BusinessMagazin

Tag: companii

  • Cum pot rezolva companiile probleme grave ale societăţii?

    Autorii Programului ResponsabilitateSociala.ro organizează evenimentul la World Trade Center Bucureşti.Comisia Europeană a anunţat în octombrie 2011 un pachet ambiţios de politici prin care va stimula practicile de CSR în toate statele membre, cu scopul de a recâştiga încrederea consumatorilor în marile companii şi în economia europeană. Măsurile din acest pachet merg de la accesul la achiziţii publice, până la obligativitatea companiilor de a-şi raporta impactul (pozitiv sau negativ) asupra societăţii, a comunităţilor locale şi asupra mediului.

    Dragos Dehelean, coordonatorul Programului ResponsabilitateSociala.ro, declară: “Măsurile anunţate de Comisie sunt foarte clare si vor avea un efect major asupra companiilor din Romania, in calitate de stat membru. Insa pentru ca efectele sa fie pozitive, economia si societatea romaneasca trebuie sa fie pregatite. De aceea, in 2012 este cu atat mai important ca atat decidentii din companii, cat si liderii de opinie si societatea civila sa inteleaga mai bine importanta practicilor de CSR, cu ajutorul unor exemple de succes de pe alte piete europene.”

    Cele 2 zile de conferinte vor include 4 sesiuni de studii de caz. Acestea vor acoperi o arie larga de subiecte: de la reducerea poluarii, a consumului de energie sau a deseurilor, pana la inovatia in domeniul produselor si serviciilor responsabile, la dezvoltarea comunitatilor locale sau incluziunea categoriilor defavorizate sau a persoanelor cu dizabilitati.

    Petru ca studiile de caz sa fie cu adevarat inspirationale, acestea vor fi sustinute de reprezentanti sau invitati straini, dar si locali, ai unora dintre cele mai importante companii multinationale prezente in Romania: Petrom (membra a grupului OMV), BCR (membra a Erste Group), Orange, UniCredit Tiriac Bank (membra a grupului UniCredit), GlaxoSmithKline si Raiffeisen Bank.

    Evenimentul se adreseaza in primul rand reprezentantilor sectorului de afaceri din Romania, dar si liderilor de opinie din societatea civila, din mass-media, din mediul academic si cel institutional. Acestia vor putea intra in dialog cu 11 invitati internationali, despre initiativele de CSR pe care le-au derulat, dar si despre tendintele in domeniu, la nivel european.

  • Grup Feroviar Român vrea să preia companiile feroviare elene, la concurenţă cu Franţa şi Rusia

    Astfel, trei companii feroviare europene sunt interesate să cumpere integral sau parţial transporturile feroviare de stat din Grecia, în cadrul programului de privatizări asumat de guvernul de la Atena în schimbul pachetelor de asistenţă financiară externă de la Comisia Europeană şi Fondul Monetar Internaţional (FMI), potrivit surselor citate. Rusia vrea să cumpere integral reţeaua de căi ferate din Grecia şi operatorul ei, Trainose, iar Grup Feroviar Român (GFR), cel mai mare operator feroviar privat din România, şi-a exprimat interesul pentru operaţiunile de mărfuri, au afirmat doi înalţi oficiali eleni.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Creşte numărul companiilor care acordă prime de Paşte

    Primele acordate vor fi distribuite altfel: 75% sub formă de tichete cadou şi 25% cash. Niciuna din firmele participante la studiu nu va acorda primele sub formă de produse proprii. Primele acordate vor fi în sumă fixă şi reprezintă 89% din totalul primelor oferite anul trecut.

    Din cei 11.487 de angajaţi ai companiilor participante la studiu, aproximativ 9.500 vor avea primă anul acesta, în creştere faţă de anul trecut, când au primit prima 6.750 de angajaţi din 14.423. Sumele acordate au scăzut însă cu 9%. Majoritatea companiilor a ales ca model de acordare a primelor tichetele cadou, acestea fiind un beneficiu deductibil, deci mai puţin costisitor pentru angajator.

    Cele mai mari creşteri sunt în domeniul auto. Aici, cifrele arată o creştere cu aproximativ 22% mai mare decât media celorlalte domenii analizate. Firmele de producţie se găsesc în cea mai buna poziţie din ultimii ani – acestea au făcut cele mai eficiente restructurări, iar primele se acordă pe baza productivităţii angajaţilor.

    Media primelor acordate anul trecut a fost de aproximativ 305 lei pentru fiecare angajat, în timp ce anul acesta nivelul mediu al primelor va fi sub 230 de lei pe angajat.

  • Guvernul ar putea suprataxa companiile de gaze şi electricitate

    “Există în Guvern discuţii privind nivelul redevenţelor la petrol şi gaze. Acestea ar putea fi majorate mai devreme de 2014, odată cu procesul de liberalizare a preţurilor energiei electrice şi gazelor naturale. O altă variantă este suprataxarea companiilor de gaze şi energie, pentru că vor fi nişte profituri pentru care trebuie să facă nimic”, au afirmat sursele. Autorităţile române s-au angajat în negocierile cu FMI să elaboreze până la finele lunii aprilie un calendar privind eliminarea tarifelor reglementate în sectorul gazelor naturale. Până atunci, autorităţile intenţionează să se consulte cu companiile relevante de pe piaţă pentru a pregăti un pachet privind taxele, redevenţele şi reglementările în sectorul de petrol şi gaze, se arată în ultima scrisoare de intenţie convenită de Guvern cu FMI.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Când şi de ce s-ar ieftini creditele

    Pentru BNR, explica săptămâna trecută guvernatorul Mugur Isărescu, ciclul de reduceri ale dobânzii de politică monetară, de la 6,25% în noiembrie anul trecut la 5,25% în prezent, s-a transmis cu întârziere în politica de dobânzi ale băncilor pentru că “s-a suprapus cu o perioadă extrem de tensionată economic şi financiar în Europa, iar la nivelul băncilor comerciale s-a suprapus cu scăderea intermedierii financiare, anunţată de multe bănci mari din Vest cu filiale în România”. Mai exact, băncile-mamă au cerut băncilor-fiică, în special celor cu capital austriac şi grecesc, să-şi îmbunătăţească raportul dintre depozite, adică între resursele atrase local, şi nivelul creditării, raport care în unele cazuri a ajuns chiar la 1 la 3 sau 1 la 4, reflectând o dependenţă foarte mare de finanţările din resurse externe. Rezultatul a fost că băncile s-au angajat într-o cursă temporară a majorărilor de dobânzi la depozite, în timp ce creditele, în special cele în lei, nu s-au putut ieftini.

    “Îmbunătăţirea raportului între credite şi depozite se va face în timp şi chiar trebuie lăsată să se facă treptat şi nu contracarată, pentru că astfel se reduce datoria externă a ţării, din care o bună parte este creată de băncile private de aici”, spune guvernatorul BNR, însă preţul plătit deocamdată e proces mai lent de redresare a creditării sectorului privat. “Nu spunem că se întâmplă peste noapte: e o problemă structurală şi, ca orice problemă structurală, se rezolvă în timp.” La dezechilibrul dintre credite şi depozite se adaugă, conform ultimului raport FMI, şi dificultatea băncilor de a scăpa de împrumuturile neperformante din portofoliu, care au continuat să se crească şi în 2011: “Dacă riscurile pentru sectorul bancar au fost atenuate graţie cerinţelor mari de provizionare, acestea din urmă au comprimat profitul băncilor, împiedicând astfel o coborâre a dobânzilor la credite pe măsura relaxării politicii monetare de către BNR”.

    Până acum, piaţa a receptat semnalele date de BNR în ultimele luni la primele două niveluri – dobânzile interbancare şi cele la titluri de stat, care au scăzut sub dobânda-cheie a BNR, astfel încât va urma şi al treilea nivel, cel al împrumuturilor pentru companii şi persoane fizice, afirmă Isărescu. “La creditele in lei este posibil sa asistam la o scadere a dobanzilor, in situatia in care BNR va continua sa opereze miscari legate de dobanda de politica monetara si de nivelul rezervelor minime obligatorii, iar acestea vor fi corelate cu scaderea dobanzilor la depozite”, declara în februarie pentru BUSINESS Magazin Radu Graţian Gheţea, preşedintele Asociaţiei Române a Băncilor şi al CEC Bank. “In ceea ce priveste evolutia dobanzilor la creditele in valuta, este dificil de facut o predictie, cu atat mai mult cu cat o serie de evenimente care pot interveni pe pietele financiare europene sunt imposibil de anticipat.”

    Într-o formă sau alta, aceste verdicte au fost reluate de atunci încoace şi de alţi bancheri, cu accent pe ideea că dacă BNR îşi doreşte ca băncile să ieftinească împrumuturile, o metodă eficientă ar fi reducerea ratei rezervelor minime obligatorii. Guvernatorul Isărescu a explicat că pentru moment nu e posibil, pentru că pe de o parte în sistemul bancar există un deficit de lichiditate pe ansamblu (căruia i se adresează ofertele săptămânale de finanţări pe termen scurt de la BNR, unde băncile iau constant între 4 şi 6 miliarde de lei, bani necesari însă pentru refinanţări, nu pentru creditare), pe de altă parte există un surplus de lichiditate la nivelul câtorva bănci. Iar atenuarea acestor dezechilibre cere timp; conform sondajului Asociaţiei Analiştilor Financiar-Bancari de săptămâna trecută, RMO pentru lei ar putea fi redusă la 12% în decembrie 2012 şi la 10% în decembrie 2013, în timp ce RMO pentru valută va rămâne neschimbată anul acesta, la 20%, urmând să ajungă la 15% abia la sfârşitul lui 2013.

    Pe ansamblu, creditul către sectorul neguvernamental a crescut mai rapid în februarie faţă de aceeaşi lună din 2011, la 7,6%, faţă de 7,1% în ianuarie, însă doar ca efect al evoluţiei cursului de schimb, având în vedere că ritmul de creştere a creditelor în lei s-a redus (la 4,3%, de la 4,9%), iar pentru cele în valută a scăzut uşor la 6,1%, de la 6,2%, constată Vlad Muscalu, economistul-şef al ING Bank România. Dacă una dintre explicaţiile stagnării a stat în condiţiile meteo care au afectat economia peste iarnă, perspectivele creditării pe termen scurt se prezintă acum ceva mai favorabile, adaugă Muscalu.

    În acest context s-ar plasa noua reducere de către BNR a dobânzii, care nu va fi nici ea ultima: analiştii Citigroup cred că “atâta vreme cât stabilitatea leului nu va fi ameninţată”, banca centrală îşi va menţine înclinaţia către o relaxare a condiţiilor monetare pe tot parcursul anului, pentru că perspectiva de inflaţie s-a ameliorat, astfel încât este probabilă o nouă reducere a dobânzii cu “cel puţin 0,25%” în lunile următoare. Guillaume Trosca, analist al Credit Agricole, consideră chiar că România, dintre toate ţările ECE, rămâne singura care îşi va mai permite în următoarele luni să scadă dobânda pentru a ajuta economia, întrucât celelalte ţări din zonă se confruntă cu creşterea ameninţării inflaţiei, pe fondul majorărilor de taxe şi impozite în condiţii de depreciere a monedelor naţionale.

    Rămâne în continuare de văzut ce vor înţelege băncile prin “a ajuta economia”. Dumitru Dulgheru, analist al BCR, spune că mişcarea BNR “ar putea face mai uşor pentru stat să împrumute bani cu costuri şi mai mici”, remarcând că deja dobânzile medii pe piaţa primară a titlurilor de stat au scăzut pentru toate palierele de scadenţă, astfel încât statul a reuşit să-şi acopere circa 50% din nevoile de finanţare pentru 2012 în numai trei luni. Iar explicaţia preferinţei faţă de stat stă în riscul perceput de bănci la nivelul economiei. Din sondajul în rândul băncilor publicat de BNR în februarie a reieşit intenţia acestora de înăsprire a standardelor de creditare pentru primul trimestru din 2012, preluând astfel cu o mică întârziere tendinţa similară din zona euro. Această înăsprire vizează în special IMM şi finanţările corporaţiilor pe termen lung, după ce riscul asociat cu companiile din mai multe sectoare (imobiliar, construcţii, comerţ, turism), precum şi cu microîntreprinderile a crescut în ultimele luni din 2011.

    “Aversiunea la risc a băncilor se menţine ridicată, acestea înăsprind termenii creditării”, notează BNR, prin introducerea de clauze contractuale mai stricte, solicitarea unor prime de risc mai ridicate şi creşterea spreadului ratei medii de dobândă a creditului faţă de ROBOR la o lună. În acelaşi timp, cererea de credit s-a redus, singurele zone cu creştere rămânând finanţarea pe termen scurt a corporaţiilor şi împrumuturile ipotecare.

  • Numărul firmelor care au intrat în insolvenţă în primele două luni s-a redus cu circa 10% de la 2.890 la 2.608

    În ianuarie 1.474 de firme au intrat în insolvenţă (faţă de 2.031 în ianuarie 2011), iar în februarie alte 1.134 (comparativ cu 1.276 în a doua lună a anului anterior. În Bucureşti şi în judeţele Arad şi Argeş au fost înregistrate cele mai multe insolvenţe în primele două luni din acest an, cu 283, 204 şi respectiv 207 firme. Cele mai multe societăţi care s-au confruntat cu dificultăţi financiare sunt în continuare cele din domeniul comerţului, 725 intrând în insolvenţă, dar şi cele din industria prelucrătoare – 349 şi construcţii – 291.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Tot mai mulţi şefi de companii din SUA sunt dispuşi să facă angajări

    Indicele privind perspectivele economice a înregistrat în primul trimestru cea mai mare creştere după cea din trimestrul al treilea al anului 2009, datorită îmbunătăţirii cererii din Statele Unite, care a compensat temerile privind intrarea în recesiune a Europei. În domeniul pieţei muncii, 42% dintre directorii generali ai companiilor au afirmat că intenţionează să facă noi angajări în SUA, în următoarele şase luni, cu 16 puncte procentuale mai mulţi faţă de sondajul din decembrie şi de peste două ori mai mulţi faţă de cei 16% care vor să facă reduceri de personal.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Piaţa imobiliară – Cum vor evolua preţurile? Vin investitorii? Încep băncile să vândă?

    Deosebirea dintre “afacerea vieţii” şi “afacerea bună” a apărut drept o evidenţă în timpul discuţiilor Clubului BUSINESS Magazin pe tema evoluţiei pieţei imobiliare. O sumă de jurnalişti şi specialişti au încercat să desluşească cum şi de ce s-au transformat imobiliarele din “locomotivă economică” în “fier vechi pe linie moartă” şi cum poate fi schimbată această tendinţă.

    Faptele sunt următoarele: luna februarie consemnează cel mai mic număr de oferte înregistrate pentru această perioadă în ultimii cinci ani, conform calculelor sitului anunturiparticulari.ro, care monitorizează anunţurile publicate de persoanele particulare în presa scrisă şi pe internet.

    Proprietarii bucureşteni au scos pe piaţă 1.501 apartamente, minimul din 2007, în scădere cu 18 procente în comparaţie cu perioada similară a anului trecut. La nivelul preţurilor tendinţa este de scădere, cel mult de menţinere la nivelurile din 2011. Tot în Bucureşti au fost livrate în 2011 în jur de 1.200 de unităţi rezidenţiale noi, o scădere importantă în comparaţie cu cele 4.000 de unităţi livrate în 2010. Programul “Prima Casă” nu a reuşit să dezmorţească foarte mult piaţa rezidenţială, ci să stimuleze segmentul locuinţelor vechi, construite între 1975 şi 1990, observă raportul “Piaţa rezidenţială 2011” al companiei Parker Lewis.

    Numărul proiectelor rezidenţiale scoase la vânzare în a doua jumătate a anului trecut era în Bucureşti de 97, însumând 4.419 apartamente; pentru comparaţie, în Varşovia erau disponibile 411 proiecte cu 18.188 apartamente, iar în Praga 352 de proiecte cu 7.272 de apartamente. Studiul Jones Lang LaSalle din care am luat datele notează o paradoxală creştere de preţuri pentru Bucureşti, de circa 5% în 2011, în timp ce în celelate două capitale est-europene preţurile au rămas pe o tendinţă de scădere.

    “Oamenii au obosit. Cred că pe unii dintre noi, dintre clienţi, dintre antreprenori, dintre cei care sunt implicaţi în business îi simt pentru prima oară un pic obosiţi şi deja neîncrezători. E o întârziere clară a finanţărilor din partea băncilor şi toată lumea practic caută doar oportunităţi. Majoritatea clienţilor şi partenerilor mei caută clădiri blocate, neterminate, nu mai vor să investească bani în autorizaţii, în studii de fezabilitate, să achiziţioneze terenuri, să înceapă procesul de construcţie. Preferă o construcţie terminată, al cărei proprietar este dispus să vândă”, rezumă ceea ce se întâmplă în piaţa imobiliară Ilan Laufer, general manager al Retail Group.

    Marea problemă în imobiliare nu este oferta, nivelul preţurilor sau îndărătnicia dezvoltatorilor sau a vânzătorilor, ci lipsa finanţării. Imobiliarele, observă Adrian Crivii, directorul general al companiei de evaluare Darian, au traversat perioade de sprint începând cu 2009. “Fiecare s-a gândit că mai trec câteva luni şi apoi vor apărea şi veştile pozitive, că nu mai poate dura mult criza. De aceea, lumea e obosită deja. Una este să alergi şi să faci un sprint şi alta e să mergi din sprint în sprint.” În loc de o dezgheţare a pieţei, problemele legate de datoria suverană şi cele de adecvare a capitalului au pus o presiune foarte mare pe bănci, iar finanţările au întârziat. Ce poate urma? “Din nou, o reducere precisă a preţurilor determinată de faptul că, deşi sunt multe proiecte în dificultate, nu este nimic nou pe piaţa finanţării. Puterea de cumpărare e în scădere, băncile nu mai dau credite”, completeză Crivii.

  • Compania Ryanair ar putea opera de pe Aeroportul din Târgu Mureş

    Potrivit unui comunicat de presă transmis, vineri, de Aeroportul “Transilvania” din Târgu Mureş, conducerea aeroportului a finalizat negocierile cu reprezentanţii operatorului aerian low-cost irlandez Ryanair în privinţa condiţiilor tehnice de operare, a taxelor aeroportuare practicate şi a serviciilor oferite, iar zborurile ar putea avea loc “după obţinerea susţinerii financiare prin formele de publicitate, marketing din partea Consiliului Judeţean Mureş”. “Compania aeriană irlandeză urmează să opereze de pe Aeroportul din Târgu Mureş după obţinerea susţinerii financiare prin formele de publicitate, marketing din partea Consiliului Judeţean Mureş, adică măsuri de publicitate pentru judeţul Mureş care promovează potenţialul zonei deservite de Aeroportul Târgu Mureş, eventual prin Asociaţia Judeţeană de Turism Mureş, pe site-ul operatorului aerian low cost şi în broşurile acestuia distribuite în cele 31 de baze ale sale din Europa. Aceste măsuri sunt menite să atragă turişti şi oameni de afaceri în judeţul Mureş, printr-o politică de marketing transparentă a administraţiei publice locale”, se arată în comunicat.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Ce gust are luxul la altitudine

    De la Arcul de Triumf, Champs-Elysées coboară lin către Sena. Dacă alegi partea dreaptă a bulevardului, primul loc pe care îl întâlneşti în cale este restaurantul lui Joël Robuchon. Asta dacă nu-ţi fură privirea sclipitorul magazin Cartier de pe trotuarul opus. Trebuie să te uiţi de două ori, ce-i drept, pentru că firma nu-ţi sare nicidecum în ochi. În plus, “atelierul”, pentru că aşa e denumirea în franceză, este la subsol, iar intrarea se face trecând printre rafturile unui magazin de suveniruri. Nici nu ar trebui să atragă atenţia, pentru că nu toţi plimbăreţii de pe cea mai scumpă arteră comercială din Europa intră în publicul său ţintă. Am auzit prima oară de Joël Robuchon vara trecută, când mi-a căzut în mână “Where”, una dintre revistele înşirate în lobby-ul hotelului Mandalay Bay din Las Vegas. “Where” îl numea pe francez “bucătarul secolului” şi saluta deschiderea unui nou restaurant în cadrul complexului hotelier MGM Grand, una dintre cele mai luxoase clădiri de pe Las Vegas Boulevard. Robuchon le reproşa americanilor că bucatele din meniuri sunt aceleaşi indiferent de anotimp şi că îşi propune în primul rând să diversifice oferta culinară.

    La Paris, Robuchon era mai agitat decât mă aşteptam. “Aşa e mereu la astfel de evenimente”, avea să-mi explice Cedric Leurquin, responsabilul de comunicare corporate al Air France. Restaurantul său, cotat cu două stele Michelin, găzduia jurnalişti din peste zece ţări şi oficiali francezi pentru prezentarea noilor meniuri de la clasa business pe zborurile de lung-curier. Prin completarea meniurilor cu bucatele gătite de Joël Robuchon, bucătarul ale cărui restaurante totalizează 26 de stele Michelin, dar şi prin oferirea unor truse de igienă şi a altor servicii auxiliare, Air France vrea să-şi securizeze pasagerii pe zborurile lungi, cele mai profitabile pentru aviaţia europeană în actualul context economic. “Vom fi ambasadorii bucătăriei franţuzeşti în lume”, adăuga Christian Herzog, vicepreşedintele de marketing al grupului Air France KLM, maeştrii culinari fiind înnoiţi de acum încolo la fiecare şase luni.

    Lupta pentru pasageri a devenit tot mai aprigă în ultimii ani, după ce companiile aeriene din Orientul Apropiat au intrat agresiv pe piaţa europeană pentru a cuceri cotă de piaţă pe zborurile de lung curier, în mare parte către destinaţiile din Asia şi Oceania. Turkish Airlines, Emirates, Qatar Airlines, dar şi Etihad Airways, Singapore Airlines şi Thai Airways au obţinut numeroase premii în ce priveşte confortul, mâncarea şi serviciile auxiliare oferite pasagerilor înaintea îmbarcării, dar şi în timpul şi după zbor.

    Atotputernicii Air France KLM, British Airways şi Lufthansa se văd nevoiţi să inoveze tot mai mult la capitolul servicii, muşcaţi pe de-o parte de orientali şi asiatici şi, pe de altă parte, de preţurile extrem de competitive ale operatorilor low-cost. Nemţii îşi schimbă bucătarii la fiecare două luni pentru zborurile de lung curier, gemenii Thomas şi Mathias S¸hring fiind responsabili în ianuarie şi februarie de meniurile Star Chef la clasele premium. Născuţi la Berlin în 1977, cei doi au devenit celebri după ce au lucrat la Mezzaluna, unul dintre restaurantele de top ale Thailandei, dar şi la Roma, Wolfsburg şi Zwolle. Experienţa lor nu va distanţa meniurile Lufthansa de nuanţele mediteraneene, de regulă mai apreciate de pasagerii europeni.

    British Airways oferă meniurile First unde pasagerii pot alege, în funcţie de apetit, dar şi de starea de spirit, “Catch of the Day”, meniul cu fructe de mare oferit de scoţienii de la Loch Fyne, dar şi ceaiurile englezeşti, a căror servire e inspirată de unul dintre cele mai luxoase hoteluri din Marea Britanie, The Dorchester.

    Puţin tardiv, europenii încep să înţeleagă că zborul nu mai înseamnă de multă vreme călătoria din punctul A în punctul B, ci trebuie să devină o experienţă cât mai plăcută. Pierderile de miliarde de euro din aviaţia europeană au determinat reduceri de costuri şi la capitolul servicii, iar asiaticii au exploatat minusul la maximum în favoarea lor. “În planul de a ajunge din nou pe profit, am ales să menţinem acelaşi nivel al investiţiilor în calitatea serviciilor de la bord. Capacitatea de a inova şi de a urca la aşteptările pasagerilor va fi parte din succesul nostru”, spunea Alexandre de Juniac, noul CEO al Air France. Ambiţia este necesară, dar nu şi suficientă.