BusinessMagazin

Tag: clasament

  • Cele mai puternice ARMATE din lume: Coreea de Nord, pe ultima poziţie – FOTO

     Realizat în funcţie de bugetul militar al fiecărei ţări, populaţia aptă pentru luptă şi orice fel de participare în caz de război, echipamentul din arsenal şi accesul la resurse, clasamentul Global Firepower Index se concentrează pe cantitate, dar ignoră diferenţe calitative semnificative, cum ar fi faptul că cele 78 de submarine ale Coreei de Nord nu sunt tocmai de ultimă oră, scrie Business Insider.

    De asemenea, indexul nu a considerat prioritar arsenalul nuclear şi nici nu penalizează ţările intercontinentale pentru lipsa flotei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Topul celor mai scumpe oraşe din lume: Bucureştiul, mai scump decât Varşovia

    Fluctuaţia valutei şi inflaţia au pus oraşele africane, europene şi asiatice în topul celor mai scumpe oraşe pentru expaţi, potrivit studiului Cost of Living realizat de Mercer. 
    Două oraşe din Africa ocupă primele locuri în topul celor mai costisitoare oraşe pentru expaţi, arată studiul Cost of Living realizat de Mercer, companie de consultanţă , lider în resurse umane şi investiţii. Luanda este cel mai scump oraş din lume pentru al doilea an consecutiv, iar N’Djamena, Ciad, este următorul clasat. Oraşele europene şi asiatice continuă să domine în top 10, fiind unele dintre cele mai costisitoare oraşe prin  Hong Kong, care ocupă locul trei, urmat de Singapore. Zurich a urcat trei locuri faţă de anul trecut, ocupând poziţia a cincea, urmat de Geneva pe locul şase. Tokyo a pierdut patru locuri, ajungând la poziţia a şaptea  în clasament.

    Europa, Orientul Mijlociu şi Africa

    În top 10 cele mai costisitoare oraşe se află şi patru oraşe europene. Zurich (locul 5) este cel mai scump oraş european din listă, urmat de Geneva (locul 6) şi Berna (locul 8). Elveţia rămâne astfel una dintre cele mai scumpe ţări pentru expaţi, ca urmare a aprecierii francului elveţian faţă de dolarul american. Moscova (locul 9) şi St. Petersburg (locul 35) au pierdut 7 şi respectiv, 12 poziţii din cauza deprecierii dramatice a rublei faţă de dolarul american.

    Per total, în mare parte, oraşele din Europa de Vest au crescut toate în clasament datorită aprecierii valutei locale faţă de dolarul american. În particular, oraşele din Marea Britanie şi Germania au avut parte de cele mai mari schimbări în clasificare, cu Glasgow (locul 108) care a crescut cu 49 de poziţii, în timp ce Aberdeen (locul 94) şi Birmingham (locul 90) au sărit 34 şi respectiv 45 de poziţii. Munchen (locul 55) a crescut 26 de locuri faţă de anul trecut, Frankfurt (locul 59) a urcat 24 de poziţii şi Berlin (locul 68) a crescut cu 31 de poziţii faţă de clasamentul de anul trecut.

    Alte oraşe care au crecut în clasificare sunt Parisul (locul 27), care este clasat mai sus cu 10 poziţii  faţă de anul trecut, Milano (locul 30), mai sus cu 11 locuri, Roma (locul 31), mai sus cu 13 poziţii şi Viena (locul 32) mai sus cu 16 locuri.

    Bucureştiul cunoaşte o scumpire a costurilor de întreţinere, urcând de pe poziţia 169 din 2013 pe 159 în 2014.  Sofia şi Belgradul prezintă o creştere a costurilor de trai, urcând de la 181 la 172 şi, respectiv, de la 192 la 184, însă rămân în continuare mai ieftine decât Bucureştiul. Varşovia se alătură acestei tendinţe şi ajunge pe locul 142 în 2013 comparativ cu 150 în 2012. Evoluţia costurilor de trai din fiecare oraş este direct influenţată de economia ţărilor respective.  Astfel, în Praga şi în Budapesta, se observă o ieftinire a costului de viaţă, rezultat determinat de situaţia economică  din cele două ţări. Praga ajunge de la 73 la 92 în 2013, iar Budapesta de la 130 la 135.

    Alte oraşe pozitionate în top 10 sunt Berna, Moscova şi Shanghai. Karachi, aflat pe pozitia 211, este cel mai ieftin oraş din lume pentru expaţi, iar studiul Mercer arata că Luanda este de trei ori mai costisitoare decât acesta.

    Fluctuaţiile valutei şi impactul inflaţiei asupra bunurilor şi serviciilor au influenţat costurile programelor pentru expaţi, dar si clasamentul oraşelor.

    Tel Aviv (locul 18) continuă să fie cel mai costisitor oraş din Orientul Mijlociu pentru expaţo, urmat de Beirut (locul 63), Dubai (locul 67) şi Abu Dhabi (locul 68). Jeddah, din Arabia Saudită  (locul 175) continuă să fie cel mai puţin costisitor oraş din regiune. “

    Câteva dintre oraşe africane continuă să fie clasate mai sus în studiul din anul 2014, reflectând costurile ridicate de întreţinere. Luanda (locul 1) rămâne cel mai costisitor oraş pentru expatriaţi din Africa şi la nivel global, urmat de N’Djamena. Victoria, Seychelles (locul 13), este următorul cel mai costisitor oraş din Africa, urmat de Libreville, Gabon (locul 19). În Africa de Sud, Cape Town (locul 205) a pierdut 8 poziţii în clasament, reflectând slăbiciunea suferită de randul sud-african faţă de dolarul american.

    Oraşele din Statele Unite ale Americii au urcat în clasament datorită stabilităţii relative a dolarului american faţă de alte valute importante. În plus, pierderea semnificativă a poziţiilor altor oraşe, din diferite regiuni, a condus la clasarea mai bună a oraşelor americane. O creştere a costurilor cu locuinţa a împins New York-ul pe locul 16, mai sus cu opt poziţii, fiind unul dintre cele mai bine plasate oraşe din regiune. 

    În America de sud, São Paolo (locul 49) s-a clasat ca unul dintre cele mai puţin costisitoare oraşe urmat de Rio de Janeiro (locul 65). Cu toate acestea, amândouă oraşele e au pierdut 30 şi respectiv 36 de locuri, ca rezultat al slăbirii realului brazilian faţă de dolarul american (în ciuda creşterilor preţurilor la închirieri). De asemenea, Buenos Aires a scăzut semnficativ anul acesta şi se află pe poziţia 86 datorită devalorizării monedei sale, în ciuda creşterii mari preţurilor pentru bunuri şi servicii.

    Asia Pacific

    În top 10 cele mai costisitoare oraşe se numără şi patru oraşe din Asia. Cel mai costisitor oraş, Hong Kong (locul 3), a urcat 3 poziţii faţă de anul trecut. Singapore (locul 4) este următorul cel mai costisitor oraş din regiune, care a câştigat o poziţie în plus faţă de anul trecut, urmat de Tokyo, care ocupă locul 7, deşi anul acesta a pierdut 4 locuri. Shanghai (locul 10) a sărit patru poziţii faţă de anul trecut şi este următorul oraş asiatic din listă, urmat de Beijing (locul 11), Seoul (locul 14) şi Shenzhen (locul 17).

    Studiul Mercer Cost of Living acoperă 211 oraşe de pe cinci continente şi măsoară comparativ costurile a peste 200 de produse si servicii în fiecare dintre aceste localităţi. Acestea includ şi costuri aferente transportului, spaţiului locativ, alimentelor, hainelor, aparaturii casnice şi serviciilor de divertisment. Studiul estee creat pentru a ajuta companiile multinaţionale şi guvernele  să determine nivelul de remuneraţie pentru angajaţii expatriaţi. Oraşul New York este folosit drept referinţă, astfel toate celelalte oraşe sunt comparate cu acesta. Mişcările valutare sunt măsurate prin comparaţie cu dolarul american.

  • REZULTATE EVALUAREA NAŢIONALĂ: Brăila, Clujul şi Capitala, cele mai multe medii peste 5. TOPUL pe judeţe

    Topul continuă cu judeţele Gorj (81,11%), Prahova (81,05%) şi Suceava (78,53%).

    În coada clasamentului, cu cele mai mici procente ale mediilor peste 5, se află judeţele Călăraşi (60,92%), Caraş-Severin (60,78%), Vaslui (60,68%) şi Giurgiu (60,23%).

    La nivel naţional, ponderea mediilor peste 5 este, înainte de contestaţii, de 70,8%.

    Brăila şi Clujul sunt primele din ţară şi în ierarhia alcătuită după numărul mediilor de 10, cu 23, respectiv 20. În judeţul Iaşi, 18 elevi au obţinut media maximă, în Suceava – 14, iar în Bucureşti – 13.

    În şase judeţe – Caraş-Severin, Mehedinţi, Hunedoara, Alba, Harghita şi Botoşani -, niciun elev nu a luat media 10.

    Rezultatele la evaluarea naţională au fost afişate vineri în toată ţara. Elevii au putut depune contestaţii până la ora 20.00. Acestea vor fi soluţionate în perioada 28 – 30 iunie, iar la 1 iulie vor fi afişate rezultatele finale.

    Anul trecut, 75,91% dintre elevi au obţinut peste 5 la evaluarea naţională, cu aproape 10 la sută mai mulţi decât în 2012, înainte de rezolvarea contestaţiilor. Ponderea candidaţilor cu medii peste 5 la evaluarea naţională a scăzut la 75,89%, după soluţionarea contestaţiilor.

    Mai mult pe www.mediafax.ro

  • STUDIU: Preţurile locuinţelor nou-construite s-au redus cu până la jumătate în şase ani

     “Faptul că în Capitală au avut loc cele mai mari reduceri de preţ nu este deloc surprinzător, având în vedere că aici s-a resimţit cel mai puternic şi boom-ul imobiliar. Din martie 2008 (momentul de apogeu al pieţei bucureştene), apartamentele noi din oraş au consemnat un declin de circa 53%, de la 2.576 de euro pe metru pătrat util, până la 1.204 de euro pe metru pătrat (valoarea valabilă în mai 2014)”, se arată în comunicatul portalului.

    Astfel, în prezent, o unitate locativă monocamerală poate fi achiziţionată, în medie, cu circa 45.000 de euro, în vreme ce un apartament bicameral costă în jur de 74.000 de euro, iar unul cu trei camere ajunge la aproximativ 111.600 de euro.

    În Braşov, apartamentele noi s-au depreciat pe parcursul recesiunii cu aproape 51%, de la un prag maxim de 1.619 euro pe metru pătrat (atins în luna septembrie a anului 2008), până la nivelul actual de 799 de euro pe metru pătrat. Preţul mediu cerut de vânzători în momentul de faţă se ridică la circa 31.000 de euro pentru o garsonieră nou-construită, aproximativ 48.000 de euro pentru un apartament cu două camere şi 64.000 de euro pentru o locuinţă cu trei camere.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • România ridică primul trofeu al zilei la Roland Garros! Ioana Loredana Roşca şi Ioana Ducu au câştigat finala de dublu junioare

    Ioana Loredana Roşca şi Ioana Ducu au câştigat, astăzi, finala de dublu junioare de la Roland Garros. Ele au trecut, în ultimul act, de favoritele numărul şapte, Bellis şi Vondruosova în trei seturi, scor 6-1, 5-7, 11-9.

    România poate deveni astăzi singura ţară din competiţie care câştigă două trofee, dacă Simona Halep o va învinge pe Maria Sharapova în finala de simplu feminin, programată să înceapă la ora 16.

    Ioana Ducu, în vârstă de 18 ani, ocupă locul 1011 în clasamentul WTA. Ioana Loredana Roşca are 17 ani şi ocupă locul 662. Cele două nu erau pe lista favoritelor înainte de începerea turneului.

  • Angela Merkel rămâne cea mai puternică femeie din lume. Cine urmează în TOPUL Forbes

     Este a patra oară consecutiv când Merkel se impune pe primul loc în clasamentul celor mai puternice femei din lume şi a noua oară în decurs de 11 ani.

    Filantroapa şi femeia de afaceri americană Melinda Gates se află pe locul trei, ca anul trecut, preşedinta braziliană Dilma Rousseff coboară de pe poziţia a doua pe poziţia a patra, iar franceza Christine Lagarde, directoarea Fondului Monetar Internaţional (FMI), urcă două locuri, de pe locul şapte pe locul cinci.

    Hillary Clinton se află pe locul şase în clasamentul din acest an, în care 18 femei, inclusiv Janet Yellen, sunt prezente prentru prima dată.

    Mary Barra de la General Motors este a şaptea, iar Michelle Obama a opta.

    Cititi mai multe pe www.meidafax.ro

  • Autostrăzile din România: Câte judeţe sunt străbătute de drumuri de mare viteză şi câte nu vor fi incluse în reţeaua de autostrăzi

    România se află printre ţările codaşe în clasamentul statelor cu cele mai extinse reţele de autostrăzi, dominat de Spania şi de Germania, care au mai mult de 16.000, respectiv 12.000 de kilometri de astfel de drumuri. Cei 646 de kilometri din ţara noastră sunt realizaţi, în mare parte, în ultimii zece ani, la începutul anului 2004 România dispunând de doar 113 kilometri de autostradă, construită în perioada comunistă, conform statisticilor Eurostat.

    Guvernanţii promit că lungimea reţelei se va dubla până în 2018, la aniversarea de 100 de ani a Marii Uniri, şi va fi extinsă semnificativ până în 2023.

    Momentan, doar 13 dintre cele 41 de judeţe – Călăraşi, Constanţa, Timiş, Cluj, Ilfov, Hunedoara, Argeş, Alba, Giurgiu, Sibiu, Dâmboviţa, Prahova şi Arad – sunt străbătute de autostrăzi, şi situaţia nu pare să se schimbe radical în următorii ani. Chiar dacă planurile autorităţilor vor fi îndeplinite întocmai, judeţe ca Suceava, Botoşani, Bistriţa-Năsăud, Vaslui sau Caraş-Severin nu vor avea niciun kilometru de autostradă până la sfârşitul lui 2018.

    Guvernanţii promit însă extinderea serioasă a reţelei de drumuri în cei cinci ani care urmează primului termen limită, astfel că, până în 2023, ţara ar urma să fie brăzdată de autostrăzi. Chiar şi în cazul în care planurile vor fi duse la bun sfârşit însă, tot vor exista judeţe prin care nu va trece nicio şosea de mare viteză, din cauza faptului că lucrările se vor concentra pe dezvoltarea coridoarelor care fac legătura cu Europa de Vest.

    Astfel, în cazul în care cel mai fericit scenariu se va îndeplini, la sfârşitul anului 2023 judeţele Vaslui, Botoşani şi Ialomiţa vor rămâne singurele care nu vor fi străbătute de niciun kilometru de autostradă.

     

  • Simona Halep a câştigat în 2014 cei mai mulţi bani din toată cariera. Cât a încasat

    Simona Halep a avut un an de vis, reuşind să ajungă de pe locul 64 pe locul 4 în lume.

    Pe 19 mai, Simona Halep a urcat pe locul patru în clasamentul oficial al celor mai bune jucătoare de tenis din lume. În ultimele 12 luni, Halep a câştigat şapte trofee, a primit premiul WTA pentru cea mai bună ascensiune a anului şi a învins aproape toate jucătoarele din top 10.

    Singura jucătoare cu mai multe titluri decât Simona Halep este Serena Williams, liderul clasamentului mondial şi singura jucătoare din top 10 împotriva căreia Simona nu a reuşit să câştige, până acum, nici măcar un set.

    Simona Halep a câştigat din premii, de la începutul anului, peste 1,4 milioane de dolari, ajungând la un total de 3,5 milioane de dolari câştigate de-a lungul carierei. De asemenea, Simona a obţinut un contract de reprezentare cu Adidas, iar estimările arată că acesta îi va aduce aproximativ un milion de euro pe an.

    Singurul român care obţine, în acest moment, mai mulţi bani din contractele de sponsorizare este Ilie Năstase, graţie contractului său pe viaţă cu Adidas.

    Halep este cotată cu a treia şansă să câştige al doilea turneu de grand slam al anului, desfăşurat pe zgura pariziană de la Roland Garros.

  • Simona Halep, oficial pe locul 4 în clasamentul WTA

     Cu 5.140, Halep, care s-a retras săptămâna trecută în optimi la Roma, a depăşit-o pe Victoria Azarenka din Belarus, care a coborât pe 5, cu 4.741.

    Locul 4 pe care îl ocupă Halep de luni reprezintă cea mai bună poziţie pentru o jucătoare din România.

    În clasamentul WTA de luni sportiva Sorana Cîrstea se menţine pe locul 27, cu 1.710 de puncte, iar Monica Niculescu a urcat de pe 78 pe 75, cu 785 puncte.

    Potrivit clasamentului oficial, celelalte jucătoare românce ocupă următoarele locuri în Top 200: Alexandra Cadanţu – locul 80 cu 734 puncte (în coborâre de pe 71), Irina-Camelia Begu – locul 88 cu 698 de puncte (în menţinere), Alexandra Dulgheru – locul 137 cu 458 de puncte (în urcare zece locuri) şi Andreea Mitu – locul 193 cu 312 puncte (în coborâre de pe 191).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Harta beţivilor lumii: pe ce loc suntem?

    România ocupă locul 5 în clasamentul publicat de OMS, în urma Belarus, a Republicii Moldova, Lituaniei şi Rusiei. Consumul mediu de alcool pe cap de locuitor a fost de 14,4 litri. Datele sunt valabile pentru anul 2010, relatează The Independent.

    În România, 50% din alcoolul consumat este sub formă de bere, 29% vin şi 21% băuturi spirtoase. Bărbaţii au consumat în medie 30,7 litri de alcool pur, iar femeile 10,9 litri. Raportul mai arată şi că 7,5% din populaţie a avut, în 2010, cel puţin un episod de consum intens de alcool. Studiul subliniază faptul că românii trăiesc cu cinci ani mai puţin datorită alcoolului, încadrându-se în categoria de maxim risc din acest punct de vedere.

    Europa este continentul cu cei mai mulţi băutori, ocupând în înregime primele zece locuri ale clasamentului. Belarus ocupă primul loc, cu o medie de 17,5 litri pe cap de locuitor. Media globală este de 6,2 litri de alcool pur pe an, iar continentul cu cel mai puţin alcool consumat este Africa. Având însă în vedere că doar 38% din populaţia planetei consumă alcool, rezultă o medie anuală globală de 17 litri de alcool pur.

    Studiul oferă date pentru cele 194 de state membre OMS, urmărind deasemenea modul în care autorităţile se implică în combaterea consumului excesiv de alcool.