La tranzactiile pe piata de capital, castigul net asimilat
castigului net anual se determina ca diferenta intre castigurile si
pierderile inregistrate pe fiecare din cele doua perioade ale
anului 2010, respectiv 1 ianuarie-31 mai si 1 iunie-31
decembrie.
Cititi mai multe pe
www.mediafax.ro.
Pe de alta parte, Emil Boc si alti 5 ministri cumuleaza toate
gaurile negre din buzunarele private ale averilor membrilor
Cabinetului, cu datorii totale de 5.039.115 euro, respectiv peste
21 de milioane de lei. Cei mai indatorati ministri sunt Elena
Udrea, Vasile Blaga si Sebastian Vladescu.
Cititi mai mult pe
www.gandul.info.
“N-as vrea sa-l intreb pe dl. Marica ce stie de coruptia din
vami sau pe seful Politiei de Frontiera ce stie despre coruptia din
frontiere, pe unde trec TIR-urile cu tigari”, a comentat Traian
Basescu, criticand atitudinea “domnilor lideri sindicali” conform
careia nu e treaba lor sa descopere coruptia din sistem. “Nu e
treaba lor, dar nici statul nu poate plati un politist sau un
procuror pentru fiecare functionar”, spune presedintele.
Vasile Marica este seful sindicatelor functionarilor publici
(Sed Lex) si unul dintre cei mai vehementi critici ai masurilor
preconizate de Guvern si de presedinte.
“In opinia liderilor sindicali, functionarii sunt niste
ingerasi”, a continuat ironic Basescu – insa functionarii sunt cei
care vamuiesc proiectele de investitii publice, uneori chiar cu
10-20% din valoarea unui proiect. “Nu ministrii sunt cei
responsabili de administrarea fondurilor, ci functionarii: aici
trebuie facuta curatenie radicala”, a insistat el.
Presedintele a cerut insa in egala masura “sa terminam cu
demagogia sindicala a salariilor” manifestata de o serie de
demnitari, care prefera sa vorbeasca de nivelul salariilor, desi
realitatea veniturilor lor e cu totul alta decat cea a salariilor.
“Daca se cer populatiei sacrificii, austeritate si transparenta,
atunci sa se manifeste si la nivelul institutiilor publice”, spune
seful statului, precizand ca la intalnirea de marti cu grupurile
parlamentare ale PDL a cerut ministerelor ca in cel mai scurt timp
sa afiseze pe site-uri veniturile salariale din ministere, agentii
si regii. “Daca nu o vor face, isi asuma responsabilitatea de a fi
in disputa publica cu mine”, a adaugat Basescu.
In acest sens, presedintele a declarat ca spera ca la
restructurarea ce urmeaza sa nu existe standarde duble, astfel
incat “ministrii cu mai multa influenta, baietii buni” sa-si
permita sa nu faca nimic, iar cei cu mai putina influenta sa fie
singurii cu reduceri de cheltuieli cu personalul. “Trebuie sa
inteleaga ca procesul de descentralizare si restructurare e necesar
peste tot, in ministere, primarii, sanatate, educatie, armata,
servicii de informatii, Ministerul de Interne”, a adaugat Traian
Basescu, cerand ca in institutiile publice sa se faca o selectie
corecta a personalului care pleaca si a celui care ramane, “in
functie de competenta, nu de clientela politica”.
“Am respins aceasta varianta pentru ca nu trata corect
repartitia cheltuielilor din bugetul de stat”, a explicat Basescu,
precizand ca ii poate reaminti oricand presedintelui FMI, Dominique
Strauss-Kahn, “ce scrie pe documentul catre autoritatile romane”.
Replica presedintelui se refera la declaratiile anterioare ale
sefului FMI, potrivit carora Fondul nu ar fi cerut o scadere a
cheltuielilor cu salariile.
In speta, Basescu a precizat ca solutia aleasa de Guvern
abordeaza direct “cancerul din sistemul bugetar”, respectiv
proportia excesiva a cheltuielilor cu salariile (27% din bugetul de
stat) si a cheltuielilor sociale, incluzand pensiile (36%). Daca la
acestea se adauga cotca de 3% rezervata pentru bugetul UE, raman
disponibile doar 34% din buget pentru cheltuielile materiale din
spitale, scoli, armata, Ministerul de Interne “si alte institutii
ale statului care trebuie sa functioneze”.
Or, daca nu s-ar rationaliza aparatul bugetar si cheltuielile
sociale, deficitul bugetar ar fi fost de cel putin 9,1% din PIB in
2010. “Inmultiti 9 x 1,3 miliarde de euro, adica 1% din PIB, si
veti vedea ca statul roman ar trebui sa imprumute 11,7 miliarde de
euro doar pentru a-si acoperi cheltuielile de functionare”. Daca
insa se reduc salariile cu 25% si pensiile cu 15%, atunci Romania
ar urma sa se incadreze intr-un deficit de 6,8% din PIB.
In plus, celalalt motiv pentru care Guvernul a respins varianta
FMI este ca, daca ar fi crescut TVA si cota unica, “am fi avut o
inflatie care s-ar fi scris cu doua cifre anul acesta”, adica ar fi
ajuns la cel putin 10%, fata de un obiectiv asumat de 4-4,5%.
“Nu de multe ori ai situatii in care trebuie sa ai atitudini
impotriva cetatenilor tai”, a reflectat Basescu, adaugand ca “nu-i
face placere” sa prezinte masuri impopulare, insa “indiferent care
e costul politic sau de imagine, eu am obligatia sa prezint si si
sa sustin solutiile corecte”.
Presedintele a precizat ca deficitul de 6,8% din PIB (circa 8
miliarde de euro) face necesar ca Romania sa se imprumute pentru
a-l acoperi – jumatate de la FMI si UE, jumatate imprumuturi de pe
piata libera. In lipsa masurilor de austeritate insa, Romania ar fi
fost nevoita in martie 2011 sa ia un nou credit, nu de 20 de
miliarde de euro, ca in urma cu un an, ci de 27-28-30 de miliarde
de euro, tot pe o perioada de doi ani.
Basescu a infierat “efortul formidabil al unor mijloace
mass-media de a dezinforma”, tratand criza ca pe o problema de
incompetenta a Guvernului, in vreme ce in realitate ea se manifesta
la nivel european, in toate statele UE, ca o criza a datoriilor
suverane pe care “nimeni n-a evaluat-o anul trecut”. Romania,
sustine seful statului, nu este insa intr-o situatie mai dificila
decat al altor state, intrucat are o datorie publica redusa (sub
30% din PIB). “Nu avem insa nici o scuza sa nu adoptam masurile de
austeritate acum”, insista presedintele, estimand ca daca nivelul
cheltuielilor sociale ar ramane acelasi, in 2013 Romania ar ajunge
la o datorie publica de 67% din PIB.
“Daca exista o presiune sociala insuportabila, sigur ca nimeni
nu poate deveni dusmanul propriului lui popor. N-avem decat sa nu
realizam cele la care ne-am angajat si sa incercam sa ne finantam
de pe piata libera”, a continuat Basescu, exprimandu-si insa
convingerea ca Romania nu va reusi sa se imprumute de pe pietele
financiare in lipsa unui acord cu FMI si in actuala conjunctura, in
care inclusiv tari ca Spania nu mai reusesc sa atraga resurse prin
emisiuni de euroobligatiuni. O ruptura a acordului cu FMI si
neadoptarea masurilor de austeritate ar insemna “condamnarea la
nefinantare a tarii” si “intrarea intr-un proces de grecizare”.
Optiunea presedintelui, asadar, este ca scrisoarea de intentie
catre FMI sa fie trimisa exact in termenii in care a fost
negociata, fara schimbari ulterioare.
Presedintele Traian Basescu s-a intalnit marti cu grupurile
parlamentare ale partidelor din coalitia de guvernamant, pentru a
discuta masurile de austeritate ce vor fi incluse in scrisoarea de
intentie catre FMI, care urmeaza sa fie adoptata in sedinta de
miercuri a Guvernului.
La pranz, actiunile cotate la Bursa de Valori erau in scadere cu
peste 9%, comparativ cu 4,6% in Rusia, 4,3% in Spania si 3,4% in
Grecia – urmatoarele in clasamentul burselor cu cele mai mari
pierderi in cursul zilei de marti. La inchidere, indicele BET
indica o pierdere de peste 10%, in timp ce BET-FI, care urmareste
evolutia SIF-urilor, pierduse 13,3%.
Chiar si dupa standardele Europei Centrale si de Est, bursa
romaneasca este mica si volatila, cu o capitalizare de numai 14
miliarde de dolari, noteaza
Financial Times. Dupa avantul din lunile trecute insa, cand
pretul actiunilor a ajuns de 15 ori mai mare in raport cu cifra
profiturilor de anul trecut, era probabil clar ca bursa din
Bucuresti se indreapta spre o corectie.
Ceea ce s-a intamplat reflecta tendinta investitorilor de a se
refugia in activele considerate mai putin riscante, astfel incat
ceea ce se intampla azi pe piata romaneasca se poate intampla maine
intr-o alta. “Investitorii manifesta panica, vand fara sa stea sa
studieze prea mult diferentele”, declara Nigel Rendell, strateg la
RBC Capital Markets, sugerand ca nu e vorba de o concentrare pe
Romania, mai ales ca marti nici n-au aparut stiri locale cu impact
negativ asupra pietei.
Mai mult, ilustrand absenta stirilor negative, cursul de schimb
s-a mentinut stabil fata de euro, la 4,18 lei. Insa o cadere a
bursei in asemenea conditii este “cel putin nelinistitoare”.
Potentialul de stiri negative exista totusi: Guvernul se
straduieste sa finalizeze pachetul de masuri de reducere a
cheltuielilor publice, iar sindicatele au organizat marele miting
de saptamana trecuta si se pregatesc de noi actiuni de protest
pentru zilele urmatoare. Votul asupra pachetului de masuri de
austeritate este asteptat in Parlament peste cateva zile.
Aaron Alba, analist pentru pietele de actiuni la Raiffeisen
International, a declarat pentru Financial Times: “Este o cadere
abrupta, insa piata este foarte volatila. Ne asteptam ca pachetul
de masuri de austeritate sa fie adoptat de Guvern si de Parlament
in aceasta saptamana sau la inceputul saptamanii viitoare”.
“Am discutat cu autoritatile un numar mai mare de optiuni si am
fi sprijinit autoritatile daca ar fi ales aceasta varianta (de
reducere drastica a cheltuielilor – n.r.) sau alta. In final,
Guvernul a ajuns la concluzia ca cea mai buna solutie este cea care
a fost luata. Sprijinim aceasta deczie. Guvernul a avut obligatia
sa adopte optiunea cea mai adecvata pentru tara si noi sprijinim
faptul ca ei s-au angajat la acest lucru”, a declarat pentru
MEDIAFAX Jeffrey Franks.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
“Avand in vedere ca PDL trebuie sa dea dovada de solidaritate
maxima cu cei carora le cerem sacrificii in aceasta perioada. Am
decis ca astazi (marti – n.r.), in BPN, sa solicit Biroului sa ia o
hotarare prin care sa ceara tuturor membrilor de partid care ocupa
functii publice sa opteze intre afaceri sli functiile publice pe
care le ocupa”, a spus Udrea. Ea a adaugat ca, din aceleasi
considerente, a decis sa ceara Guvernului desfiintarea Companiei
Nationale de Investitii (CNI).
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Vasile Marica a precizat ca, daca greva din administratie va
avea loc in ziua motiunii sau in ziua asumarii raspunderii pentru
masurile impuse de acordul cu FMI aceasta ar insemna un semnal
foarte clar pentru guvernanti.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
1-2. Reducerea salariilor cu 25% si a pensiilor cu 15%.
“Speram ca reducerile de pensii si de salarii sa fie in vigoare
pentru o perioada cat mai scurta”, a spus Boc, precizand ca spera
ca la anul, din cresterea economica realizata de sectorul privat,
sa se poata majora din nou salariile si pensiile.
“Trebuie sa asiguram pensiile si salariile din ce producem, nu
din imprumuturi”, a explicat premierul de ce a ales varianta
scaderii cu 25% a salariilor si cu 15% a pensiilor, in loc sa
prefere varianta FMI, care cerea o crestere a TVA la 24%, a cotei
unice la 20% si o micsorare cu 20% a salariilor. O majorare a TVA
si a cotei unice “n-ar fi facut decat sa compromita sansele de
relansare economica”, a spus Boc, sugerand insa ca TVA si cota
unica ar putea fi majorate in caz ca se agraveaza criza
internationala sau daca masurile anuntate acum nu vor putea fi
aplicate.
Prim-ministrul a reluat atacurile contra fostei guvernari,
apreciind ca majorarile de salarii si de pensii ale guvernarii
Tariceanu au fost niste “cadouri otravite” care se razbuna acum,
cand criza se dovedeste “mult mai adanca decat s-a crezut”. In
2007-2008 am avut o crestere economica nesanatoasa, bazata pe
imprumut si pe consum – “pe credit cu buletinul” -, nu pe
productivitate, considera Emil Boc.
“Este vina intregii clase politice – si eu sunt parte a acesteia
– pentru lucrurile care s-au intamplat”, a admis Boc, adaugand insa
ca “trebuie sa oprim aceste lucruri cu orice cost politic, personal
sau de partid”. “Din partea noastra este un gest de
responsabilitate a unui guvern care plateste cu popularitatea. Dar
nu suntem intr-o cursa pentru popularitate, ci pentru a evita sa
ajungem intr-o situatie foarte dificila.”
Premierul a precizar ca nu vor fi afectate alocatiile pentru
copii, indemnizatiile pentru persoane cu handicap, veterani de
razboi, persecutati politic. Nici un salariu, in urma reducerilor,
nu va cobori sub 600 de lei.
3. Inasprirea legislatiei de combatere a evaziunii fiscale;
Ministerul Finantelor si cel al Internelor vor raspunde pentru
aplicarea ei si pentru eficienta oamenilor din institutiile de
control.
4. Cheltuielile in administratia centrala si locala vor fi
reduse. “Reducerea cu 20% a cheltuielilor pentru bunuri si servicii
deja se implementeaza la nivel central si va fi si la nivel local”,
spune Boc, precizand ca la Secretariatul General al Guvernului au
fost reduse cu 20% cheltuielile cu telefoanele si cu 27% cele
pentru parcul auto. Numarul secretarilor de stat va fi redus.
5. Va fi modificata legea achizitiilor publice, “pentru ca sa se
termine cu procesele fara sfarsit si termenele fara limita de la
semnarea contractului si pana la intrarea in teren a
lucrarilor”.
6. Va fi aprobata legea parteneriatului public-privat.
7. Companiile de stat vor fi restructurate, prin reducerea
cheltuielilor materiale ineficiente.
8. Va fi introdus impozitul suplimentar pentru a doua
proprietate si pentru urmatoarele proprietati.
9. Vor fi majorate accizele la produsele de lux.
10. Va fi constituit fondul de solidaritate “pentru acordarea de
ajutoare sociale persoanelor defavorizate” (este vorba de planul
Guvernului de a retine in acest sens 1% din cifra de afaceri a
celor mai mari 20 de companii de stat).
PROMISIUNI PENTRU SASE LUNI
Urmatoarele sase luni sunt decisive, a apreciat premierul,
intrucat de aplicarea masurilor de austeritate si de restructurare
depinde reluarea cat mai rapida a cresterii economice. “Daca nu
luam aceste masuri, deficitul ajungea de la 6,8% din PIB, cat am
convenit cu FMI, la 9,1% din PIB, si am fi avut nevoie sa
imprumutam 10-11 miliarde de euro ca sa putem plati salariile si
pensiile.”
Dupa Emil Boc, reducerea cheltuielilor va permite Romaniei sa-si
pastreze credibilitatea externa – “fiindca suntem o tara care nu
creste taxele” – si sa atraga investitii ce vor crea locuri de
munca.
Resursele economisite vor putea asigura:
1. Cofinantarea proiectelor cu bani europeni, intre care
“proiecte de miliarde de euro care se semneaza si vor fi
implementate in urmatoarea perioada”. Guvernul va putea sa-si
reprioritizeze investitiile, asa incat sa evite politica guvernelor
anterioare, care deschideau o multime de santiere noi, fara sa
termine nici unul”.
2. Plata in urmatoarele luni a datoriilor catre firme si catre
sectorul sanitar, intr-o suma totala de 1 miliard de euro.
3. Vor fi extinse garantiile de stat, “pentru ca firmele sa aiba
sprijin financiar in continuare”.
4. Vor continua programele Rabla si Prima Casa, fiindca “oricat
ar fi de criticate, ele au adus plusvaloare”.
El a aratat, la finalul intalnirii cu sindicatele, organizata la
sediul Ministerului Finantelor, ca exista puncte de vedere total
diferite in ceea ce priveste majorarile de taxe, care ar fi cerute
de sindicate, si mentinerea taxelor la nivelul actual, dar
reducerea cheltuielilor bugetare, varianta pentru care se pronunta
Guvernul.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro