiectivelor de referinţă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • CONFERINŢA MEDIAFAX – Florentin Ţuca: Codul de procedură civilă va avea un efect pozitiv asupra mediului de afaceri, dar trebuie asimilat repede şi eficient

     “Cred că noul cod va avea un impact pozitiv asupra mediului de afaceri, dar sub rezerva că va fi asimilat repede şi eficeint de către cei care trebuie să-l aplice. Este o caznă destul de serioasă să asimilezi asemenea norme, pentru că nu vorbim despre 3-4 articole, ci de o modificare de anvergură, care trebuie asociată şi cu modificarea Codului Civil şi puse laolaltă, ceea ce poate crea dificultăţi de interpretare şi aplicare.

    Dar presupunând că se va trece cu disciplină şi sârguinţă peste dificultăţile inerente de asimilare a acestor coduri, eu cred că sunt premise pentru o aplicare mai facilă şi mai favorabilă celor care se duc la instanţă”, a declarat Ţuca la conferinţa «Cum se aplică Noul Cod de Procedură Civilă de la 15 februarie? Provocările noilor reglementări şi impactul asupra mediului de afaceri»”, organizată de agenţia MEDIAFAX şi societatea de avocaţi Ţuca Zbârcea&Asociaţii.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Fostul primar al oraşului american Detroit a fost condamnat pentru corupţie

    Kwame Kilpatrick, fostul primar al oraşului Detroit, centrul industriei auto americane, dar acum aflat în pragul falimentului, a fost condamnat de către autorităţi pentru corupţie ajunsă la nivelul de „afacere“ în timpul celor şapte ani de mandat, scrie agenţia Thomson Reuters. Procurorii americani l-au acuzat pe Kilpatrick că a cerut bani de la oamenii de afaceri care au vrut să îşi păstreze contractele cu primăria oraşului, transformând biroul de primar în sediul afacerilor personale din anul 2001 până în 2008, când a demisionat. Fostul primar ar putea primi o pedeapsă cu închisoarea de până la 20 de ani pentru că a acordat contracte ale primăriei în valoare de peste 83 milioane dolari prietenului său Bobby Ferguson, un contractor al primăriei care a împărţit banii cu Kilpatrick.

    Toate stirile sunt pe zf.ro