BusinessMagazin

Tag: birouri

  • 5.000 de angajaţi ai BCR şi IBM din România îşi fac BAGAJELE. Decizia tocmai a fost luată

    Forte Partners, unul dintre cei mai activi dezvol­ta­tori locali de pe piaţa de birouri, a semnat cu IBM pen­tru o suprafaţă de 18.000 mp de birouri în cadrul primei clădiri a proiectului The Bridge din zona Orhideea. Repre­zentanţii Forte Partners nu au comentat informaţiile.

    Astfel, cei 36.000 mp de birouri se vor împărţi între BCR şi IBM, în timp ce la parter spaţiul este deja închiriat unui restaurant – Boutique Food Hall, dezvoltat de antreprenorul Radu Stoica şi care va fi totodată cel mai mare restaurant dintr-o clădire de birouri din Bucureşti, cu o suprafaţă de peste 1.000 mp.

    5.000 de angajaţi ai BCR şi IBM din România îşi fac BAGAJELE. Decizia tocmai a fost luată

  • Tom Hardy e EROU şi în viaţa de zi cu zi: a alergat un hoţ care era pe o motocicletă şi l-a prins

    Tom Hardy, unul dintre cei mai apreciaţi actori de la Hollywood, s-a transformat într-un adevărat erou atunci când a fugărit şi prins un hoţ de motorete.

    Actorul de 39 de ani a văzut furtul unei motorete şi a luat-o pe urmele hoţului, sărind prin mai multe grădini şi trecând prin holul unei clădiri de birouri în încercarea de a-i tăia calea celui urmărit.

    “Zici că a intrat în modul supererou”, a povestit un martor celor de la Daily Mail. “După ce l-a ajuns pe hoţ, a început să strige că l-a prins. Nu e un om cu care să te pui, cred că l-a şi legitimat pe hoţ înainte să apară poliţiştii.”

    Tom Hardy este cunoscut pentru faptul că îşi execută singur majoritatea scenelor de acţiune, fără cascadori, având o condiţie fizică de invidiat.

    Tom Hardy a putut fi urmărit recent în Taboo, un serial în care numele îi apare peste tot: rol principal, scenarist, producător şi finanţator. Acţiunea este plasată în Londra anului 1814, într-o perioadă în care Regatul Unit deţinea încă monopolul asupra navigaţiei maritime.

    Hardy nu este străin de rolurile de televiziune: el a mai interpretat partitura unui gangster evreu în serialul britanic Peaky Blinders, care s-a bucurat de un succes moderat. Taboo este însă o producţie de cu totul alte dimensiuni, cu un buget de peste 11 milioane de euro – impresionant, având în vedere că vorbim de o miniserie cu doar opt episoade. Şi dacă tot am ajuns la buget, e important de spus că Hardy, servind ca scenarist, producător şi actor principal, a pierdut peste 2 milioane de euro în acest proiect. Motivul pentru care Taboo nu s-a bucurat (încă) de prea mult succes este, cred, povestea destul de complicată. Şi nu doar faptul că este complicată reprezintă o problemă; comentariul unui telespectator pe site‑ul IMDB este relevant în acest sens: „Am urmărit primele trei episoade din Taboo şi încerc să-mi dau seama despre ce este vorba”. Nu cred că persoana în cauză a urmărit totuşi cu foarte mare atenţie cele trei episoade, dar firul narativ este într-adevăr destul de alambicat.

  • Tom Hardy e EROU şi în viaţa de zi cu zi: a alergat un hoţ care era pe o motocicletă şi l-a prins

    Tom Hardy, unul dintre cei mai apreciaţi actori de la Hollywood, s-a transformat într-un adevărat erou atunci când a fugărit şi prins un hoţ de motorete.

    Actorul de 39 de ani a văzut furtul unei motorete şi a luat-o pe urmele hoţului, sărind prin mai multe grădini şi trecând prin holul unei clădiri de birouri în încercarea de a-i tăia calea celui urmărit.

    “Zici că a intrat în modul supererou”, a povestit un martor celor de la Daily Mail. “După ce l-a ajuns pe hoţ, a început să strige că l-a prins. Nu e un om cu care să te pui, cred că l-a şi legitimat pe hoţ înainte să apară poliţiştii.”

    Tom Hardy este cunoscut pentru faptul că îşi execută singur majoritatea scenelor de acţiune, fără cascadori, având o condiţie fizică de invidiat.

    Tom Hardy a putut fi urmărit recent în Taboo, un serial în care numele îi apare peste tot: rol principal, scenarist, producător şi finanţator. Acţiunea este plasată în Londra anului 1814, într-o perioadă în care Regatul Unit deţinea încă monopolul asupra navigaţiei maritime.

    Hardy nu este străin de rolurile de televiziune: el a mai interpretat partitura unui gangster evreu în serialul britanic Peaky Blinders, care s-a bucurat de un succes moderat. Taboo este însă o producţie de cu totul alte dimensiuni, cu un buget de peste 11 milioane de euro – impresionant, având în vedere că vorbim de o miniserie cu doar opt episoade. Şi dacă tot am ajuns la buget, e important de spus că Hardy, servind ca scenarist, producător şi actor principal, a pierdut peste 2 milioane de euro în acest proiect. Motivul pentru care Taboo nu s-a bucurat (încă) de prea mult succes este, cred, povestea destul de complicată. Şi nu doar faptul că este complicată reprezintă o problemă; comentariul unui telespectator pe site‑ul IMDB este relevant în acest sens: „Am urmărit primele trei episoade din Taboo şi încerc să-mi dau seama despre ce este vorba”. Nu cred că persoana în cauză a urmărit totuşi cu foarte mare atenţie cele trei episoade, dar firul narativ este într-adevăr destul de alambicat.

  • Cum arată birourile din New York ale companiei L’Oreal – GALERIE FOTO

    „L’Oréal este o companie veche de 108 de ani, dar cu spiritul unui start-up. Nu ne-am oprit din a ne reinventa şi transforma pe noi înşine, iar pentru noi Hudson Yards reprezintă reinventarea Manhattan-ului”, spune Frédéric Rozé, preşedinte şi CEO al L’Oreal SUA.

    Cu excepţia vederii incredibile de 360 de grade a oraşului, noua locaţie are şi alte avantaje majore pentru angajaţi, printre care un salon de unghii, un salon propriu de înfrumuseţare, o cafenea care ocupă un etaj întreg, dar şi o terasă în aer liber, unde angajaţii sunt bineveniţi să lucreze atunci când vremea le permite.

     

  • Cum arată birourile din New York ale companiei L’Oreal – GALERIE FOTO

    „L’Oréal este o companie veche de 108 de ani, dar cu spiritul unui start-up. Nu ne-am oprit din a ne reinventa şi transforma pe noi înşine, iar pentru noi Hudson Yards reprezintă reinventarea Manhattan-ului”, spune Frédéric Rozé, preşedinte şi CEO al L’Oreal SUA.

    Cu excepţia vederii incredibile de 360 de grade a oraşului, noua locaţie are şi alte avantaje majore pentru angajaţi, printre care un salon de unghii, un salon propriu de înfrumuseţare, o cafenea care ocupă un etaj întreg, dar şi o terasă în aer liber, unde angajaţii sunt bineveniţi să lucreze atunci când vremea le permite.

     

  • Cât costă să închiriezi un spaţiu de birouri în Cluj-Napoca?

    Potrivit datelor Wizmo.ro, platforma imobiliară dedicată atât sectorului rezidenţial, cât şi celui de business, şi RE/MAX Grup de Lux, una dintre francizele RE/MAX  România, aceeaşi evoluţie s-a putut remarca şi la nivelul spaţiilor office cu standarde de calitate mai scăzute.

    Clădirile de birouri de clasa B de pe piaţa imobiliară clujeană au fost închiriate anul trecut cu preţuri oscilând între 8 şi 12 euro/mp. Diferenţa de preţ este generată de caracteristicile diferite pe care cele două categorii le însumează. În timp ce clădirile de clasa A sunt localizate central sau ultracentral, cele de clasa B au locaţie semicentrală sau marginală. De asemenea, diferenţele dintre cele două categorii se remarcă şi la nivelul standardelor de calitate în ceea ce priveşte iluminarea, dimensiunea suprafeţei vitrate şi a altor caracteristici ale clădirii.

    În ceea ce priveşte preţurile clădirilor de clasa C, precum cele noi situate în zone semicentrale şi foste clădiri ale unor întreprinderi de stat, situate în cartiere sau la periferii, acestea variază între 5 şi 7 euro/mp.

    „Chiriile pentru spaţiile de birouri clujene au oscilat în ultimul timp în funcţie de cererea existentă pe piaţă. Dacă în anii anteriori, marjele de preţ erau relativ comparabile în cadrul aceloraşi clase, în prezent, plaja pe care se desfăşoară preţurile a devenit una largă, oscilând în 2016, de exemplu, în cadrul clasei B, între 8 şi 12 euro pe mp. Pentru anul acesta estimăm că preţurile vor înregistra aceleaşi discrepanţe, cu păstrarea, însă, a limitelor superioare şi inferioare”, a declarat Alina Berghian, Sales Associate RE/MAX Grup de Lux.  

    Pe de altă parte, preţurile de vânzare a spaţiilor de birouri de clasa A au oscilat între 1.700 şi 1.800 de euro/mp în 2016, în timp ce spaţiile office de clasa B, respectiv C, au variat între 1.200 şi 1.500 de euro/mp.

    În ultimii ani disponibilitatea spaţiilor în clădirile de birouri din Cluj-Napoca a înregistrat o creştere semnificativă. Dacă în perioada 2006 – 2007 suprafaţa totală a spaţiilor dedicate segmentului de clădiri office era de circa 15.000 de mp, în intervalul 2015 – 2016 aceasta a înregistrat un avans de aproape 190%, până la 560.000 mp. În acest sens, cele mai extinse spaţii de birouri din Cluj-Napoca le ocupă Cluj Business Center (57.000 mp), The Office Center (56.000 mp) şi Novis Plaza Office (14.500 mp).

  • Ce arme avem împotriva zgomotului din birouri?

    61% dintre angajaţi spun că posibilitatea de a se concentra şi munci fără întreruperi este prioritară la serviciu, arată un studiu realizat de Oxford Economics şi Plantronics. 1.200 de angajaţi au fost intervievaţi şi rezultatele arată că zgomotul şi factorii care distrag atenţia nu sunt doar deranjanţi, ci pot cauza şi scăderea productivităţii şi a nivelului de satisfacţie. 

    „Nu zgomotul este problema. Oamenii spun asta, dar nu asta e problema, ci distragerea atenţiei. În birouri, de multe ori oamenii vorbesc şi te pot distrage; astfel îţi pierzi concentrarea. Apoi îţi ia cam 23 de minute pentru a te putea concentra din nou la capacitate maximă”, spune Paul Clark, aflat într-o vizită în România. Aşadar, dacă un angajat este întrerupt de patru ori, fie de alţi oameni sau de ceva din mediul de lucru, o oră şi jumătate din programul de lucru este irosită.

    Potrivit unui sondaj realizat de William Belk, cofondator al firmei de consultanţă Formula Partners, la care au răspuns 2.000 de oameni din diferite industrii, 58% din angajaţii productivi au nevoie de spaţii private pentru a putea rezolva probleme şi 54% dintre ei au spus că actualul mediu al birourilor este prea zgomotos şi îşi pot pierde concentrarea uşor.

    „Acum trei ani am realizat o cercetare şi am întrebat oamenii care sunt problemele legate de birourile de tip open space. 93% dintre angajaţi au spus că zgomotul este principala problemă la birou, de care se leagă inabilitatea de a te concentra. La asta ne-am gândit când am realizat aceste produse”, adaugă Clark.

    În urma cercetării Plantronics a reieşit că 39% dintre respondenţi lucrează în camere de relaxare pentru a nu fi distraşi, 37% ascultă muzică pentru a bloca zgomotul din jurul lor, iar mai mult de o treime (34%) dintre angajaţi iau pauze de relaxare.

    Plantronics produce căşti Bluetooth, căşti wireless, echipamente audio pentru birouri, în special call-centeruri, iar mai nou lucrează la un produs numit Soundscape care vrea să elimine zgomotul din birourile open space şi astfel să mărească productivitatea angajaţiilor.

    Plantronics s-a născut în 1961 în clasicul stil american, într-un garaj unde doi piloţi de avioane comerciale au inventat o variantă uşoară a căştilor folosite în aviaţie. Unul dintre produsele companiei înfiinţate de Courtney Graham şi Keith Larkin a fost folosit în spaţiu de către astronautul Wally Schirra, dar şi pe lună de către Neil Armstrong.

    „Nu mai există zilele acelea când lucrezi doar la birou şi controlezi mediul înconjurător. Acum vorbeşti la telefon în toate împrejurările şi de aceea eliminarea zgomotului de fundal este foarte importantă pentru comunicare. În ultimele 12 luni am început să introducem produse dotate şi cu tehnologie activă de eliminare a zgomotului de fundal şi la recepţionare, nu doar la transmisie”, spune Paul Clark.

    Compania vinde atât segmentului de consumer, cât şi firmelor, care reprezintă majoritatea businessului. Vânzările enterprise ale Plantronics în 2016 au ajuns la 627 milioane de euro din totalul cifrei de afaceri (857 de milioane de euro). Per total, compania a înregistrat anul trecut o scădere a veniturilor faţă de 2015, de la 865 de milioane de euro la 857. „Pe plan global, piaţa de Bluetooth mono a scăzut destul de mult şi repede în SUA, fapt care are un impact mare asupra afacerii noastre, deoarece venitul nostru din segmentul consumer se plasează în jurul a 30%. Europa contribuie cu aproape 27% la venitul global, iar când dolarul creşte, contribuţia noastră scade. Dacă te uiţi doar la Europa, vezi că afacerea merge bine. Anul trecut am crescut cu 9% pe bătrânul continent”, spune Clark.

    Cea mai bună piaţă a companiei este cea a Statelor Unite, care îşi alocă mai mult de jumătate din venituri, urmată de Europa şi Africa, apoi Asia-Pacific şi la final America Latină. Compania nu dezvăluie date despre regiunea noastră sau despre România, însă şeful EMEA Plantronics a menţionat că ritmul de creştere a afacerii pe plan local este semnificativ mai mare decât cel înregistrat la nivelul întegii Europe.

  • Oraşul din România care vine puternic din urmă, după Bucureşti şi Cluj-Napoca

    Timişoara se concentrează în sfârşit pe birouri, aşa cum se întâmplă de multă vreme în Bucureşti şi Cluj-Napoca, iar proiectele din zone centrale găsesc uşor chiriaşi, spune omul de afaceri Ovidiu Şandor.

    ”Avem semnale din partea unor companii care încă nu există în Timişoara şi care vor să vină aici”.

    Ovidiu Şandor investeşte într-un proiect mixt, 130 de milioane de euro, sub numele ISHO. Din proiect vor face parte atât birouri, cât şi locuinţe. „Timişoara se concentrează în sfârşit pe birouri, aşa cum se întâmplă de multă vreme în Bucureşti şi Cluj-Napoca. Proiectele situate în zone centrale, care sunt bine realizate din punct de vedere arhitectural şi tehnic, găsesc cu uşurinţă chiriaşi”.

    Omul de afaceri nu se află la primul proiect de birouri, fiind responsabil şi pentru The Office, din Cluj-Napoca, unde este partener cu investitorul în real estate NEPI, însă este la prima încercare pe rezidenţial.

     „Am demarat construcţia în februarie, iar prima etapă, de 16.000 de metri pătraţi, va fi gata în martie 2018. Suntem în discuţii cu firme din IT, telecomunicaţii, consultanţi, servicii financiare. Până acum, proiectul de birouri este închiriat în proporţie de peste 50%. Avem semnale din partea unor companii care încă nu există în Timişoara şi care vor să vină aici”, spune Ovidiu Şandor.

     

  • Oraşul din România care vine puternic din urmă, după Bucureşti şi Cluj-Napoca

    Timişoara se concentrează în sfârşit pe birouri, aşa cum se întâmplă de multă vreme în Bucureşti şi Cluj-Napoca, iar proiectele din zone centrale găsesc uşor chiriaşi, spune omul de afaceri Ovidiu Şandor.

    ”Avem semnale din partea unor companii care încă nu există în Timişoara şi care vor să vină aici”.

    Ovidiu Şandor investeşte într-un proiect mixt, 130 de milioane de euro, sub numele ISHO. Din proiect vor face parte atât birouri, cât şi locuinţe. „Timişoara se concentrează în sfârşit pe birouri, aşa cum se întâmplă de multă vreme în Bucureşti şi Cluj-Napoca. Proiectele situate în zone centrale, care sunt bine realizate din punct de vedere arhitectural şi tehnic, găsesc cu uşurinţă chiriaşi”.

    Omul de afaceri nu se află la primul proiect de birouri, fiind responsabil şi pentru The Office, din Cluj-Napoca, unde este partener cu investitorul în real estate NEPI, însă este la prima încercare pe rezidenţial.

     „Am demarat construcţia în februarie, iar prima etapă, de 16.000 de metri pătraţi, va fi gata în martie 2018. Suntem în discuţii cu firme din IT, telecomunicaţii, consultanţi, servicii financiare. Până acum, proiectul de birouri este închiriat în proporţie de peste 50%. Avem semnale din partea unor companii care încă nu există în Timişoara şi care vor să vină aici”, spune Ovidiu Şandor.

     

  • Cine este miliardarul israelian care cumpără „pe bandă” în Bucureşti

    Teddy Sagi, 46 de ani, a plătit în şase luni aproape 50 de milioane de euro pe două proiecte de birouri.

    Topmost Investments, compania contolată de miliardarul israelian Teddy Sagi, care are o avere evaluată la 3,2 mld. euro, a cumpărat clă­direa de birouri Polonă 68 Business Center cu 17 mi­lioane de euro şi un yield de puţin peste 9%, potrivit datelor din piaţă.

    Anterior, în toamna anului trecut acelaşi investitor a plătit 30 mil. euro pe proiectul de birouri Swan din Pipera Nord, achiziţionându-l de la Casa de Insolvenţă Transilvania. Achiziţia s-a făcut atunci prin intermediul Smartown Group, controlat de Topmost.

    Proiectul Polonă 68 Business Center are o suprafaţă totală de 9.600 mp închiriabili

    Teddy Sagi este acţionar în grupul Playtech, specializat în jocuri de noroc, pe care l-a fondat în 1999 şi care este listat la Bursa AIM de la Londra. Sagi a vândut anul trecut 12% din Playtech contra sumei de 400 mil. dolari, iar el mai deţine 21% din companie. În România Teddy Sagi deţine prin Smartown Group vilele Dorobanţi 16, Dorobanţi 18 (închiriată către Tucano Cafe) şi Dionisie Lupu 70.