Tag: soft

  • Teodor Blidăruş, fondatorul Softelligence, numit vicepreşedinte la ANIS

    Responsabilităţile sale se axează pe educarea continuă a specialiştilor IT, sprijinirea antreprenorilor aflaţi la primul start-up şi a celor care îşi doresc să atingă pragul de business matur, precum şi creşterea exportului românesc de produse şi servicii software.

    Cunoscut antreprenor cu mai mult de 15 ani de experienţă în industria IT&C (e-business, web & mobile, CRM, BI şi ERP), Teodor Blidăruş a pornit şi extins Softelligence până la rezultate de 1,5 milioane de euro în doar trei ani. Este tototdată cel care a dezvoltat Charisma Business Suite – cel mai cunoscut sistem ERP din România, prezent în 17 ţări europene.

    “Mă bucur să fac parte dintr-o organizaţie de referinţă în industria de software din România. îmi propun ca împreună cu ANIS să definim un context mai clar de execuţie, modele de business şi performanţă pentru companii mici şi mijlocii, care să le faciliteze educarea continuă şi dezvoltarea. Obiectivele mele vizează în special creşterea numărului de start-up-uri care să traverseze perioada critică de doi ani şi creşterea numărului de companii care fac trecerea de la afacere mică la afacere matură, depăşind pragul de 1 milion de euro. într-un context de business provocator şi dinamic, venim deopotrivă în sprijinul start-up-urilor şi al antreprenorilor care îşi doresc consolidarea afacerii.”, declară Teodor Blidăruş.

    Alegerea lui Teodor ca vicepreşedinte în cadrul consiliului director ANIS susţine obiectivele organizaţiei patronale de a contribui la dezvoltarea industriei româneşti de software şi servicii. Cu peste 100 de companii membre, ANIS are în consiliul director nume din industria IT precum Andrei Pitiş – preşedinte ANIS şi proprietar Simple Systems, Radu Georgescu – preşedinte Gecad Group, Dan Gârlaşu – sales director Oracle România, Todi Pruteanu – business strategy manager Microsoft Romania.

    În prezent, Teodor Blidăruş ocupă poziţia de Managing Partner în cadrul Softelligence, furnizor de soluţii software e-business în România, gestionând viziunea şi dezvoltarea strategică a companiei.

  • SAP România lansează un soft specializat pentru retaileri

    Soluţia de business pentru retaileri analizează obiceiurile de cumpărare prin utilizarea datelor de la casele de marcat la nivel de produs individual, cu ajutorul tehnologiei in-memory computing, asigurată de platforma analitică SAP HANA.

    “Până acum, retailerii nu aveau nici tehnologia şi nici resursele necesare pentru analizarea obiceiului de cumpărare la nivel individual, toate aceste statistici fiind realizate la nivel agregat.”, a declarat Valentin Tomşa, directorul general al SAP România, despre Affinity Insight, realizat în premieră internaţională de consultanţii din cadrul departamentului Performance & Insight Optimization al SAP România.

    Practic, soluţia Affinity Insight este un instrument de analiză ce permite comercianţilor să prelucreze în timp foarte scurt datele de vânzări la nivelul coşului de cumpărături al fiecărui client în parte, scopul fiind identificarea corelaţiilor cantitative dintre anumite produse sau grupuri de produse. Pe baza acestor informaţii, retailerii urmăresc în principal: eficientizarea promoţiilor, maximizarea profitabilităţii pe coşul mediu de cumpărături, optimizarea spaţiului la raft şi a plasărilor secundare.

    Până la apariţia platformei tehnologice inovatoare SAP HANA, analiza acestor date, la nivel de regiune, magazin, grupă de produse, grupe de clienţi, interval orar, era anevoioasă, durând zile întregi. Acum viteza de până la de 10.000 de ori mai mare cu care HANA procesează datele, faţă de bazele de date tradiţionale, permite optimizarea ambelor etape: pregătirea promoţiilor prin analiza datelor şi răspunsuri rapide la întrebări de business succesive, dar şi urmărirea efectului promoţiilor în timp util.

    “Identificarea afinităţilor între anumite produse este posibilă prin crearea unor algoritmi de calcul inovatori şi unici în lume, toată această metodologie fiind pusă la punct de către consultanţii SAP din România”, a adăugat Tomşa.

    Departamentul Performance & Insight Optimization (PIO) din România s-a înfiinţat în 2010, fiind într-o continuă creştere, şi este format din specialişti care au cunoştinţe avansate de matematică şi informatică. Echipe similare mai există doar în Statele Unite şi Germania.

    “Scopul nostru este de a concepe soluţii pentru probleme non standard privind optimizarea proceselor specifice de business. Affinity Insight este o primă soluţie standard realizată de către echipa PIO locală. Ne mândrim că această soluţie a fost concepută în Romania, fiind prima aplicaţie autohtonă care intră în portofoliul de aplicaţii SAP la nivel mondial. Soluţia a fost finalizată în decembrie 2012, iar primul contract de livrare a fost semnat în ianuarie 2013, ceea ce reprezintă încă o dovadă a succesului aplicaţiei”, a explicat Viorel Marcu, manager Performance & Insight Optimization, SAP România.

  • Guvernul sesizează DNA pentru achiziţia de soft educaţional de către miniştrii Funeriu şi Vreme

     Concluzia rezultă dintr-un raport întocmit de Corpul de Control al primului-ministru în urma verificărilor efectuate la Ministerul pentru Societatea Informaţională şi la Ministerul Educaţiei în legatură cu închirierea de licenţe educaţionale.

    Acţiunea de control a vizat perioada 2009-2012.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Virusul care poate să îţi controleze calculatorul prin Facebook

    Noua variantă a virusului Dorkbot se răspândeşte sub forma unor linkuri prin mesaje de pe chat-ul Facebook şi îşi poate face singură actualizările pentru a-şi instala cea mai nouă versiune, potrivit informatiilor oferite de compania românească de software de antivirus Bitdefender.

    Executarea fişierelor cu extensia ‘.exe’ prin care actioneaza si Dorkbot este periculoasa in general, indiferent dacă este primit de la prieteni sau de la persoane necunoscute, prin intermediul programelor de mesagerie instantă (Facebook, Yahoo Messenger etc.). Virusul Dorkbot se foloseşte de reţele de tip IRC (Internet Relay Chat) pentru a transmite şi a primi date şi a fost detectat de Bitdefender într-o versiune iniţială în urmă cu doi ani, ca Backdoor.IRCBot.Dorkbot.

    Virusul a fost împachetat acum într-o formă nouă, cu scopul de a evita soluţiile antivirus. Softul periculos are astfel capacităţi rootkit, putând chiar să împiedice antivirusul să efectueze actualizări de securitate. Dorkbot poate, de asemenea, spiona activitatea utilizatorilor în browser. În afară de mesageria instant, virusul se poate răspândi şi prin dispositive USB.

    În ultimii doi ani, Bitdefender a observat o creştere a numărului de viruşi propagaţi prin reţele sociale, cel mai adesea prin scam-uri de pe Facebook. În România, cele mai populare sunt cele de tipul “vezi cine ţi-a vizualizat profilul”.

    În topul site-urilor periculoase răspândite pe Facebook se află şi linkurile frauduloase, care încearcă să îi convingă pe utilizatori să participe la sondaje pentru a câştiga premii, de obicei telefoane mobile sau tablete. Phishingul, prin care utilizatorilor li se fură date personale, nu mai este atât de popular ca în anii de început ai reţelelor sociale, pentru că utilizatorii au învaţat să recunoască astfel de mesaje.

     

  • Netopia mobilPay: Jumătate de milion de tranzacţii procesate în primul trimestru

    Avansul înregistrat de companie se datorează atragerii de noi comercianţi în platforma de plăţi, dar şi sporirii numărului de tranzacţii efectuate de parteneri. Totodată, şi din punct de vedere al valorii, tranzacţiile efectuate prin platforma mobilPay au fost cu 40% mai mari faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

    În primele trei luni din 2012, procesatorul de plăţi online prin card a efectuat peste 400.000 tranzacţii prin platforma mobilPay, iar pe parcursul întreg anului trecut 1,9 milioane.

    Referitor la piaţa locală de plăţi online cu cardul, aceasta a ajuns la 6 milioane de tranzacţii în anul trecut şi la valoarea de 260 de milioane de euro.

    “Pentru acest an estimăm că piaţa de profil va ajunge la 7,5 milioane de tranzacţii, cu aproximativ 25% mai mult faţă de anul precedent, pe fondul creşterii încrederii românilor în siguranţa plăţilor online şi a numărului de comercianţi care introduc şi promovează această metodă de încasare”, a declarat Antonio Eram, CEO Netopia mobilPay.

    Cele mai mari plăţi online cu cardul procesate de Netopia mobilPay în T1 au atins şi 4.000 de euro.

    Netopia mobilPay a realizat, în primele trei luni ale acestui an, tranzacţii record, de câteva mii de euro. şapte dintre aceste plăţi online au totalizat 20.000 de euro. Acestea au fost realizate pentru plata de echipamente foto, pachete software şi bilete de avion.

    “În primul trimestru al acestui an, cea mai mare tranzacţie procesată de Netopia mobilPay a fost de 3.900 de euro, pentru echipamente foto. De asemenea, în aceeaşi perioadă am înregistrat şi câteva tranzacţii pentru bilete de avion, fiecare în valoare de peste 2.300 de euro”, a mai spus Antonio Eram.

    Cea mai mare valoare procesată anul trecut prin intermediul serviciului mobilPay a fost de 6.300 de euro, pentru un pachet turistic.

  • Elkotech distribuie softul ATEN pentru accesarea de la distanţâ a centrelor de date

    Softul Control Center Video Session Recorder (CCVSR) înregistreazâ automat mişcârile de pe ecran, ale tastaturii şi click-urile mouse-urilor atunci când serverele sunt accesate prin intermediul porturilor unui switch KVM-Over-IP. Companiile pot astfel folosi CCVSR pentru a urmâri incidentele tehnice şi pentru acţiunile de audit.

    Software-ul înregistreazâ de la nivel de BIOS pânâ la logare, de la instalarea aplicaţiilor pânâ la configurarea oricârei pârţi a sistemului de operare, toate acţiunile fiind înregistrate şi salvate. Astfel, managerii IT pot utiliza software-ul pentru a repara orice incident tehnic şi pentru a evalua mai uşor situaţiile pe baza înregistrârilor. Acest lucru este util pentru organizaţiile care folosesc companii terţe pentru suportul IT.

    Noul software de la ATEN se instaleazâ odatâ cu switch-urile KVM-Over-IP, fârâ a fi nevoie de o instalarea suplimentarâ pentru serverele vizate.

    “Centrele actuale de date sunt din ce în ce mai complexe şi necesitâ un numâr mare de persoane şi companii terţe pentru a asigura o bunâ funcţionare a sistemelor şi aplicaţiilor. în acest context, existâ posibilitatea producerii unor erori tehnologice sau umane. CCVSR le permite managerilor IT sâ le urmâreascâ mai bine şi sâ redea imaginile pe baza înregistrârilor, pentru a identifica problemele. Software-ul este un instrument util pentru acţiunile de audit”, a declarat Kevin Chen, preşedinte al ATEN International.

  • Cine vrea să dezvolte o aplicaţie mobilă are 1,8 milioane de competitori. Inovaţia şi nişarea sunt condiţia supravieţuirii. GALERIE FOTO

    „Am primit deja foar­te multe propuneri de aplicaţii. O parte sunt inte­re­sante, o parte nu, nu pentru că nu ar fi interesante pentru strategia noastră, ci pentru că aplicaţii multe există, iar aplicaţiile bune pot fi numărate pe degete şi costă. Nu oricine îşi poate permite timpul şi banii pentru a face ceva serios. Ope­ratorii din telecom sunt un canal excepţional pentru dezvoltatorii de aplicaţii care chiar merită“, a declarat Bog­dan Ţibrin, VAS, Data & Handset De­velop­ment Ma­na­ger în cadrul Cos­mote Ro­mâ­nia, pre­zent ieri la ZF Mo­bilio ’13, un eve­niment organizat de Ziarul Finan­ciar în par­teneriat cu SIVECO, Bitde­fender, Total­Soft, Micro­soft, MasterCard şi CertSign. El a adăugat că „are loc o repliere a dezvoltatorilor ca în imobiliare. Lumea a stat şi a crezut că a ţine preţul sus e în continuare un business. Nu mai e cazul. Dezvoltatorii au fost con­vinşi că nu merge să ceară preţuri aşa cum sunt în Occident. Sunt minţi de dezvoltatori fan­tas­tice, progra­matori foarte buni, care au înţeles că mai degrabă intră într-un parteneriat cu opera­torul decât să suporte singuri cheltuielile“.

    Astfel, în momentul de faţă, potrivit specialiştilor, aplicaţiile şi operatorii de tele­comunicaţii ar trebui să funcţioneze ca elemente ale unui ecosistem, în care apli­caţiile comunică între ele, iar operatorii îi oferă utiliza­torului valoare adăugată la serviciile şi telefoanele pe care le includ în oferte. Apli­caţiile în sine ar veni ca răspuns la o nevoie a uti­liza­torului sau ca extensii ale unor businessuri deja exis­tente, pe care să le îmbună­tăţească.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • Bitcoin: moneda invizibilă care a îmbogăţit internetul

    BITCOIN, MONEDA VIRTUALĂ CREATĂ ÎN 2009, avea să fie reglementată transparent, corect şi fără compromisuri nu de o bancă centrală sau o autoritate de reglementare, ci de un sistem de modele matematice bine pus la punct. Cu tranzacţii efectuate direct între utilizatori, fără intermediari, şi securitatea asigurată de criptografie, Bitcoin a devenit unul dintre cele mai rapid răspândite şi polarizatoare fenomene de pe internet.

    Câteva precizări: Unu – Bitcoin nu arată ca o monedă. Bit-coin este o cheie de 34 de caractere, litere şi cifre, într-un portofel electronic securizat în reţeaua Bitcoin. Pentru a efectua transferuri, utilizatorii au nevoie de o altă cheie, de 51 de caractere. Criptografia din spatele sistemului face aparent imposibile frauda şi furtul la nivelul reţelei.

    Doi – Toate tranzacţiile sunt publice, stocate într-un registru anonim care nu poate fi modificat decât prin efectuarea de noi tranzacţii. Fiecare utilizator poate stabili cât este de anonim, chiar şi faţă de un partener într-o tranzacţie. De aceea, Bitcoin a devenit cu timpul un sistem de plată preferat de cei implicaţi în activităţi ilegale, de la jocuri de noroc la trafic de droguri.

    Trei – Iniţial, moneda virtuală era utilizată numai de iniţiaţi, de cei care se simt de-ai casei pe internet, de la hackeri la gameri. Spre sfârşitul anului 2011, când Bitcoin a început să pătrundă în mainstream, oferta de bunuri care pot fi cumpărate s-a extins de la iarbă şi „iteme„ din jocuri video la electronice, software şi chiar proprietăţi imobiliare.

    Patru – Monedele Bitcoin sunt „fabricate„ pe baza unor modele matematice predeterminate: fiecare utilizator participă, cu puterea de procesare a computerului său, la rezolvarea unui sistem complex de ecuaţii, în urma căreiaîn reţeaua Bitcoin se naşte un nou bloc de cod criptografiat. Fiecare nou bloc apare aproximativ odată la 10 minute şi aduce pe piaţă 25 de unităţi Bitcoin noi. Utilizatorii care au participat primesc în schimb noi Bitcoin-uri pe care le pot utiliza în reţea. În prezent se află în circulaţie peste 11 milioane de Bitcoin-uri.
    Cinci – În ultimii doi ani, una dintre principalele arme ale criticilor împotriva Bitcoin este metoda incorectă în care sunt create unităţile monetare: utilizatorii care deţin computere mai puternice îşi pot creşte suma din cont mai repede decât ceilalţi.

    A PRINS ARIPI. Valoarea unei unităţi Bitcoin a înregistrat variaţii violente pe parcursul ultimilor patru ani, volatilitatea ridicată a pieţei încurajând scepticii să condamne la pierzanie tânăra monedă. Însă reţeaua a persistat, chiar şi după mai multe crahuri. Bitcoin a prins cu adevărat aripi după ce guvernul din Cipru a încheiat un acord de bailout cu statele din zona euro şi Fondul Monetar Internaţional. Confiscarea depozitelor bancare negarantate pentru recapitalizarea băncilor aflate în pragul colapsului a zdruncinat încrederea populaţiei şi a micilor antreprenori în sistemul financiar tradiţional. Deşi nu au fost înregistrate retrageri semnificative de bani din conturile bancare în afara Ciprului, activitatea de pe piaţa Bitcoin a crescut spectaculos, ca şi valoarea monedei virtuale. Bitcoin începuse cu bine anul 2013, pe fondul semnalelor îngrijorătoare care veneau din zona euro. Valoarea monedei virtuale a atins 90 de dolari spre sfârşitul lunii martie, faţă de un maxim de 15,25 dolari în anul anterior, redresându-se după două mini-crahuri care au provocat scăderi de 33%, respectiv 24% în două reprize de câteva minute.

    Spectacolul a început odată cu anunţarea acordului cu Cipru, când a devenit clar că deponenţii din băncile din Cipru aveau să piardă o mare parte din bani, obligaţi să finanţeze rezolvarea crizei. Valoarea unui Bitcoin a atins 266 de dolari pe 10 aprilie, după depăşirea mai multor recorduri în circa două săptămâni, care au atras atenţia presei. În urmă cu două luni, preţul era de numai 20 de dolari. A urmat crash-ul, moneda prăbuşindu-se cu 61% în câteva ore şi revenind la nivelul de la începutul lunii aprilie. Operatorii bursei Mt.Gox din Tokio, principala platformă de tranzacţionare a Bitcoin, au suspendat joi, săptămâna trecută, activitatea, declarându-se victime ale propriului succes: creşterea subită a popularităţii Bitcoin a atras în piaţă atât de mulţi jucători, încât sistemul nu a mai făcut faţă.

  • Telefonul Facebook este soft

    Zvonurile privind intenţiile celor de la Facebook de a proiecta un smartphone sub brand propriu circulă de vreo patru ani. S-a aflat (sau poate s-a inventat) şi numele intern al proiectului, Buffy, şi s-au făcut glume cu vampiri pe seama sa. În urmă cu un an şi jumătate, când am abordat acest subiect, chiar şi prestigiosul sit AllThingsD era prins de această poveste şi pretindea că Facebook a negociat cu Samsung şi HTC, iar cel din urmă ar fi fost ales pentru a fabrica ipoteticul „divais„. Mai mult, unii pretindeau că ştiu deja şi platforma software: o linie derivată din Android, cu funcţionalităţi Facebook integrate.

    Era absolut logic ca Facebook să-şi îndrepte atenţia spre zona mobilă: tot mai mulţi utilizatori accesau reţeaua prin aplicaţii disponibile pe majoritatea platformelor. În plus, Google Plus era deja lansat şi era de aşteptat ca acest „strat social„ să se integreze adânc în Android şi să sporească atracţia utilizatorilor pentru reţeaua rivală. Însă un telefon sub brand Facebook ar fi fost greu de impus pe o piaţă dominată de iPhone şi Android. La acel moment am fost de acord cu Roger McNamee că dacă Facebook se vrea în zona telefoanelor, atunci trebuie să mizeze pe software şi să furnizeze producătorilor uneltele necesare pentru a integra ei înşişi funcţii echivalente celor din versiunea pentru PC. {i chiar mai mult decât atât.

    Era varianta rezonabilă şi mă mir că a durat atât de mult: abia zilele trecute Mark Zuckerberg a prezentat Facebook Home. {i toată lumea a fost de acord că e o mişcare importantă, cu implicaţii majore atât în piaţa dispozitivelor mobile, cât şi în zona reţelelor de socializare.

    Tehnic vorbind, Facebook Home este o aplicaţie Android ceva mai specială, care se plasează între nivelul sistemului de operare şi cel al aplicaţiilor obişnuite şi schimbă practic interfaţa telefonului cu una centrată pe Facebook – e un fel de „skin„.

    Aplicaţiile standard rămân accesibile, însă centrul scenei este controlat de Facebook, care îşi afişează fluxurile chiar şi pe ecranul de deblocare (lock screen), iar de pe ecranul de intrare (launcher sau home screen) dispare obişnuita bară de căutare Google şi celelalte elemente standard pentru a fi înlocuite de o interfaţă Facebook. În plus, conversaţiile prin chat sau SMS sunt unificate şi accesibile din orice aplicaţie – se cheamă „chat heads„, pentru că apar cu „avatarele„ prietenilor afişate în partea de sus a ecranului.

    În esenţă, telefonul sau tableta se transformă într-un soi de terminal Facebook, dar este de notat că nu este vorba de o variantă modificată (un fork) a sistemului de operare: pur şi simplu, Android (Jelly Bean) permite aplicaţiilor să schimbe interfaţa, iar Facebook s-a folosit de această libertate. Aplicaţia vine preîncărcată împreună cu Instagram pe noul telefon HTC First şi este compatibilă (deocamdată) cu o serie de telefoane de la HTC (gama One) şi Samsung (gama Galaxy S).

    Operatorii par încântaţi, însă Apple şi Microsoft s-ar putea să nu fie, având în vedere că platformele lor nu oferă libertatea pe care o oferă Android, aşa că au fost lăsaţi pe dinafară. La întrebarea explicită despre o eventuală versiune pentru iOS adresată de Steven Levy în Wired, Zuckerberg a răspuns foarte evaziv: „That’s above my pay grade to answer that„. Adică atâta vreme cât Apple vrea să controleze totul pe platforma lor, răspunsul este nu.

    Pe de altă parte, nu prea se ştie ce crede Google despre această mişcare. Parmy Olson explică în Forbes că Google ar avea posibilitatea să vină cu o interfaţă concurentă, centrată pe Google Plus şi comunicaţii
    prin Hangouts, Google Voice şi Talk, aşa cum a
    făcut-o în telefoanele Nexus, dar nu a inclus nativ această integrare. Google nu vrea să altereze caracterul deschis al platformei Android, chiar dacă asta înseamnă să-şi favorizeze concurentul din zona reţelelor de socializare. Ar putea fi posibil (dar improbabil) ca Google să modifice termenii licenţei Android, dar asta ar supăra companii precum Samsung, care produce peste 60% din telefoanele Android şi, dacă se decide să-şi deriveze propria versiune, ar prelua controlul platformei. Grea dilemă pentru Google.
     

  • Intel caută 14 ingineri software pentru centrul din Bucureşti

    “Căutăm ingineri software cu experienţă, pentru care avem poziţii interesante în domeniul graficii, dar si al dezvoltării pe platformele Tizen, Linux si Android”, a declarat Monica Ene-Pietrosanu, Country Manager Intel Romania Software Developemnt Center.

    Oferta Intel cuprinde, de asemenea, poziţii de internship pentru studenţii de la profilurile Calculatoare, Informatică, Matematică si Cibernetică, care pot lucra timp de şase luni în centrul Intel alături de ingineri din întreaga lume la proiecte de cercetare si dezvoltare software de ultimă generaţie. Participând la aceste stagii, studenţii au sansa de a experimenta lucrul efectiv într-un centru R&D de talia celui pe care Intel îl are în România, înainte de a lua decizia să plece să lucreze în străinătate.