Apple, IBM, Wells Fargo şi patru alte companii americane au intrat în acest top după 2007, numărul total al reprezentantelor din SUA ajungând la 14, dintr-un total de 20, transmite Bloomberg. Acestea au înlocuit în clasament Gazprom, China Petroleum&Chemical, Petroleo Brasileiro şi alte companii din Europa şi Asia. Din nouă companii intrate în top după 2007, numai BHP Biliton şi Nestle sunt din afara Statelor Unite.
Tag: companii
-
Taxa pe veniturile suplimentare ale companiilor de gaze şi electricitate, de la începutul lui 2013
“Am înfiinţat un comitet interministerial, condus de Ministerul Finanţelor Publice, care pregăteşte, în consultare cu companiile din sectorul petrolului, gazelor şi electricităţii, un pachet de taxe, redevenţe şi reglementări”, se arată în memorandumul de politici economice şi financiare semnat de Guvern cu Fondul Monetar Internaţional, document obţinut de MEDIAFAX. Pachetul legislativ va avea două părţi, prima vizând contribuţia fiscală pe care Executivul o va aplica veniturilor “extraordinare” ale companiilor de gaze şi electricitate obţinute în urma liberalizării preţurilor la energie şi gaze.
-
GRAFICUL SĂPTĂMÂNII: De ce companiile iau mai greu credite
Explicaţia este înăsprirea condiţiilor de creditare de către bănci, de la garanţiile cerute până la nivelul comisioanelor. Aceeaşi înăsprire a condiţiilor de creditare a fost raportată în sondajele BCE şi de firmele mijlocii sau mici.
-
Moody’s: Insolvenţa Hidroelectrica influenţează negativ profilul de credit al României
Totodată, insolvenţa stabileşte un precedent care generează incertitudine în rândul creditorilor celorlalte companii de stat din România, notează agenţia de rating, care a retrogradat la mijlocul săptămânii trecute cu patru trepte ratingul Hidroelectrica, la “B2”, cu perspectivă negativă. Moody’s atribuie României ratingul “Baa3”, cu perspectivă stabilă, ultima treaptă în categoria “investment grade” a emitenţilor cu recomandare pentru investiţii pe termen lung. “Mai mult, motivaţia oficială a companiei pentru declararea insolvenţei este reorganizarea, şi nu falimentul, ceea ce sugerează că eventuale măsuri mai puţin extreme de reorganizare ori nu au fost luate în calcul, ori nu au fost posibile, ceea ce indică deficienţe instituţionale în cadrul companiei, în mediul în care operează, sau ambele variante” , se spune în raportul Moody’s.
-
Peste 200 de companii din şapte state participă la evenimentul “Go International”
Evenimentul a fost iniţiat de grupul Eurobank EFG, în colaborare cu o serie de asociaţii comerciale elene importante, iar companiile participante operează în domenii ca produse alimentare şi băuturi, materiale de construcţii, materiale plastice, produse chimice, produse farmaceutice şi cosmetice.
Reprezentanţii acestora au avut deja posibilitatea de a stabili întâlniri bilaterale la care vor fi puse bazele unor noi contracte de afaceri şi ale unor noi acorduri comerciale. În cadrul evenimentelor similare “Go International” organizate în Cipru şi în Serbia au avut loc peste 2.800 de astfel de întâlniri.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
-
BVB speră să convingă Guvernul să listeze companiile de stat doar pe piaţa locală
“Cred că este un pas greşit să facem de la început duble listări. Ar trebui să încurajam listarea aici (la BVB, n.r), să dezvoltăm piaţa locală. Sperăm că vom convinge guvernul să facă listări doar aici.
Dacă vor vrea în continuare şi pe altă Bursă, nu ne putem opune, dar guvernul trebuie să înţeleagă că este nevoie de dezvoltarea pieţei locale.
Avem calculatoare şi aici şi pot fi cumpărate acţiuni de către investitorii străini şi de pe această piaţă”, a spus Paul, prezent la deschiderea şedinţei bursiere de marţi, cu ocazia aniversării a 50 de ani de la înfiinţarea programului CFA (Chartered Financial Analyst – Asociaţia profesională a analiştilor financiari certificaţi internaţional).
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Ce aşteptări au managerii companiilor pentru mediul de afaceri în perioada mai-iulie
Concluziiile au fost obţinute prin intermediul unor anchete de conjunctură, în urma estimărilor făcute de manageri cu privire la tendinţele activităţii economice. Anchetele indică soldul conjunctural, obţinut ca diferenţă între procentajul managerilor care au ales varianta pozitivă a fenomenului şi procentajul celor care au indicat varianta negativă.
Astfel, în industria prelucrătoare managerii preconizează o creştere a volumului producţiei (sold conjunctural +18%). În industria metalurgică se va înregistra otendinţă de creştere accentuată (sold conjunctural +43%) în ceea ce priveşte estimarea producţiei. Pentru preţurile produselor industriale se prognozează un avans moderat (sold conjunctural +9%). Numărul de salariaţi va stagna, soldul conjunctural fiind de +1% pe total industrie prelucrătoare.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Bancpost introduce facilitatea de overdraft pentru finanţarea micilor întreprinzători
Prin acest tip de finanţare, clienţii care au un istoric de tranzacţionare cu banca pot accesa în orice moment sume de bani într-o anumită limită aprobată, pentru acoperirea deficitului de capital de lucru curent. Facilitatea de overdraft se acordă în lei, nu necesită garanţii materiale, iar aprobarea se face în 2 zile lucrătoare. Produsul completează şi gama de facilităţi de credit oferite de bancă pentru segmentul întreprinderilor mici şi al PFA. Până la 31 iulie, clienţii care accesează o facilitate de overdraft se bucură de gratuitate la comisioanele legate de facilitate.
“Am lansat anul trecut pachetele tranzacţionale Basic, Star şi Premium, iar interesul pentru acestea în rândul clienţilor noştri a fost peste aşteptări. Avem confirmarea că strategia băncii bazată pe relaţionare cu clientul şi nu pe produs este cea potrivită. Overdraftul a venit ca o completare firească, fiind cea mai flexibilă facilitate de credit din gama de produse de finanţare adresate micilor întreprinzători”, declară Ana Cernat, director executiv al diviziei Companii Mici şi PFA.
Pachetele tranzacţionale Basic, Star şi permit accesul la un mix de produse şi servicii cu utilizare frecventă, printre care contul curent Dinamic cu dobândă avantajoasă, cardul de debit Visa Business sau aplicaţia de internet banking Fastbanking®. Clienţii care aleg să utilizeze oricare dintre cele 3 pachete beneficiază de discounturi semnificative la comisioanele de tranzacţionare şi administrare.
“Segmentul micilor întreprinzători este în atenţia Bancpost şi lucrăm în continuare la îmbunătăţirea serviciilor adresate celor care practic constituie motorul economiei româneşti şi angajează jumătate din forţa de muncă din sectorul privat”, adaugă Ana Cernat.
Bancpost, a zecea bancă din sistem după active, controlată de grupul elen EFG Eurobank, are o prezenţă de peste 20 de ani pe piaţa din România. Banca acoperă prin gama de produse şi servicii din portofoliu nevoi de finanţare pentru toate categoriile de clienţi, companii mari, IMM-uri, companii mici şi persoane fizice. Bancpost acordă finanţare atât prin produsele sale, cât şi prin intermediul liniilor puse la dispoziţie în parteneriat cu BERD şi IFC. În România, Bancpost este partener exclusiv al American Express.
-
Bogdan Cioc: Istoria SAP – eleganţă în design, intuiţie tehnică şi abilitate în afaceri
de Bogdan Cioc
Pe 1 aprilie 1972 cinci foşti angajaţi ai IBM din Mannheim, Germania, pe numele lor Claus Wellereuther (n.1935), Dietmar Hopp (n.1940), Hasso Plattner (n.1944), Klaus Tschira (n.1940) şi Hans Werner-Hector (n.1940), decideau să îşi încerce norocul şi să înceapă o afacere pe cont propriu în industria software. Povestea lor este istoria remarcabilă a uneia dintre cele mai de succes afaceri europene din această industrie apărută în America şi dominată în proporţie covârşitoare tot de America. Este vorba de compania germană SAP, ce îşi sărbătoreşte în 2012, încă tânăra, dar respectabila vârstă de patruzeci de ani.
Dintre cei cinci, doar Claus Wellenreuther avea un MBA şi deci cunoştinţe în administrarea afacerilor. Ceilalţi patru fondatori erau absolvenţi de cursuri tehnice sau ştiinţifice: Hopp şi Plattner erau ingineri în telecomunicaţii, Tschira era fizician, iar Hector matematician. Ceva din moştenirea academică a celor cinci fondatori se mai simte chiar şi azi la SAP, unde un doctorat în matematică poate fi, încă, un motiv clar de mândrie. Companiile europene de software au câteodată, aşa cum remarcă Michael A. Cusumano, profesor la Sloan School of Management de la MIT, în cartea sa din 2004, “The Business of Software”, tendinţa de a se concentra mai mult pe eleganţa în design decât pe crearea de produse software pentru distribuţie de masă. Tendinţa de a trata industria software ca pe o ştiinţă, mai degrabă decât ca pe o afacere. Din fericire pentru soarta sa pe termen lung, SAP a ştiut să echilibreze cele două tendinţe.
Cei cinci plecau în 1972 la drum cu impulsul dat de decizia IBM din 1970 de a decupla vânzarea de hardware de vânzarea de software. Într-o industrie dominată copios de IBM (comparată în epocă cu Albă-ca-Zăpada, iar concurenţii săi cu cei şapte pitici), software-ul era văzut doar ca un accesoriu al hardware-ului. Clienţii care cumpărau un mainframe de la IBM până în 1970 primeau alături de acesta, gratis, sistemul de operare, compilatoare de limbaje de programare (de obicei FORTRAN şi COBOL), baze de date şi alte biblioteci utilitare, precum şi aplicaţii de business. Doar dacă doreau aplicaţii proprii, clienţii şi le construiau singuri sau contractau firme specializate (care erau create în mare parte de foşti angajaţi ai IBM, deveniţi antreprenori) care să le programeze pentru ei. Iar cele mai populare dintre aceste aplicaţii sfârşeau invariabil prin a fi preluate şi rescrise de IBM şi oferite apoi gratuit odată cu hardware-ul.
În 1970, sub tirul acuzaţiilor de monopol şi de politici anticoncurenţiale, IBM a trebuit să decupleze vânzarea de hardware de cea de software şi să trateze cele două elemente drept produse diferite, cu evoluţii diferite, ceea ce şi deveniseră de facto. Şi astfel a luat naştere industria software, povestită pe larg de istoricul Martin Campbell-Kelly în cartea sa din 2003 “From Airline Reservations to Sonic the Hedgehog”.
Pe lângă acest context pozitiv, Hopp, Plattner & Co. mai plecau la drum cu un prim client – preluat de la IBM, desigur: Imperial Chemical Industries, unul dintre marii producători de produse chimice ai epocii – şi cu un vis, acela de a crea aplicaţii de business în timp real. Aplicaţiile software tradiţionale ale momentului presupuneau executarea programelor la momente ulterioare introducerii datelor, momente determinate în funcţie de disponibilitatea puterii de procesare a mainframe-ului central. Prin contrast cu acest model de execuţie, ambiţia noii companii era aceea de a crea aplicaţii care să le ofere utilizatorilor dialogul interactiv direct şi accesul instantaneu la date. Desigur, azi, când puterea de calcul este atât de răspândită încât fiecare dintre noi avem în buzunar un smartphone de câteva sute de dolari de mii de ori mai puternic decât mainframe-urile de sute de mii de dolari ale anilor ’60, acest mod de procesare a devenit un loc comun. Însă în anii ’60 puterea de calcul era atât de rară şi de preţioasă încât trebuia raţionalizată. A fost meritul şi intuiţia celor cinci să vadă că într-o zi lucrurile se vor schimba.
-
Jumătate dintre companiile statului au cheltuit deja peste un milion euro pe reclame, cafea, sucuri, diplome şi plachete
Jumătate dintre companiile de stat, ale căror bugete pe acest an au fost avizate de Guvern, au cheltuit deja peste 1,2 milioane euro cu sponsorizări, reclame şi achiziţii de cafea, sucuri şi diplome oferite la întâlniri de protocol şi vor consuma încă de patru ori mai mult până la sfârşitul anului.
Pe lista companiilor de stat care şi-au bugetat astfel de cheltuieli, indicate într-un document guvernamental obţinut de MEDIAFAX, figurează atât companii profitabile, cât şi societăţi cu pierderi şi datornici tradiţionali la bugetul de stat.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro