BusinessMagazin

Tag: companii

  • Producătorii de medicamente: Nu avem cunoştinţă ca alte companii să-şi fi anunţat retragerea din România

    Mai concret, oficialii ARPIM arată că, în acest caz, cauzele care au determinat decizia au fost: perioada foarte lungă de timp în care listele de medicamente compensate şi gratuite nu au fost completate cu molecule noi, inovatoare, preţurile impuse la nivel minim european, referenţierea preţurilor produselor originale la cele generice, introducerea pe listele de gratuite şi compensate a unor produse care, deşi nu se află la dispoziţia reală a pacienţilor, au avut ca efect creşterea coplăţii suportate în fapt tot de către companie, prelungirea termenelor de încasare a banilor de către producători la peste 300 de zile şi în final taxa clawback.

    “La sfârşitul anului trecut, Mundipharma a luat decizia de a-şi restrânge activitatea de reprezentare directă în România, precum şi de a căuta o nouă alternativă de business pe plan local. În acest context, este important de reţinut că, deşi au existat unele discontinuităţi în aprovizionare, produsele Mundipharma vor fi şi în continuare la dispoziţia medicilor şi a pacienţilor români”, spune Cristian Luţan, director executiv adjunct al ARPIM.

    ARPIM reiterează faptul că taxa clawback, cumulată cu celelalte măsuri de austeritate – neactualizarea integrală a listei medicamentelor compensate din 2008, termenele de plată foarte lungi, cel mai mic preţ la medicamente din întreaga Europă, referenţierea pe clase terapeutice – crează un mediu economic şi investiţional impredictibil şi extrem de dificil.

    “Aceasta este realitatea economică de care trebuie să ţinem cont atunci când luăm decizii referitoare la activitatea noastră în România. Companiile farmaceutice membre ARPIM nu au ameninţat şi nu ameninţă cu retragerea din România. Nu avem cunoştinţă ca în intervalul imediat următor alte companii ARPIM să-şi fi anunţat retragerea din România. ARPIM, alături de membrii săi, vor informa autorităţile şi pacienţii în cazul în care vor fi şi alte companii nevoite să se retragă. Companiile farmaceutice, aşa cum este Mundipharma în aceste zile, sunt nevoite să acţioneze în condiţii economice profund nefavorabile şi să ia deciziile care se impun de la companie la companie”, se arată în comunicatul de presă remis BUSINESS Magazin.

    Asociaţia Română a Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM) este organizaţia care susţine obiectivele comune ale celor mai importante 28 de companii farmaceutice internaţionale producătoare de medicamente originale, prezente în România. Acestea realizează împreună peste 70% din valoarea pieţei farmaceutice româneşti.

  • Companiile care cumpără energie direct de la Hidroelectrica au acceptat creşterea preţurilor

    Hidroelectrica a iniţiat, la 1 decembrie, negocieri cu toţi beneficiarii de acorduri directe de achiziţie a electricităţii în vederea majorării preţurilor de vânzare, a reducerii cantităţilor de electricitate şi a duratei contractelor.

    “O parte dintre companii au acceptat creşterea preţurilor electricităţii pe care o cumpără de la Hidroelectrica, o parte au fost de acord cu creşterea preţurilor şi reducerea cantităţilor. Unii au acceptat o creştere foarte mică a tarifelor”, au afirmat sursele.

    Potrivit acestora, în cazul unor contracte preţurile de vânzare au urcat, după negocieri, la 155-164 lei/Mwh, faţă de o medie de 130 lei/MWh, iar cantităţile au coborât cu procente cuprinse între 10% şi 20%.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Bloomberg: Marile companii au anunţat de trei ori mai multe concedieri la începutul anului

    Concedierile anunţate au crescut, până vineri 10 februarie, la 94.369 de locuri de muncă, faţă de 26.561 în aceeaşi perioadă din 2011, potrivit datelor Bloomberg. Companiile din Europa de Vest sunt responsabile de cea mai mare parte dintre aceste concedieri, în timp ce rata şomajului din zona euro persistă la maximul ultimilor 13 ani, de aproximativ 10%. Concedierile anunţate la început de an au atins astfel cel mai ridicat nivel după recordul atins în 2009, când SUA şi Europa înregistrau cele mai abrupte contracţii economice după cel de-Al Doilea Război Mondial.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Carpatica lansează serviciul de alertare prin SMS pentru companii

    Alerta SMS este transmisă pe telefonul mobil al clientului imediat după efectuarea tranzacţiei şi conţine numărul cardului folosit, data şi ora exactă a utilizării, suma tranzacţionată, locul unde s-a efectuat tranzacţia şi statutul tranzacţiei (reuşită sau eşuată).

    Clientul poate să opteze pentru una din cele două variante disponibile: alerta integrală – se trimit SMS pentru toate tranzacţiile derulate prin intermediul cardului (plăţi şi retrageri numerar), indiferent de valoarea acestora; alerta personalizată – se trimit SMS pentru tranzacţiile de retragere de numerar de la ATM, plăţi la POS şi plăţi pe internet, de valoare mai mare sau egală cu pragul de alertare stabilit de client.

    Costul abonamentului perceput pentru acest serviciu poate fi de 7 lei sau de 10 lei, în funcţie de varianta aleasă de client, pentru cardurile de debit în lei Mastercard Business Lider, respectiv de 2 sau 4 euro pentru cardurile de debit in euro Mastercard Standard Euro.

    Banca a lansat în septembrie 2011 serviciul de alertă prin SMS pentru persoanele fizice, tot cu două variante (integrală sau personalizată, cu valoare minimă a tranzacţiei vizate de 50 de lei). Pentru persoanele fizice, costul abonamentului este de 5 lei pe lună la conturile in lei şi 1 euro pentru cele în moneda europeană (opţiunea de alertare personalizată) şi de 8 lei, respectiv 2 euro pentru opţiunea de alertare integrală.

    Carpatica este o bancă de talie mică, controlată de omul de afaceri sibian Ilie Carabulea. După primele nouă luni ale anului trecut, Carpatica şi-a redus pierderile de 4,6 ori faţă de anul precedent, de la 115 mil. lei la 25 mil. lei (5,9 mil. euro).

  • BCR Leasing oferă finanţare pentru vehicule comerciale mai vechi de 6 ani

    Oferta celor două companii – vehicul şi finanţare – se adresează firmelor care vor să cumpere un vehicul comercial cu o vechime mai mare de 6 ani şi care nu îşi pot finanţa integral achiziţia din resurse proprii.

    “Există multe companii care activează în domeniul construcţiilor sau al transporturilor şi care nu îşi pot permite în acest moment să achiziţioneze vehicule comerciale noi, având în vedere costurile ridicate. Produsul nostru le va permite să ramână active în piaţă, într-un mediu economic încă dificil”, a declarat Bogdan Speteanu, director general al BCR Leasing.

    Interesul potenţial companiilor pentru acest tip de vehicule rezultă şi din configuraţia parcului circulant de vehicule comerciale al Romaniei, care este format preponderent din maşini cu o vechime de peste 6 ani. Tranzacţiile de vânzare-cumpărare de vehicule comerciale rulate au reprezentat un segment de piaţă cu dimensiuni ce au ajuns în 2011 la dublul volumelor de vehicule noi vândute.

    Vehiculele achiziţionate prin acest serviciu de finanţare beneficiază şi de garanţie tip drive-line pe o perioadă de şase luni, valabilă în reţeaua de service autorizat Cefin.

    “Această ofertă ne va ajuta să devenim mai competitivi şi în ofertele pentru înlocuirea marilor flote, pentru că în principal vehiculele comerciale înmatriculate în perioada 2002 şi 2006 sunt produsele tipice de trade-in”, a declarat Stefano Albarosa, CEO al Cefin România.

    BCR Leasing IFN este prezentă pe piaţa românească de leasing din 2001, ca subsidiară a BCR.

    Cefin România este dealer autorizat Iveco, comerciant de vehicule comerciale rulate şi furnizor de servicii şi produse post-vânzare (service, piese de schimb, consumabile), având în prezent 8 puncte de vânzari de vehicule comerciale şi servicii în Bucureşti, Arad, Constanţa, Deva, Galaţi, Piteşti, Ploieşti şi Timişoara.

  • Peste 19.600 de firme au intrat în insolvenţă anul trecut, cu 10% mai puţine decât în 2010

    Cele mai multe insolvenţe s-au înregistrat anul trecut în Bucureşti (1.880) şi în judeţele Bihor şi Constanţa (1.320, respectiv 1.304). La polul opus se situează Suceava, unde anul trecut doar o firmă a intrat în insolvenţă, Mureş – 54 şi Teleorman – 70. În luna decembrie, numărul firmelor în incapacitate de plată a scăzut faţă de noiembrie, de la 2.062 la 1.822.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Imperiul Ţiriac: planuri noi, aceeaşi strategie

    Într-o perioadă când majoritatea companiilor de pe piaţa locală s-au concentrat aproape exclusiv pe reducerea de costuri şi pe optimizarea businessului – în condiţiile în care vânzările de maşini, apartamente, dar şi credite bancare sau poliţe de asigurări sunt în scădere – grupul Ţiriac a reluat planul de investiţii. Primul pas a fost demarat încă de anul trecut şi a vizat cea mai importantă divizie a holdingului – cea de retail auto.

    “Din punctul de vedere al costurilor poate nu a fost optim să demarăm acest proiect într-un an de criză, când fiecare ban trebuie socotit, dar trebuia făcut. Mai mult, având în vedere că vrem să fim activi pe această piaţă încă mulţi ani şi dacă luăm în calcul faptul că am înregistrat un profit anul trecut pe divizia auto, această schimbare a fost binevenită acum şi ne va ajuta în anii următori”, a spus Ion Alexandru Ţiriac, fiul fostului tenismen şi reprezentantul acestuia în consiliile de administraţie unde Ion Ţiriac deţine un pachet minoritar sau majoritar de acţiuni. Campania de rebranding a dealerilor a fost reprezentată în media şi de două reclame TV pentru Ţiriac Auto, reclame unde ultimul cuvânt, la propriu în acest caz, îl are Ion Ţiriac. “Vocea din reclame a fost făcută ca să dăm un ‘twist’ mai puternic. A fost ideea lui Enoiu (Bogdan Enoiu, preşedintele McCann Erikson – n.r.) care s-a ocupat de această campanie şi a fost foarte binevenită. Având un blazon de familie care reprezintă şi un grup de afaceri, era şi firesc ca şi ‘Patriarhul’ să aibă un cuvânt de spus”, a spus Ion Alexandru Ţiriac.

    Pentru a dezvolta şi în anii următori divizia Ţiriac Auto, care include peste 60 de centre auto care comercializează şapte mărci, printre care Ford, Mitsubishi, Mercedes-Benz, Hyundai, Land Rover, Range Rover şi Jaguar, Ţiriac ia în calcul intrarea într-un parteneriat cu o companie din afara României, aşa cum s-a procedat şi în cazul băncii sau al companiei de asigurări.

    Ion Alexandru Ţiriac vrea să extindă activitatea Ţiriac Holdings pe noi domenii care înregistrează creşteri puternice precum sectorul agricol. Acest domeniu a avansat cu 30% anul trecut, la 19 miliarde de euro, conform diviziei de cercetare a Raiffeisen Bank. În plus, compania va demara în acest an construcţia unei noi clădiri de birouri în apropierea Pieţei Victoriei, în care se vor investi aproximativ 30 milioane de euro. Ţiriac Holdings a rulat anul trecut afaceri cuprinse între 400 şi 600 milioane de euro, conform calculelor BUSINESS Magazin, cel mai important business fiind cel din auto, urmat de imobiliare, cel aviatic şi cel financiar.

    “În acest moment dispunem de cash şi sunt câteva direcţii pe care aş dori să ne dezvoltăm: IT-ul, energia alternativă şi în primul rând agricultura. Acestea sunt cele trei segmente care cred că ce vor dezvolta cel mai mult în următorii 20 de ani. Noi deţinem terenuri agricole şi în momentul de faţă suntem în discuţii pentru a achiziţiona încă două-trei mii de hectare”, a spus Ion Alexandru Ţiriac, care deţine funcţia de reprezentant al acţionarului în consiliile de administraţie în companiile în care Ţiriac Holdings deţine un pachet majoritar sau minoritar de acţiuni. El a subliniat că pentru demararea noului proiect holdingul doreşte şi realizarea unui parteneriat cu o companie care activează în acest domeniu.

    Cel mai mare proiect care va fi demarat în acest an de către Ţiriac Holdings este construcţia unei noi clădiri de birouri pe strada Buzeşti, în apropierea Pieţei Victoriei, care face parte din viitorul bulevard Uranus aflat în construcţie. “Am început deja să mergem spre clienţi şi să vedem cât de viabil este proiectul, având în vedere că discutăm despre o clădire de birouri amplasată ultracentral, cu un standard triplu A adevărat. În momentul când avem un grad de ocupare ‘securizat’ vom începe imediat construcţia.

    Cel mai probabil, în primăvara sau vara acestui an vom demara proiectul”, a spus omul de afaceri. În ceea ce priveşte pachetele de acţiuni deţinute la Metro Cash & Carry, UniCredit Ţiriac Bank sau la compania de asigurări Allianz Ţiriac, acestea nu sunt de vânzare şi nu se doreşte ieşirea din acţionariat decât în anumite situaţii excepţionale precum “un preţ foarte bun sau apariţia unor noi potenţiale investiţii mai profitabile”.

  • Wizz Air a transportat în 2011 în România 2,7 milioane de pasageri, cu 29% mai mult ca anul precedent

    Compania aeriană low-cost Wizz Air a transportat în 2011 peste 11 milioane de pasageri, reprezentând o creştere anuală cu 15%. Gradul mediu de încărcare al aeronavelor Wizz Air a fost de peste 84%, la nivelul anilor anteriori. Compania a inaugurat trei noi baze operaţionale în 2011: Belgrad în Serbia, Vilnius în Lituania şi Tîrgu Mureş în România. În prezent, Wizz Air operează de la 15 baze şi oferă peste 200 de rute în Europa.

    “În ciuda provocărilor mediului macro-economic, creşterea înregistrată de Wizz Air a fost una dintre cele mai mari din industria aeriană europeană. 2011 a fost un an important pentru Wizz Air în România prin deschiderea bazei operaţionale de la Tîrgu Mureş. Vom rămâne dedicaţi planurilor de extindere a operaţiunilor în România în 2012”, a declarat József Váradi, CEO al Wizz Air.

    Linia aeriană are 1.500 de angajaţi în Polonia, Ungaria, Bulgaria, România, Ucraina, Cehia, Serbia, Lituania şi Elveţia. În plus, compania a creat aproximativ 11.000 de locuri de muncă în industriile care deservesc sau beneficiază de operaţiunile Wizz Air. Wizz Air oferă 51 de rute disponibile din Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara şi Tîrgu Mureş. Noile rute anunţate pentru 2012 sunt Bucureşti – Verona (Italia) şi Bucureşti – Palma de Mallorca (Spania).

  • Gitenstein: Companiile de stat pierd bani, e preferabilă privatizarea lor totală

    Ambasadorul Mark Gitenstein a spus, la o conferinţă care a avut loc la Parlament, că în România companiile de stat sunt o resursă semnificativă, neexploatată, care poate relansa economia către o creştere sustenabilă pe termen lung. “Aşa cum FMI a spus de mai multe ori, companiile controlate de stat au nevoie urgentă de o reformă accelerată, care să le facă eficiente şi să le transforme în afaceri generatoare de profit şi nu depozitare de influenţă politică şi nepotism”, a spus Gitenstein.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Topul celor mai mari firme de proiectare

    V-aţi întrebat vreodată, când circulaţi pe o şosea sau când vedeţi o fabrică la margine de oraş cine este “creierul” care le-a gândit şi le-a dat formă? Sau, cu alte, cuvinte, cine le-a proiectat? Firmele de proiectare au un rol central în orice lucrare de construcţie, fie că vorbim de autostrăzi, hidrocentrale sau hale industriale, în condiţiile în care se află în spatele soluţiei tehnice şi dau direcţia oricărui pas pe care constructorii îl fac. Cine au fost însă cei mai mari proiectanţi de pe piaţa locală anul trecut, în funcţie de veniturile pe care le-au înregistrat?

    Primii zece cei mai mari jucători din industria proiectării în construcţii au consemnat anul trecut cifre de afaceri cumulate de 350 de milioane de lei sau circa 83 de milioane de euro, având în medie o marjă de profit de 10,2%, potrivit IBC Focus, companie specializată în agregarea de informaţii din domeniul construcţiilor şi afacerilor.

    În 2010 piaţa construcţiilor nu a dus-o prea bine, continuând să scadă cu 20-25%, astfel că acest declin s-a resimţit şi la nivelul firmelor de proiectare şi consultanţă: cu un an în urmă cifra de afaceri a celor mai mari zece se ridica la 99 de milioane de euro, deci cu aproape 16% mai mult decât în 2010.

    Liderul în domeniul proiectării a fost Institutul de Studii şi Proiectări Hidroenergetice (ISPH), cu afaceri de 53,7 milioane de lei (12,8 milioane de euro), în uşoară scădere faţă de anul anterior. Compania, care a fost înfiinţată încă din 1949 şi care a fost privatizată după Revoluţie, s-a implicat în construcţia a numeroase baraje sau hidrocentrale în România, cum sunt amenajarea râului Crişul Repede sau lucrările de reabilitare la hidrocentrala de la Remeţi din judeţul Bihor. Compania a avut anul trecut o marjă de profit de circa 17,5%, obţinând al doilea cel mai mare profit net din rândul celor mai mari zece firme de proiectare ce activează pe piaţa locală. În 2010 ISPH a continuat o serie de proiecte din domeniul hidroelectric, precum studiul de fezabilitate pentru retehnologizarea Centralei Hidroelectrice Slatina sau studiul de prefezabilitate pentru valorificarea potenţialului hidroenergetic al râului Mureş pe sectorul Mureş-Nădlac.

    Dacă laurii de premiant au mers în 2010 către un proiectant din domeniul energiei, locul secund a fost ocupat de Search Corporation, firmă controlată de omul de afaceri Michael Stanciu, care are contracte în special în infrastructura rutieră. Compania, cu afaceri de aproape 45 milioane lei (10,7 milioane euro) şi un profit de 1 milion lei (0,3 milioane euro), se ocupă în special de proiecte de autostrăzi în România, astfel că, având în vedere că anul acesta au fost licitate o serie de proiecte de astfel de şosele, şi-ar putea mări considerabil businessul în 2011. “Cifra de afaceri a scăzut în 2010 în principal din cauza încetinirii procesului de lansare de noi proiecte de către autorităţile care gestionează infrastructura rutieră”, spune Mihaela Drăghici, director relaţii publice în cadrul Search Corporation.