Companiile vor plăti din propriile buzunare pentru această campanie de informare publică care va rula timp de cel puţin doi ani. Mesajele vor trebui să apară în presă şi la televizor, cât şi pe ambalajele produselor. Ordinul tribunalului vine la finalul unui proces deschis în 1999 de guvernul federal împotriva principalilor producători de ţigări, acuzaţi de escrocherie. Printre acuzaţi se numără companiile Philip Morris, RJ Reynolds Tobacco şi Lorillard Tobacco. “Companiile de tutun au produs intenţionat ţigări cu un conţinut suficient de nicotină cât să creeze şi să menţină dependenţa”, avertizează unul din mesaje. “Când fumezi, nicotina îţi schimbă creierul – de aceasta este atât de greu să te laşi de fumat.”
Tag: companii
-
Cum arată rezultatele de toamnă ale celor mai mari companii de la noi
Petrom a înregistrat în primele nouă luni un profit net de 2,892 miliarde lei (652 milioane euro), în scădere cu 1% faţă de cel din perioada similară a anului trecut, iar vânzările au avansat cu 18%, la 19,185 miliarde lei (4,327 miliarde euro). Profitul net a fost de 2,921 miliarde lei şi vânzările (fără accize) de 16,224 miliarde lei. “În cel de-al treilea trimestru al anului 2012, rezultatul operaţional al Petrom s-a situat aproximativ la acelaşi nivel cu cel înregistrat în perioada similară a anului trecut, fiind susţinut, în principal, de efectul favorabil al aprecierii dolarului faţă de lei. Nivelul ridicat al preţului ţiţeiului a continuat să influenţeze pozitiv performanţa segmentului explorare şi producţie, dar a afectat volumele de vânzări şi marjele în activitatea de marketing”, a declarat, într-un comunicat, directorul general al OMV Petrom, Mariana Gheorghe.
Profitul EBITDA al grupului CEZ în România a crescut de la 1,9 miliarde coroane ceheşti în primele nouă luni ale anului trecut la 3,9 miliarde coroane în acest an (155 milioane euro), susţinut de producţia de energie eoliană şi de recuperarea unor datorii de la CFR. Activităţile de distribuţie şi vânzare ale CEZ în România au generat un profit înainte de dobânzi, taxe, depreciere şi amortizare (EBITDA) de 2,2 miliarde de coroane (87,5 milioane euro), în urcare cu 85% faţă de 1,2 miliarde de coroane în aceeaşi perioadă a anului anterior, reiese dintr-un raport al companiei.
Romtelecom a avut în primele nouă luni un profit EBITDA de 125,5 milioane euro, în creştere cu 42% faţă de câştigul de 88,3 milioane de euro din aceeaşi perioadă a anului trecut, în timp ce veniturile au scăzut cu 4,6%. Compania a avut venituri de 470 milioane de euro în primele nouă luni, comparativ cu 492,5 milioane de euro în aceeaşi perioadă a anului anterior, se arată într-un raport financiar al grupului elen OTE, care controlează Romtelecom. Profitul operaţional (înainte de dobânzi şi taxe) a fost de 42,7 milioane de euro în acest an, comparativ cu un rezultat negativ de 31,7 milioane de euro în ianuarie-septembrie anul anterior. Numărul clienţilor companiei definit prin liniile de voce se situa la 2,36 milioane la sfârşitul lunii septembrie, cu 6,6% mai puţin comparativ cu 2,53 milioane în aceeaşi lună a anului anterior.
Volumul vânzărilor ale Coca-Cola Hellenic în România a crescut uşor în primele nouă luni ale anului, iar în trimestrul al treilea avansul a fost mai accelerat, susţinut de condiţiile propice din perioada verii, a anunţat compania. “Rezultatele operaţionale şi condiţiile bune privind vremea pe timpul verii, perioadă cheie pentru vânzări, au susţinut volumele în trimestrul al treilea.” La nivel de companie, volumul vânzărilor a scăzut cu 1% în primele nouă luni, de la 1,618 miliarde de navete la 1,605 miliarde de navete. Pieţele emergente au înregistrat un avans de 3% al volumului, al cărui impact a fost, însă, anulat de scăderile de 5% pe pieţele mature şi de 2% pe cele în dezvoltare. Veniturile nete ale Coca-Cola Hellenic au avansat cu 3% la nouă luni, de la 5,33 miliarde de euro anul trecut la 5,47 miliarde de euro. Coca-Cola Hellenic deţine în România patru fabrici, la Iaşi, Timişoara, Ploieşti şi Vatra Dornei.
Compania de bricolaj Dedeman, controlată de fraţii Adrian şi Dragoş Pavăl din Bacău, ar putea ajunge în acest an la o cifră de afaceri de aproximativ 525 de milioane de euro, după ce în primele zece luni ale anului vânzările au crescut cu peste 10%, pe fondul deschiderii unor noi magazine. Dedeman, care a avut anul trecut un rulaj de 476 mil. euro şi un profit net de 49 mil. euro, a investit în acest an 47 de milioane de euro în patru noi magazine ce au dus reţeaua la 30 de unităţi. Cu aceste magazine noi şi cu cele cinci unităţi deschise în 2011 (care au în 2012 primul an integral de funcţionare), estimarea privind evoluţia vânzărilor a fost uşor depăşită. “În primele zece luni ale anului am depăşit uşor vânzările bugetate la începutul anului”, a declarat Dragoş Pavăl, care se arată însă sceptic cu privire la evoluţia vânzărilor pe final de an.
-
Povestea tinerilor antreprenori români şi a maşinilor lor zburătoare
În vara acestui an un cioban a trăit, probabil, spaima cea mare a vieţii, când, călare pe bicicletă fiind, s-a trezit “atacat” de un destul de mare obiect zburător; era una din dronele băieţilor de la Eyecloud care venea la aterizare, după ce fotografiase o zonă de bălţi de pescuit. Ciobanul s-a speriat de zgomotul destul de puternic, bicicleta a luat-o cumva razna, iar omul a reacţionat înspăimântat, dar viguros; “…ne-au ajuns destule vorbe la urechi”, zâmbeşte Cosmin Negrea.
Este doar un episod comic din saga începută în acest an de cei doi prieteni; este vorba de o companie de fotografii şi filmări aeriene, realizate cu ajutorul unor drone. Iar imaginile luate de la cei 250 de metri înălţime la care se pot ridica aparatele celor doi – e maximul permis de lege pentru a nu intersecta culoarele de zbor ale avioanelor – pot schimba complet imaginea, perspectivele şi viziunea asupra unei dezvoltări imobiliare, a unui teren agricol sau a unei zone de agrement.
Cei doi, vecini şi prieteni de mult timp, nu sunt la prima aventură antreprenorială. Cosmin Negrea este activ în mediul online în zona de design şi promovare pe social media, iar Cristian Arhire a realizat chiar un exit – a vândut un magazin online de modelism, destinat modelelor de maşini radiocomandate. Apropierea de respectiva zonă, tehnică, destinată unui public avizat, i-a permis să treacă mai apoi în spaţiul roboţilor zburători. Ideea le-a venit celor doi din nevoie; un apropiat lucra la o companie de construcţii şi avea nevoie de imagini pentru portofoliu. Luate la nivelul solului imaginile nu au fost prea grozave, aşa că au tras câteva cadre dintr-o nacelă înălţată la vreo nouă metri, iar perspectiva s-a schimbat. O cameră micuţă şi un elicopter fără prea mare stabilitate le-au oferit mai apoi o idee despre imaginile ce le-ar putea obţine din aer; erau mişcate, dar aveau potenţial.
Aşa că au trecut pe echipament foto şi video profesional, amplasat pe două drone, un octocopter şi un hexacopter (“octo” se treaduce prin opt elice, motoare de mare capacitate, circa 4 kilograme de echipament video şi un diametru de circa un metru, în timp ce “hexa” se bucură de şase motoare, o capacitate utilă de circa două kilograme şi un diametru de 60 de centimetri, ce îl fac utilizabil chiar şi în interiorul halelor). Cei doi spun că există magazine specializate, pe internet, unde aparate “ready to fly” pot fi procurate la preţuri ce încep de la 5 – 6.000 de euro, dar că o soluţie fezabilă este procurarea de componente separate şi asamblarea acestora într-o maşină potrivită cu nevoile utilizatorului. Aşa că poţi comanda electronica din Germania şi cadrul şi braţele din Australia şi să îţi creezi propria maşină zburătoare; ordinul de mărime al preţului este în acest caz de zeci de mii de euro, poate chiar 40.000. Fiind o afacere la început de drum, sumele acesteia nu au cum fi impresionante – mai ales că afacerea a început să “producă” de doar câteva luni. Dar perspective există. “Avem proiecte în desfăşurare pentru companii de construcţii sau pentru dezvoltatori imobiliari interesaţi să urmărească stadiul lucrărilor. Afacerea a fost bine primită în piaţă şi cel mai important lucru este ca oamenii să fie familiarizaţi cu conceptul”, explică Cosmin Negrea. Este vorba de reţinerile fireşti pe care le poate încerca oricine aude de fotografie aeriană, pentru că îşi imaginează că este vorba de un fotograf într-un avion sau într-un elicopter, cu costurile de rigoare. Practic, soluţia băieţilor de la Eyecloud înseamnă trecerea din zona “mii bune de euro” la “câteva sute de euro” pentru o şedinţă foto sau video, ceea ce înseamnă o diferenţă demnă de luat în seamă. “Complexitatea unui contract este dată de numărul de zboruri, de configuraţia terenului, de tipul de cameră folosită, de condiţiile meteo şi de distanţa pe care o parcurgem de la Ploieşti.”
Pe de altă parte, am întâlnit un model de afaceri care, sincer, mi-a plăcut. “Banii sunt importanţi până la un anumit punct”, mi-a subliniat Cristian Arhire. “Important este să lucrăm ceea ce ne place nouă.”
“Vrem să ne extindem. Poate un magazin online cu fotografii, poate în zona de video, pe transmisii live sau pentru înregistrări”, adaugă Cosmin Negrea. Şi nu numai; fotografia aeriană se pretează de la o banală petrecere la construcţii, agricultură, topografie, media, asigurări sau inspecţii.Cum spuneam: nu sunt singurii care fac asta, pentru că am aflat că mai există firme ce fac acest tip de afacere, nu au inovat, dar par a fi intrat în afaceri la momentul potrivit şi par a fi intuit formarea unei pieţe cel puţin interesante. Mi-au plăcut tinereţea lor, modul dezinvolt cu care au abordat afacerile, pragmatismul, ba chiar şi umbra de superioritate pe care au abordat-o în discuţie, când i-am întrebat de concurenţă, de exemplu. Merg cu o maşină de teren şi au unul dintre cele mai ciudate portbagaje pe care le poţi întâlni la cineva. Şi, lucru remarcabil pentru vremurile pe care le trăim, concentrate poate prea mult pe internet la capitolele inovaţie şi prospeţime, fac un business care se promovează pe internet, dar se desfăşoară în aer liber şi la înălţime.
-
Criza dă fiori nordului Europei; companii mari îşi reduc estimările financiare
Efectele crizei datoriilor declanşate în Grecia în 2099 s-au extins în Germania, cea mai mare economie europeană, unde încrederea oamenilor de afaceri a scăzut în această lună la cel mai redus nivel din ultimii doi ani şi jumătate din cauza cererii mai mici pentru exporturile ţării. Bundesbank a estimat recent că economia germană s-ar putea contracta în trimestrul patru din cauza cererii externe insuficiente.
Condiţiile macroeconomice dificile determină companiile să aplice propriile măsuri de austeritate. Producătorul de echipamente electrice Schneider va intensifica măsurile de restructurare, iar Daimler s-a angajat să micşoreze costurile cu 2 miliarde de euro până la sfârşitul lui 2014. Volkswagen a avertizat că presiunile asupra preţurilor s-au intensificat în Europa, iar “condiţiile dificile vor continua”, potrivit directorului financiar Hans Dieter Poetsch. Problemele nu se limitează doar la Europa. În Statele Unite, companiile nord-americane au anunţat, după 1 septembrie, planuri de eliminare a 62.600 de locuri de muncă pe plan local şi în străinătate, cele mai ample astfel de măsuri de la începutul lui 2010.
Problemele economice afectează şi producătorii de bunuri de consum. Pernod-Ricard, cel mai mare producător francez de băuturi alcoolice distilate, anticipează o încetinire a creşterii anuale a vânzărilor, faţă de 2011, după scăderea livrărilor europene în trimestrul al treilea. Heineken, al treilea mare producător de bere la nivel mondial, a înregistrat o scădere a volumului de bere în Europa din cauza reticenţei pentru consum din Marea Britanie, Olanda şi Spania. Danone, lider mondial pe piaţa iaurturilor, a anunţat săptămâna trecută că operaţiunile din Germania au fost “sub presiune”, iar pieţele din Franţa şi Marea Britanie au stagnat în trimestrul al treilea. Între companiile care au contrazis tendinţa negativă a pieţei sunt Unilever, care a raportat o creştere peste aşteptări a veniturilor, susţinută de cererea de pe pieţe precum Brazilia, şi Reckitt Benckiser Group datorită creşterii vânzărilor de produse pentru îngrijirea sănătăţii.
-
Despre luxul de a face afaceri de lux
Primul contact al familiei Şeitan cu moda locală nu se leagă însă de piaţa de lux, ci de cea de mass-market, sector unde a activat timp de şase ani. Iniţial, cei doi soţi au deţinut un magazin în Unirea Shopping Center. Apoi s-au extins în Bucureşti Mall şi, ceva mai târziu, la Constanţa cu magazinele Foxy.”Nu ştiu dacă m-aş mai întoarce la moda mass-market. Modul de lucru era total diferit, pronto moda, iar relaţia cu clienţii nu putea fi una specială, pentru că traficul era mult mai mare. Recunosc însă că am avut foarte multe de învăţat din experienţa de atunci”, spune Carmen Şeitan, 42 de ani.
Astăzi, la fel ca şi atunci, atât ea, cât şi soţul ei sunt direct implicaţi în activitatea magazinelor pe care le deţin. Îşi petrec cea mai mare parte a timpului încercând să îşi cunoască clienţii şi să descopere obiceiurile de consum ale fiecăruia. “Încerc să petrec cât mai mult timp în fiecare magazin al nostru”, explică ea. Fiecare dintre cele patru magazine deţinute de familia Şeitan – Canali (monobrand), Distinto (multibrand), Moschino (monobrand) şi Brunello Cucinelli (monobrand) are o altă clientelă. “La Brunello vin doar o parte dintre clienţii de la Moschino şi Canali. Avem însă mai mulţi clienţi noi, pe care nu i-am mai văzut în celelalte magazine.
” La rândul său, Sorin Şeitan spune că românii cunosc brandul Brunello Cucinelli pentru că a apus vremea în care oamenii preferau brandurile extrem de evidente, cu logo-uri mari. “Românii învaţă repede şi acum au deja un stil mai rafinat.” Cei doi soţi au intrat în businessul de lux în 2002 cu un magazin multibrand Distinto, unde vindeau Canali şi Corneliani. Cinci ani mai târziu magazinul a devenit actualul boutique Canali.
Trecerea de la mass-market la cea de lux s-a făcut în contextul în care concurenţa devenise tot mai acerbă, tot mai multe mărci făcându-şi intrarea în România. Deşi afacerile mergeau bine la momentul acela, cei doi soţi au realizat că nu au forţa financiară să se bată de la egal la egal cu multinaţionalele care făceau atunci primii paşi pe piaţă.
Încă de când a decis să intre în segmentul de lux, familia Şeitan a decis să opteze pentru Calea Dorobanţi, zonă locuită de persoane cu venituri peste medie, potenţiali clienţi ai magazinelor pe care aveau să le deschidă.“Viitoarele magazine vor fi cu siguranţă deschise tot aici”, spun cei doi antreprenori, care se numără, de altfel, printre cei ce au pus bazele comerciale ale actualei artere de shopping de lux Calea Dorobanţi, ce se profilează drept a doua de acest fel din Capitală, după Calea Victoriei.După ce a deschis Distinto, familia Şeitan s-a extins cu trei monobranduri, respectiv Canali, Mosquino şi Brunello Cucinelli, ultimul deschis în urmă cu câteva săptămâni.
După ce treci pe Calea Dorobanţi de intersecţia cu Şoseaua Ştefan cel Mare, primul care te întâmpină este magazinul Distinto, care reuneşte mărcile Casadei, Pollini sau A. Testoni. După ce treci de Piaţa Dorobanţi însă apar şi cele trei boutique-uri monobrand. De o parte a şoselei stă Moschino, în timp ce vizavi sunt celelalte două. “Aşa ne-am dorit, să le avem pe toate la îndemână, să putem să le urmărim îndeaproape”, spune Carmen Şeitan.
Ea precizează că, exceptând spaţiul în care este amplasat magazinul Distinto, celelalte trei imobile – dintre care două case istorice – sunt cumpărate. “Dacă deschizi într-un spaţiu închiriat, eşti la mâna proprietarului. Astfel, dacă vei fi obligat să închizi pierzi investiţia, care se ridică, în cazul magazinelor de lux, la câteva sute de mii de euro.” Cei doi soţi spun că banii daţi în timp pe chirie pot fi folosiţi pentru investiţiile în imobile. Cea mai mare parte a sumelor investite de familia Şeitan în imobile a venit din fonduri proprii, restul de la bănci.
-
Internetul de la televizor. Ce aşteptări au companiile de la noile tehnologii
“Trebuie să găseşti supapele care să elibereze presiunea acumulată atât la nivel de job, cât şi în ce priveşte familia şi timpul personal. Cele trei pot funcţiona pe principiul vaselor comunicante: presiunea acumulată într-o zonă poate fi lăsată să iasă concentrându-te pe celelalte două”, spune calmă şefa UPC, stare cu care pare să se ghideze în afaceri, dar şi în viaţa personală.
Desfăşurându-şi activitatea în una din cele mai competitive pieţe din Europa, Severina Pascu este una dintre puţinele femei din telecom şi îşi face timp să râdă cu poftă, dar şi să fie sobră când e cazul, personalitatea ei integrându-se într-o industrie dominată de bărbaţi: “A fi femeie în telecom reprezintă deopotrivă avantaje şi dezavantaje. Nu mă deranjează acest lucru, dimpotrivă, mi se pare fascinant; este o industrie dinamică şi cred că mi se potriveşte”.
Pe agenda Severinei Pascu stă acum planul legat de o tehnologie pe care mărturiseşte că o aştepta de ceva timp şi care a fost lansată în urmă cu două luni în Amsterdam de grupul Liberty Global, din care face parte şi UPC: platforma Horizon. Aceasta va revoluţiona obiceiurile consumatorilor, aducând conţinutul online, programele TV, filmele şi jocurile pe aproape orice dispozitiv conectat la un router wireless. Prezentă deocamdată doar în Olanda, implementarea Horizon va ajunge mai întâi în Germania, Elveţia sau Irlanda, dar este este aşteptată şi la noi, managerul mizând pe specificul publicului român: “În România există un apetit foarte mare atât pentru noi tehnologii, cât şi pentru produse noi, fie că vorbim despre noi dispozitive, cât şi despre consumul de conţinut”. Pascu remarcă o curiozitate a românilor pentru inovaţiile tehnologice, un indicator în acest sens fiind “penetrarea smartphone-urilor, care a ajuns la 11-12% într-o piaţă destul de timidă la nivel de indicatori macroeconomici”.
Un alt indicator pentru deschiderea mare a românilor faţă de tehnologie, a fost şi modul în care publicul s-a familiarizat cu tehnologiile 3D, HD şi cu internetul de mare viteză. Aspect care poate fi evidenţiat de performanţele date de creşterile de abonamente: “Ne aflăm într-o tendinţă crescătoare, dacă ne uităm la internet, am crescut cu 20%, dacă ne uităm la telefonie, am crescut cu 30%” – a spus Pascu referindu-se la creşterea dintr-un an, comparând luna iunie din 2012 cu aceeaşi perioadă din 2011. Iar veniturile operatorului au crescut în primele şase luni ale anului cu 2,6%, la 223 milioane de lei, de la 217 milioane de lei în al doilea semestru al anului 2011.
Publicului îi sunt deja familiare tehnologiile 3D şi HD şi un echipament precum recorderul digital DVR, iar Pascu apreciază că “nu ne aflăm departe de trendul de la nivel european, rata de adoptare a noilor tehnologii este mai mare decât în alte ţări din regiune”. Când televizoarele 3D au apărut, au fost cumpărate înainte ca operatorii telecom să furnizeze astfel de conţinut. De aceea, CEO-ul UPC crede că “Horizon este aşteptată şi va fi primită bine de români peste aproximativ doi ani”. Ar fi o revoluţie? Severina Pascu explică: în timp ce deocamdată majoritatea publicului alege să urmărească televizorul pentru programele de televiziune şi internetul pe laptop, calculator sau alte dispozitive, Horizon înseamnă o estompare a graniţelor dintre cele două: “Există o interdependenţă între conţinutul offline şi conţinutul online, iar noua platformă aduce o întrepătrundere a acestor lumi”. Astfel, prin intermediul unei interfeţe comune, va fi posibil accesul la conţinutul preferat prin intermediul oricărui dispozitiv din casă, fie că vorbim despre un smartphone, tabletă, laptop sau televizor: “Vom putea să vedem un film la televizor, să îl oprim, iar apoi să continuăm să îl vedem pe tabletă, în bucătărie sau în grădină”. Prin selectarea unui conţinut relevant, fie că vorbim despre filme, poze, Facebook sau Twitter, privitul la micul ecran va deveni o experienţă personală, iar cipul inteligent pe care se bazează tehnologia poate să înregistreze în timp real şi să facă căutări, suportă programări de la distanţă şi poate să ofere chiar şi recomandări în funcţie de preferinţele utilizatorului.
Pascu este rezervată în a face estimări legate de costurile pe care le necesită implementarea unei astfel de tehnologii, fiind vorba despre un produs integrat de TV cu online, mai dificil de realizat: “Este un proces dinamic, iar costurile nu pot fi cuantificate, depind de tipul de reţea existent şi de nivelul la care va fi lansat”. În Olanda, spre exemplu, produsul a fost lansat în urmă cu două luni către o categorie mică de public – aşa-numiţii “fanatici” ai tehnologiilor, iar abia apoi a fost extins către publicul larg, clienţii ajungând să achiziţioneze pachetele Horizon în schimbul unei sume minime pentru abonament de 55 de euro pe lună, potrivit informtv.com.
-
Toamna schimbărilor de şefi din companii
Heinrich Vystoupil (foto), care a condus reprezentanţa din România şi Republica Moldova a companiei Austrian Airlines a fost ales director general executiv al Tarom în prima şedinţă a noului consiliu de administraţie al companiei. Austriacul are de gestionat o situaţie complicată: compania are pierderi de 200 de milioane de euro în patru ani.
Lucian Ghinea va fi preşedintele Bergenbier de la 1 decembrie, înlocuindu-l pe Jens Hoesel. Lucian Ghinea a lucrat la Molson Coors Central Europe, grupul din care face parte Bergenbier, timp de 12 ani, cu o pauză de un an şi jumatate, în perioada 2008-2009. De-a lungul anilor a ocupat diverse funcţii, ultima fiind aceea de financial controller al grupului.
La conducerea Herbalife România şi Moldova a venit Romeo Căzănescu. El a înlocuit-o pe Edyta Kurek, vicepreşedintele Herbalife Europa Centrală şi de Est şi Orientul Mijlociu, care în ultimii ani s-a ocupat de supravegherea businessului companiei pe cele două pieţe. Căzănescu are o experienţă de 18 ani în vânzări, marketing, strategie şi management şi a activat în companii precum Nestlé România, Conarg Real Estate, Cosmos Trading şi First Romanian Distribution. În ultimii cinci ani el a ocupat funcţia de manager general în cadrul companiei Conarg Real Estate.
Activitatea din România a producătorului italian de electrocasnice Indesit va fi preluată de Michele Casamassima, acesta înlocuindu-l pe Giuseppe Parma, care se va ocupa de alte activităţi în companie. Noul şef al operaţiunilor companiei din România va avea sediul la Milano.
PP Distributors (PPD), companie importatoare de băuturi alcoolice, l-a numit pe Nikos Xystouris manager general al PPD România. El l-a înlocuit pe Nearchos Papacharalampous, care a condus filiala locală începând cu anul 2007. Nikos Xystouris face parte din echipa de management a companiei din anul 2008 şi a ocupat funcţia de manager operaţional, fiind implicat direct în conducerea companiei alături de Papacharalampous.
-
Companiile farma cheltuiesc 200 mil. euro pentru studii clinice în România
Studiile clinice sunt testele pe care companiile le fac pentru a vedea cum reacţionează pacienţii înainte de a pune un produs pe piaţă, iar pacienţii înrolaţi în aceste studii nu plătesc contravaloarea tratamentului. “Potenţialul este dublu în România din punctul de vedere al studiilor clinice”, a spus Dan Zaharescu, directorul executiv al ARPIM (Asociaţia Română a Producătorilor Internaţionali de Medicamente).
-
Doar 8% dintre companiile din România au un risc foarte redus de a intra în incapacitate de plată
Analiza de risc este realizată pe baza datelor financiare ale celor circa 450.000 companii active care şi-au declarat datele financiare pentru 2010 şi 2011. Datele arată că între 2010 şi 2011 cifra de afaceri totală declarată de companiile din România a crescut cu 16%, de la 816 miliarde de lei la 944 miliarde de lei, în timp ce profitul net cumulat s-a dublat la 11 miliarde de lei, faţă de 5 miliarde de lei în 2010. În acelaşi timp, băncile au crescut valoarea creditelor acordate companiilor cu 10% în 2011, în condiţiile în care în 2010 împrumuturile au totalizat 135 miliarde de lei, iar în 2011 au ajuns la 148 miliarde de lei, potrivit datelor ICAP România.
-
Oficial Ministerul Economiei: Companiile să nu se aştepte să găsim peştera lui Ali Baba şi să plătim imediat arieratele
“Vrem să eliminăm arieratele, dar sper că nu vă aşteptaţi să găsim peştera lui Ali Baba şi de acolo să luăm şi să plătim totul. În timp vom ajunge la o situaţie de normalitate. Statul trebuie să-şi respecte termenii contractuali”, a spus Rotileanu, la o conferinţă pe teme firmelor mici şi mijlocii, organizată de Camera de Comerţ şi Industrie Româno-Germană şi Ambasada Germaniei la Bucureşti. Rotileanu a răspuns astfel directorului general adjunct al Asociaţiei Camerelor de Comerţ şi Industrie, Volker Treier, care declarase că arieratele statului către firmele germane reprezintă un factor negativ asupra imaginii României. Pe de altă parte, oficialul Ministerului Economiei a afirmat că la nivel politic au fost luate până acum măsuri care “au distrus” mediul de afaceri, printre iniţiativele indicate în acest sens fiind impozitul forfetar şi creşterea TVA.