Tag: incepere

  • Înţelepciunea unui ardei iute, uscat şi afumat

    Chipotle este un soi de ardei iute, uscat şi afumat, dar şi un lanţ de restaurante cu specific mexican răspândit în Occident, cu venituri de aproape 3 miliarde de dolari anual. Fundamental, este un lanţ de fast-food care a decis să se „vândă” cu o doză bună de anticonsumerism. O să înţelegeţi ce spun dacă o să căutaţi pe YouTube „Scarecrow Chipotle”.

    Primul clip este cel care trebuie, este un film de animaţie ce are aproape 12 milioane de vizualizări şi care prezintă istoria unui personaj trist care vine în contact cu lumea dură şi ascunsă a hranei industriale – pui umflaţi cu seringa de către roboţi, văcuţe prizoniere ale unor instalaţii ce amintesc de caznele inchiziţiei, reclame false ce propovăduiesc prospeţimea şi naturaleţea, automatism nemilos, totul pe fundalul unui cântec trist-copilăresc care vă va muia şi mai tare inima. În cele din urmă mesajul este optimist, iar Chipotle se fereşte să se bage în ochii privitorului, un logo apărând doar câteva secunde în trei minute de film.

    Filmul promovează şi un joc de mobil cu aceeaşi tematică şi este, de fapt, parte a unui campanii inspirate ce promovează valorile pe care mizează compania – hrană sănătoasă, responsabilitate, echitate. Toate acestea ar fi vorbe goale dacă Chipotle nu s-ar ca defini ca opunându-se sistemului şi nu ar încerca să se muleze pe valorile tinerei generaţii (veţi putea citi un text extrem de interesant despre preferinţele generaţiei Y, şi nu numai, în acest număr al revistei). Iar dacă adaugi emoţie, treaba e gata: Los Angeles Times descrie Scarecrow drept suprarealist şi magnetic, iar un jurnalist de la Slate crede că scena cu văcuţele prizoniere în maşinării este cel mai dureros moment văzut vreodată în marketingul fast-food.

    Dincolo de efuziunile lacrimogeno-marketingo-jurnalistice, cred că trebuie evidenţiată înţelepciunea celor care se ocupă de marketingul companiei americane; mi se pare că sunt un bun exemplu pentru cultura orală spre care cred că ne îndreptăm. Îi spun cultură orală pentru că mi se pare că revin în prim plan elementele culturii orale de dinainte de apariţia alfabetului. Un citat lămuritor, pe care l-am mai folosit, via Marshall McLuhan: „Lucrul pe care l-ai descoperit este un ajutor nu pentru memorie, ci pentru amintire, iar discipolilor tăi le împărtăşeşti nu adevărul, ci doar o formă care seamănă cu adevărul; vor auzi multe lucruri, dar nu vor învăţa nimic; vor părea că sunt atotştiutori, dar de fapt nu vor şti nimic; vor fi o companie plictisitoare, părând înţelepţi fără să fie„. Nu este un contemporan criticând internetul şi nici un erudit făcând praf Wikipedia.

    Este Platon, filosoful, exprimându-se în privinţa scrisului, a alfabetului, a comunicării prin cuvânt scris; considera toate acestea drept revoluţii distructive şi pleda pentru singurul mod de transmitere a cunoştinţelor, singurul mod de învăţătură pe care îl cunoştea, pe cale orală. Iar în prezent spre acolo ne îndreptăm, martore sunt rezumatele, impresiile, notele care ajung să cântărească mai mult decât enciclopediile, postările emoţionale la care reacţionăm pe Facebook sau enervarea cu care îi receptăm pe hateri.

    Veţi regăsi această fascinaţie a cuvântului povestit în discursurile acelea vestite ţinute de Bill Gates, Steve Jobs sau Richard Branson, la conferinţele TED şi, mai nou, la evenimentul nostru „Storytellers”: nimic nu-i mai minunat decât o sală care reacţionează, care receptează, care primeşte şi care se bucură.

    Un tablou – îl veţi recunoaşte cu uşurinţă – cu o poveste uluitoare apărută în presa vremii: într-o seară de decembrie a anului 1889 un individ numit Vincent a sunat la uşa unei case rău-famate din Arles. Portarul i-a deschis, iar numitul Vincent i-a înmânat urechea sa proaspăt tăiată, învelită într-o bucată de hârtie, spunându-i: „Luaţi-o, o să vă folosească„. Da, multe zeci de ani după, ne foloseşte încă.

  • Ponta: Guvernul aprobă miercuri mici ajustări la Codul de Procedură Penală, inclusiv clarificări legate de interceptări

     El a precizat însă că această clarificare ar permite începerea urmăririi penale “faţă de fapte şi nu faţă de persoane”.

    Ponta a precizat totodată că, la începutul săptămânii viitoare, în Parlament va fi aprobată o lege de abrogare a articolului 278 din noul Cod penal care poate îngrădi libertatea şi activitatea mass-media.

    Premierul a arătat că, ca orice legi complexe, pot apărea în practică interpretări diferite şi inadvetenţe, iar ministrul Justiţiei a discutat în acest sens cu Consliul Superior al Magistraturii, Ministerul Public şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie ăi, în măsura în care aceste inadvertenţe pot afecta în vreun fel sau altul activitatea instanţelor sau a parchetelor, vor fi operate “mici ajustări”.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Michael Schumacher reacţionează la încercările medicilor de a-l trezi. Pilotul ar fi clipit

     Germanul de 45 de ani ar fi reuşit să clipească, în timpul testării reflexelor de către medicul Emmanuel Gay, scrie Sky News.

    “După ce s-a redus gradat sedarea pacientului, echipa profesorului Emmanuel Gay a efectuat teste neurologice începând de luni. În timpul acestei prime faze, pacientul a clipit”, a notat Sky News, citând surse care susţin că Schumacher a “răspuns la comenzi”.

    Joi, purtătorul de cuvânt al septuplului campion mondial de Formula 1, Sabine Kehm, a anunţat că sedativele administrate lui Michael Schumacher au fost diminuate pentru a permite începerea unui proces de trezire, care ar putea dura mult timp.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Taximetriştii au câştigat în ultima săptămână cât într-o lună, datorită ninsorii

    „Eu sunt foarte mulţumită şi toate companiile de taxi sunt foarte mulţumite. Pentru taximetrie este bine să fie iarnă şi să ningă. Numărul de comenzi onorate a crescut de trei-patru ori faţă de o zi obişnuită“, a declarat Georgeta Puiu, directorul general al companiei de taxi Mondial. Ea a spus că numărul comenzilor în ultima săptămână, de când vremea s-a înrăutăţit, a fost cât într-o lună fără ninsoare.

  • Noah: superproducţia începutului de an – GALERIE FOTO ŞI VIDEO

    Filmul “Noah” spune povestea biblică a eroului care, primind un semn de la Dumnezeu, a construit o arcă pentru a supravieţui potopului.

    Cu o distribuţie de exceptţie, din care mai fac parte Jennifer Connoly, Anthony Hopkins şi Emma Watson, “Noah” se anunţă unul dintre cele mai bune filme ale anului şi un succes la box-office.

    Filmul “Noah” are lansarea programată pe data de 28 martie în cinematografele din lumea întreagă.

  • Constantin: Zăpada a venit la timpul potrivit pentru agricultură

     Constantin a fost întrebat dacă se gândeşte la un sprijin financiar pentru producătorii agricoli în urma intemperiilor.

    “În această perioadă cred că producătorii agricoli au avut beneficii, pentru că m-am uitat şi de câteva zile urmăresc hărţile, stratul de zăpadă. La nivel naţional existau două pericole, pe de o parte lipsa de umiditate, care începe să se resimtă pentru că într-adevăr am avut rezerve de umiditate în sol din lunile septembrie, octombrie, dar începea să dispară. A venit această zăpadă la timpul potrivit pentru acest motiv. Al doilea pericol pe care îl aveam era legat de posibil îngheţ, care iată se preconizează a veni în perioada următoare. Dacă nu aveam zăpadă, plantele erau expuse şi riscam producţia”, a precizat Daniel Cosntantin.

    El a arătat că, în mare parte, avantajele pentru producătorii agricoli sunt evidente în această perioadă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cea mai nouă pârtie de schi din România a costat o sută de mii de euro (GALERIE FOTO)

    Şoimul II este dotată cu instalaţie de teleschi separată, pe o lungime de 500 de metri. Pentru a ajunge la punctul de plecare al pârtiei, doritorii pot folosi instalaţia de telescaun existentă, până în zona superioară a pârtiei Şoimul I. Condiţiile de schi se prezintă excelente, stratul de zăpadă măsurând momentan 50 cm.

    Pentru realizarea pârtiei Şoimul II a fost necesară o investiţie de 98.000 euro, bani proveniţi exclusiv din fondurile Primăriei Gura Humorului.

    Dat fiind faptul că banii investiţi au fost obţinuţi prin exploatarea pârtiei deschise în 2010, autorităţile locale speră că Şoimul II va genera suficiente fonduri pentru permite începerea lucrărilor la o a treia pârtie.

  • Prima ediţie BM Storytellers: patru poveşti pentru zece ani – GALERIE FOTO

    Criticul şi istoricul literar Dan C. Mihăilescu, Bogdan Enoiu, directorul general al grupului McCann Erickson România, proprietarul City Grill, Dragoş Petrescu şi partenerul fondator al casei de avocatură Biriş Goran, Gabriel Biriş au fost vorbitorii primei ediţii, dedicată primului an de aparţie a revistei. Startul discuţiilor a fost dat de criticul literar Dan C. Mihăilescu, care a povestit despre transformarea societăţii româneaşti în ultimii zece ani şi despre impactul transformării asupra propriei persoane, şi a percepţiei sale asupra lumii de afaceri. “Eu fiind născut în anul în care a murit Stalin, în 1953, în decembrie, am fost educat în dictatură, iar totul era foarte simplu: stăteam ca o găină sub capac în timp ce Partidul decidea pentru noi.

    Prin urmare, din ‘90 şi până prin 2004, am avut şi eu, ca toată generaţia mea, prejudecata că omul de afaceri, supranumit în mod peiorativ “afaceristul”, cunoscut pe vremuri drept “chiaburul” era rău.”, a mărturisit Dan C. Mihăilescu  prejudecată pe care a avut-o până prin anii despre mediul de afaceri. “De vreo şase-şapte ani, nu le mai spun <afacerişti> în sensul peiorativ de altădată şi observ nişarea extrardinară a acestui mediu”. Sfatul lui Dan C. Mihăilescu a fost, ca în pofida diverselor domenilor de activitate, oamenii de afaceri să îşi găsească un teren comun, at`t la propriu, c`t şi la figurat: pasiunile. Astfel, s-ar realiza un transfer între lumea de afaceri, cultură şi spiritualitate.

    Dealtfel, pentru următorul invitat, Bogdan Enoiu, pionierul publicităţii în România,  “Tenisul este mult mai frumos decât cu publicitatea cu siguranţă”. Cei zece ani au fost pentru compania pe care o conduce ghidaţi de încercerea de a fi cei mai buni:  “Din punct de vedere al creaţiei, cred că am reuşit”. Exemplifică prin campania pentru cicolata cu rom, inspirată de gusturile copilăriei: “dacă a fost bine pentru noi atunci, cu surprindere am constatat că sunt valorizate şi acum”. Principala problemă identificată de Enoiu este lipsa educaţiei corespunzătoare din şcoli: “Pentru un PIB mai mare, e nevoie de oameni mai educaţi”.

    Educaţia a fost unul dintre argumentele care i-au adus succes lui Gabriel Biriş: după ce a absolvit Facultea de Electronică din cadrul Universităţii Polithenice din Bucureşti, a fost  inginer, consultant, iar apoi avocat. Totuşi, a mărturisit în cadrul galei BM Storytellers că nu şi-a făcut un CV p`nă în anul 2008. 2004, anul lansării revistei, a fost un punct de cotitură pentru el: “Până prin 2004, când citeam vreo lege, aveam în minte un singur scop, cum să o evit, o golănie tipic românească, în condiţiile în care mi-am început cariera când impozitul profit era de 38%. |n ce priveşte Business Magazin, Biriş îşi aduce aminte de un material de opinie pe care l-a scris în publicaţie. Intitulat “Puţină matematică nu strică”, acesta a determinat o modificare a unei taxe care pirvea acciza pentru leasing. 2004 l-a găsit pe Dragoş Petrescu lucr`nd într-un restaurant McDonald’s din Milano, pentru a-şi îndeplini visul de deschide un magazin în franciză în Italia.

    Deşi obţinuse contractul, Ambasada Italiei în România nu i-a permis începerea unei afaceri în peninsulă, astfel, a deschis primul City Grill din România. În cariera lui, a ajuns  a ajuns la concluzia că “Există două specii de oameni: antreprenorii şi angajaţii, iar pentru a fi antreprenor trebuie să fii puternic, determinat şi să nu îţi imaginezi că vei avea piscină şi elicopter, la fel ca Lupul de pe Wall-Street. Ingredientele sunt cele 10.000 de ore de muncă pentru un lucru făcut cu adevărat bine, după cum spunea şi Malcolm Gladwell în <Excepţionalii>”

  • Cel mai slab început de an din 2010 şi până în prezent pentru leu

    “Prima etapă a deprecierii (aproximativ în prima săptămână din 2014) a survenit pe fondul creşterii aversiunii faţă de riscul implicat de investiţiile în zone emergente, respectiv ca urmare a intrării masive la cumpărare pe dolarul american, în virtutea continuării măsurilor de contracţie monetară în SUA şi în anul curent; în consecinţă, a avut loc ieşirea din zona emergentă a capitalurilor speculative, întrucât asumarea riscurilor nu mai face sens atunci când dolarul oferă randamente în creştere şi riscuri mici”, a arătat Cosmin Enache, director general adjunct al casei de brokeraj (SSIF) Equity Invest. Întărirea dolarului american la început de an a dus astfel la deprecierea monedelor din regiune inclusiv în raport cu euro: după primele şapte zile din ianuarie, leul a scăzut cu aproape 0,7% faţă de euro, zlotul şi coroana cehă cu aproape 0,6%, iar forintul cu aproximativ 1,1%.

    Cea de-a doua etapă de depreciere a leului a fost determinată de măsurile de relaxare a politicii monetare, ciclu început de BNR încă de anul trecut.

    În primăvara lui 2013, guvernatorul BNR anunţa că România va intra într-un ciclu de reducere a dobânzii de politică monetară; BNR a redus dobânda de referinţă la 5% în iulie, iar prin scăderile ulterioare aceasta a încheiat anul trecut cu valoarea de 4%. “Teoretic, ar fi fost de aşteptat ca leul să înregistreze o anumită depreciere în consecinţă, dar scăderea dobânzii de referinţă a avut anul trecut influenţe foarte reduse asupra monedei naţionale”, a precizat Cosmin Enache.

    Lucrurile au stat diferit în această lună, când BNR a redus dobanda cheie la 3,75% şi, în acelaşi timp, a scăzut semnificativ şi neaşteptat ratele rezervelor minime obligatorii, astfel încât cca 4 miliarde de lei sunt eliberate către bănci, crescând surplusul de lichidităţi din piaţă. “Amploarea măsurilor plus reconfirmarea oficială a zonei de echilibru urmărită de BNR- respectiv oscilaţiile cursului leu/euro de până la 5%- au susţinut o depreciere a leului de aproape 1% faţă de euro în doar două zile pe pieţele financiare. Deprecierea ar fi putut fi şi mai mare, dar rezultatele slabe (anunţate pe 10 ianuarie) privind piaţa americană a muncii au dus la scăderea USD faţă de euro şi la o creştere a apetitului pentru risc, fapt care a susţinut monedele regionale; ca urmare, pe termen scurt, zlotul şi forintul- de exemplu- s-au apreciat uşor, iar scăderea leului a fost plafonată”, a precizat Cosmin Enache. Ulterior, după 15 ianuarie, variaţiile monedei naţionale au scăzut în intensitate comparativ cu evoluţia din prima parte a lunii.

    Ce urmează?

    “Cred că în 2014 leul ar putea fi mai sensibil faţă de măsurile BNR, varianta unei noi reduceri atât a dobânzii de referinţă, cât şi a rezervelor minime obligatorii fiind posibilă în acest an, mai ales în contextul în care inflaţia va rămâne în scădere. În plus, piaţa aşteaptă ca FED să reducă în continuare programul de relaxare cantitativă, iar întărirea USD (ca efect) va pune- cel mai probabil- din nou presiune pe monedele regionale, deci inclusiv pe leu.Să menţionăm însă ca devalorizarea leului îi dezavantajează pe unii, dar are şi avantaje; desigur că, pe de o parte, defavorizează populaţia şi firmele cu credite în euro; pe de altă parte însă, susţine exporturile oferind un impuls de creştere cererii externe pentru produsele româneşti. Cel mai important lucru însă este ca paritatea să nu fie foarte volatilă, limitând astfel posibilităţile de prognoză ale agenţilor economici, însă sunt sigur că de acest aspect va avea grijă Banca Naţională”, a arătat Cosmin Enache.

     

  • IKEA a raportat un profit în creştere cu 3,1% la nivel de grup

    „Consumul a reintrat pe creştere în mai multe ţări. Chiar dacă provocările situaţiei economice nu s-au încheiat, încep să apară semne pozitive. Pieţe importante din punct de vedere al volumului de consum, precum Statele Unite, încep să îşi revină, iar Europa are o evoluţie generală pozitivă. Inclusiv câteva din pieţele dificile din Europa de Sud au activitate bună.” a declarat Peter Agnefjäll, Preşedinte şi CEO al IKEA Group.

    Vânzările au crescut cu 3,1% faţă de anul trecut, ajungând la 27,9 miliarde de euro, astfel IKEA Group şi-a mărit cota de piaţă în aproape toate ţările. Împreună cu veniturile din chirii aferente centrelor comerciale, veniturile totale se ridică la 28,5 miliarde de euro (+3,2%). Cele mai mari pieţe pentru anul fiscal 2013 au fost Germania, SUA, Franţa, Rusia şi Suedia.

    „Aceste lucruri demonstrează că raportul calitate-preţ este din ce în ce mai important pentru consumatori. Suntem fericiţi să vedem că produsele noastre sunt preferate de tot mai mulţi oameni care apreciază faptul că acestea le oferă un stil de viaţă sustenabil în propriul cămin. De exemplu, clienţii noştri au cumpărat peste 22 de milioane de produse LED doar în FY13, economisind astfel atât bani cât şi energie”, a declarat Peter Agnefjäll.  

    IKEA Group are un plan ambiţios de dezvoltare, vizând vânzări de 50 de miliarde de euro până în 2020. Marile pieţe emergente sunt surse importante de dezvoltare în viitor. În anul fiscal 2013, IKEA Group a deschis două noi magazine în China – un alt pas în extinderea pe piaţa asiatică.

    „Ne concentrăm pe planurile pe termen lung. Vom dezvolta în continuare produse mai bune la preţuri mai mici, îmbunătăţind experienţa din magazinele IKEA şi devenind astfel mai accesibili pentru consumatorii noştri, prin diversificarea ofertei de servicii, e-commerce şi expansiune continuă. Structura noastră de acţionariat şi principiile financiare solide ne-au conferit independenţă şi posibilitatea de a creşte într-un mod echilibrat şi sustenabil.” declară Peter Agnefjäll.

    IKEA Group Yearly Summary FY13 şi IKEA Group Sustainability Report FY13 sunt disponibile IKEA.com.

    Compania IKEA deţinea, în august 2013, peste 338 de magazine în 40 de ţări sau teritorii, dintre care 39 de magazine erau francize deţinute de alte companii decât IKEA Group.
    Magazinul IKEA din România a fost al 253-lea deschis în a 35-a ţară, pe 21 martie 2007. Până în luna martie 2010 a fost operat în sistem de franciză locală, iar după aceea IKEA România a devenit parte din IKEA Group.