Masurile sunt cuprinse in Memoramdumul suplimentar de Intelegere
convenit de Romania cu FMI si UE si obtinut de MEDIAFAX.
Documentul mai prevede reducerea cu 25% a salariilor, dar si a
sporurilor si altor plati de natura salariala pentru toti
salariatii din sectorul public, incepand cu 1 iunie 2010, precum si
“rationalizarea” in continuare a numarului de salariati din
sectorul public, in lunile urmatoare.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Alte prevederi, conform documentului obtinut de MEDIAFAX:
tichetele de masa, castigurile de capital si dobanzile la depozite
bancare vor fi impozitate, vor fi eliminate scutirile de la
impozitul pe venit acordate programatorilor IT, legea insolventei
personale nu va fi adoptata, Termoelectrica va fi vanduta sau
inchisa, CFR Marfa va fi privatizata, iar arieratele celor 10
companii monitorizate vor fi reduse cu 2,5%. Se va recurge la
majorarea taxelor, daca masurile deja convenite nu au efect.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Masurile sunt cuprinse in Memoramdumul suplimentar de Intelegere
convenit de Romania cu FMI si UE si obtinut de MEDIAFAX.
“Masurile de reducere a cheltuielilor includ si o inghetare a
pensionarilor anticipate incepand cu data de 1 iunie 2010 si pana
la intrarea in vigoare a legii de reforma a sistemului de pensii.
Pensiile noi de invaliditate vor fi acordate numai daca acestea au
fost in prealabil aprobate de echipele de evaluare medicala din
Ministerul Muncii”, se arata in document.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
De altfel, premierul Boc a precizat ca in negocierile cu FMI,
solutia propusa de Fond a avut in vedere, pe langa majorarea TVA la
22% si cresterea la 20% a cotei unice de impozitare, si o reducere
cu 20% a fondului de salarii. Autoritatile romane insa au preferat
varianta reducerii salariilor cu 25% si a pensiilor cu 15% “ca sa
nu mai puna presiune suplimentara pe singura categorie care mai
plateste impozite si taxe”, respectiv pe sectorul privat.
“Am ales raul cel mai mic”, a conchis Boc.
Salariile bugetarilor vor fi reduse uniform cu 25% pana la 20
iunie, urmand sa ramana asa pana la intrarea in vigoare a noii legi
de salarizare bugetara, la 1 ianuarie 2011, cand noua grila
prevazuta de lege va fi aplicata “in limitele fondului de salarii
existent”, a declarat ministrul finantelor, Sebastian Vladescu.
Precizarea exclude speculatiile ca salariile vor putea fi reduse
diferentiat, in functie de diverse criterii. Conform premierului
Emil Boc, nu vor fi afectate insa alocatiile pentru copii si
persoane cu handicap si nici un salariu nu va fi mai mic de pragul
de 600 de lei.
Reducerea pensiilor si a salariilor ar trebui sa permita
Romaniei sa se incadreze intr-un deficit bugetar de 6,8% din PIB in
acest an, de la 7,4% in 2009.
Emil Boc a justificat masurile de austeritate in primul rand
prin mostenirea guvernului Tariceanu, respectiv majorarea
salariilor si a pensiilor peste productivitate in 2007-2008 si abia
in al doilea rand prin “criza economica, respectiv ultimele
evolutii care au avut loc inclusiv in Grecia”.
Daca nu s-ar fi luat acum nici o masura de austeritate, am
ajunge la o indatorare de 62% din PIB pana in 2012, iar deficitul
bugetar ar trece de 9% din PIB inca din acest an, au afirmat cei
doi oficiali. “Chiar si asa, cu reducerile de salarii si pensii,
tot mai trebuie aduse de la buget 1,7 miliarde de euro, spre a
corecta decalajele acumulate din 2007 pana acum”, a declarat
Boc.
In privinta performantei propriului sau guvern in privinta
aducerii cheltuielilor la niveluri mai realiste, Emil Boc a afirmat
doar ca el a incercat sa plafoneze cresterea fondului de pensii in
2009, respectiv sa-l mentina la un nivel similar cu cel din 2008,
de 45,6 miliarde de lei, si sa reduca personalul din sectorul
bugetar, care la sfarsitul lui 2009 numara cu 162.000 de oameni mai
putin decat in 2008.
Pana in momentul de fata, Romania a tras circa 12 miliarde de
euro din imprumutul extern acordat de FMI, Comisia Europeana si
Banca Mondiala, din care 7,11 miliarde au revenit BNR, iar
Guvernului 4,95 miliarde (din care 2,15 miliarde de la FMI, 2,5 de
la CE si 300 de milioane de la BM). Guvernul a folosit banii pentru
acoperirea deficitului din bugetul de investitii si pentru
cheltuieli sociale.
Premierul a incheiat optimist, spunand ca economiile la buget
facute prin reducerea salariilor si a pensiilor vor putea asigura
Guvernului posibilitatea ca in trimestrele II sau III sa-si poata
achita integral datoriile catre firme, adica in jur de 1 miliard de
euro.
In al doilea rand, va continua programul de investitii publice –
in infrastructura rutiera (continuarea constructiei de autostrazi,
finalizarea centurilor ocolitoare la Bucuresti – Chitila, Sibiu,
Oradea, Lugoj, Iasi, reabilitarea a 400 km de drum national si 500
km de drum judetean), economia rurala (1 miliard de euro, finantat
de UE si cofinantat de Romania), infrastructura de mediu (700
milioane de euro, finantat de UE si cofinantat de Romania), 1.000
de case din programul “Case pentru specialisti” in mediul rural,
4.000 de case ANL si investitiile de 2 miliarde de euro ale celor
24 de companii din subordinea Ministerului Economiei.
Prim-ministrul a promis extinderea garantiilor guvernamentale,
dupa modelul “Prima casa”, pentru a sustine companiile care au
castigat proiecte europene, dar “nu gasesc finantare pentru ca
bancile nu le dau credite”. Va continua si programul de inlesniri
fiscale pentru firmele care angajeaza someri, a adaugat Emil Boc,
precizand ca “deja somajul a scazut usor in aprilie fata de
martie”.
In fine, Guvernul va aplica un program “agresiv” de combatere a
evaziunii fiscale si va supraveghea reducerea la strictul necesar a
achizitiilor publice de catre ministere. “Eu personal am anulat o
licitatie de 100.000 de euro, daca nu gresesc, pentru o cercetare
sociologica de evaluare a impactului unor masuri asupra
populatiei”, a afirmat Emil Boc.
El a mentionat ca autoritatile romane si expertii FMI estimeaza
pentru acest an o crestere economica zero, dupa ce prognoza
anterioara a fost redusa de la 1,3% la 0,8%.
FMI a insistat în discutiile cu Guvernul pentru limitarea
cresterii deficitului bugetar cu maxim 0,5% fata de tinta de 5,9%
din PIB, dar Guvernul a cerut o crestere mai mare, de pana la un
procent din PIB, au declarat surse participante la discutiile de
sambata dintre Guvern si FMI.
Sseful misiunii FMI în Romania, Jeffrey Franks, a declarat ca
board-ul FMI va discuta acordarea celei de-a cincea transe a
acordului cu Romania la finele lunii iunie, daca Guvernul va lua
pana atunci masurile la care s-a angajat, în caz contrar data
urmand sa fie amanata cu cateva saptamani.
Cititi mai multe pe
www.mediafax.ro.
“Vom discuta despre situatia economica a Romaniei, o istorie a
raporturilor FMI cu acest guvern, daca din punctul dumnealor de
vedere e important sa fie o politica transparenta a guvernului,
daca dansii au aflat cum si unde s-au dus banii pe care i-au
imprumutat pana acum, in ce consta minunea pe care ar savarsi-o sau
ar fi savarsit-o guvernul Romaniei si daca mai au incredere in
guvern si le vom prezenta si punctele noastre de vedere referitoare
la faptul ca, dincolo de raporturile intre creditor si datornic,
exista problema supravietuirii si dezvoltarii economice”, a
declarat presedintele PNL.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
“Este analizata in prezent si aceasta varianta, ca mai multe
indemnizatii sociale, precum alocatiile pentru copii si cele pentru
persoanele cu handicap, sa fie impozitate cu 15%”, au aratat
sursele citate.
Presedintele BNS, Dumitru Costin, a declarat, vineri, ca stie “pe
surse” ca la nivelul Guvernului s-ar fi luat decizia diminuarii si
a alocatiilor pentru copii cu 15%.
Intrebat de unde are aceasta informatie, Costin a raspuns: “Va
garantez ca e reala. E pe surse, dar e reala”.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Intr-o vreme in care in Romania se discuta de o remaniere
guvernamentala si intr-o situatie in care se vede, practic, ca
restructurarea sectorului public este infinit mai dificila decat se
credea, nu ar fi o restrangere a aparatului administrativ central
semnalul ca ceva se misca intr-o directie buna?
Cu o schema a Executivului oricum mai redusa decat a Romaniei,
(care are 15 ministri cu portofolii si un vicepremier fara
portofoliu) noul guvern de dreapta al Ungariei a considerat ca 12
ministere (plus alti trei ministri fara portofoliu) cat are in
prezent Guvernul este deja prea mult.
Cititi mai multe pe
www.zf.ro
Intr-o postare intitulata “De ce nu ar putea fi Crin Antonescu
«complice» cu mine in guvern?”, Udrea precizeaza ca “nu se pune
problema” ca vreodata sa fie colega de guvern cu Crin
Antonescu.
“Inainte de toate, fiindca «din complicitate» ar trebui sa vina in
fiecare zi la serviciu, lucru complet strain lui Crin Antonescu,
parlamentar de zeci de ani la fara – frecventa. Mai mult, ar trebui
sa se trezeasca la 7 dimineata. In fiecare zi! Si nu sa isi faca
aparitia doar cand apune soarele, la talk-show-urile de seara, cand
de abia incepe sa isi intre in mana”, adauga Elena Udrea.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Potrivit ultimelor informatii venite pe surse guvernamentale si
citate de cotidianul Gandul, partea romana si reprezentantii
Fondului ar agrea cresterea TVA la 22% din aceasta vara, dar si
concedieri masive in sectorul bugetar.
Mai multe informatii pe http://www.gandul.info/