BusinessMagazin

Tag: sector

  • Terenurile cumpărate scump obligă dezvoltatorii să construiască

    CEI CARE AU ANUNŢAT PROIECTE POT FI NUMĂRAŢI PE DEGETELE DE LA O MÂNĂ, Adama, Tagor, Red Sea Group şi Shikun & Binui RED, dar companiile deţin împreună sute de mii de metri pătraţi de teren pentru dezvoltări rezidenţiale, cumpărate cu câţiva ani în urmă.
    „Momentul actual este unul bun pentru înce-perea unui proiect rezidenţial, iar acest fapt este datorat unui cumul de factori, unii negativi, alţii pozitivi. Cel mai important factor negativ, care se întâlneşte în cazul companiilor care au cumpărat terenuri pe vârf de preţ, este legat de valoarea terenului şi eventual de creditul acordat pentru achiziţia respectivului teren„, spune Valentin Ilie, CEO al Coldwell Banker Affiliates of Romania.

    Un astfel de teren nu produce nimic din punct de vedere al veniturilor, dar are costuri de finanţare, dobânzi şi, eventual, se bucură şi de atenţia băncii finanţatoare, care începe să pună presiune pe dezvoltator.

    Cei care au achiziţionat terenuri în perioada de dinaintea crizei economice iau deja în calcul o eventuală pierdere a terenului şi îşi calculează un nou randament. Unii dezvoltatori pot considera chiar că valoarea terenului este zero şi să înceapă să facă ceea ce ştiu ei mai bine, adică să dezvolte.

    „Dacă ai un teren de 40.000 de metri pătraţi cu un credit pentru el, terenul respectiv nu aduce decât costuri. Ţinând cont de condiţiile actuale din piaţă, unii aleg să ia o parcelă mai mică din acest teren, 2.000 de metri pătraţi spre exemplu, şi să facă un bloc. Dacă îşi face calculele bine, poate vinde, există piaţă. Şi din întreaga parcelă a fost ruptă o mică parte care produce ceva„, explică Ilie.
    Astfel, per total, pierderea sau profitul înregistrat se vor calcula la final, dar până atunci este evident că dezvoltarea ar trebui să înceapă. În opinia lui Ilie, contează foarte mult preţul plătit pe teren, existând cazuri în care dezvoltarea poate fi o opţiune şi cazuri în care preţul plătit a fost pur şi simplu nerealist.

    „Poate fi un moment bun să dezvolţi ţinând cont şi de factorii pozitivi existenţi: chiar dacă tendinţa este în continuare de scădere, involuţia preţurilor este evident mult mai redusă decât în perioada 2008-2010, iar pe anumite segmente se pot observa chiar şi semne de stabilizare. Oricum, o scădere de aproximativ 3%-5% pe an, să spunem, poate fi obţinută în cele mai multe cazuri pe loc, prin negociere, fără să aştepţi un an – iar unii cumpărători au sesizat acest aspect, rezultând şi un număr tot mai ridicat de tranzacţii„, a arătat reprezentantul Coldwell Banker.

    PLANURILE DE MII DE LOCUINŢE S-AU TRANSFORMAT ÎN „PROIECTE DE BUZUNAR„. Adama a deschis seria anunţurilor privind începerea de noi proiecte. Compania, unul dintre cei mari mari proprietari de locuinţe din România, aflat sub umbrela grupului austriac Immofinanz, a început, în toamna anului trecut, construcţia celei de-a doua faze din proiectele Edenia şi Optima, ambele în cartierul Titan.

    „În ceea ce priveşte sectorul rezidenţial, e clar că există cerere. Trebuie însă să atacăm piaţa cu produsele potrivite ca preţ şi calitate, iar oferta de astfel de locuinţe este limitată. Noi reuşim să venim cu preţuri bune pe piaţă, pentru că avem costuri de construcţie mai reduse. Din acest motiv, cred că în următoarele 12 luni este cel mai bun moment pentru a cumpăra o locuinţă, pentru cei care au bani„, a declarat recent Adreas Holler, membru al consiliului executiv al Adama.

  • Sectorul telecomunicaţiilor: 300.000 de locuri de muncă în Europa, puse în pericol de modernizarea reţelelor

     “Operatorii europeni de telecomunicaţii vor reduce probabil efectivele cu 30%, respectiv peste 300.000 de posturi în următorii cinci ani”, a declarat Franca Salis Madinier, preşedinte al sindicatului UNI Europa ICTS, care reprezintă angajaţi din telecomunicaţii din 27 de ţări, relatează Bloomberg

    În decurs de un deceniu, numărul angajaţilor din sectorul telecomunicaţiilor va scădea la jumătate, companiile urmărind să elimine decalajul de eficienţă în raport cu companiile nord-americane, anticipează un director de la o companie mare de telefonie, care nu a dorit să îşi facă publică identitatea din cauza sensibilităţii problemei locurilor de muncă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Vanghelie, după decizia ANI: Îl dau în judecată pe Georgescu. De unde să fie bani în plus?

     “Îl voi da în judecată pe Horia Georgescu, nu m-a chemat nimeni să dau vreo declaraţie şi nici nu m-au informat. Normal era să mă cheme cineva sau să mi se comunice la Primărie”, a spus Vanghelie pentru Gândul.

    Vicepreşedintele PSD a menţionat că nu s-a schimbat nimic în declaraţia sa de avere, adăugând: “de unde să fie bani în plus?”.

    “Domnul Georgescu a făcut foarte multe jocuri în această ţară, în ultimul an s-a ocupat de mine”, a mai susţinut Vanghelie, potrivit “Gândul”.

    ANI a constatat o diferenţă de peste 180.000 de euro între veniturile realizate de primarul sectorului 5, Marian Vanghelie şi averea dobândită de acesta, astfel încât a sesizat Comisia de cercetare a averilor din cadrul Curţii de Apel Bucureşti, pentru a începe un control în acest caz.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cât câştigă lunar directorii companiilor din energie. Documentul Guvernului cu lista salariilor nete la nivel maxim

     Pe listă sunt prezentaţi mai mulţi directori din companiile Oil Terminal, Conpet, Romgaz, complexul energetic Hunedoara, complexul energetic Oltenia, Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Transelectrica şi Electrica, inclusiv filiale.

    Documentul avansat de Guvern relevă că un director general primeşte un salariu net cuprins între 4.693 lei (la Conpet) şi 18.000 lei (Electrica Distribuţie Muntenia Nord), în timp ce alţi directori sunt remuneraţi lunar cu sume care ajung până la 14.306 lei (Romgaz).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Grecia acordă rezidenţă străinilor care investesc peste 250.000 de euro în piaţa imobiliară locală

     Măsura, aprobată săptămâna trecută de parlament, a fost susţinută puternic de companiile din sectorul imobiliar, ca urmare a cererii din străinătate, mai ales din China, Rusia şi ţări arabe.

    Astfel de procedee sunt deja în vigoare în state europene precum Ungaria, Portugalia şi Spania.

    Investitorii în piaţa imobiliară din Grecia vor putea scăpa de procesul birocratic foarte dificil al obţinerii dreptului de intrare şi şedere în zona Schengen, notează AFP.

    Permisul va fi acordat de Atena pentru 5 ani cu posibilitatea de a fi reînnoit. Posesorul va avea dreptul de a călători liber şi de a sta până la 3 luni în zona Schengen, însă nu va avea şi dreptul de a munci.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Wizrom: Clienţii de ERP ai companiei au afaceri anuale de peste 16 mld. euro

    Cele câteva sute de companii care folosesc soluţii ERP ale Wizrom Software au reprezentat aproximativ 17% din contribuţia sectorului privat din PIB în 2012. Potrivit statisticilor, aproximativ 70% din PIB-ul României este generat de sectorul privat, ceea ce înseamnă 92,82 miliarde de euro – raportat la valoarea PIB pe 2012 de 132,6 miliarde euro anunţată de către autorităţi în decembrie anul trecut.

    “Forţa unei companii este dată de valoarea clienţilor acesteia şi noi am fost curioşi să aflăm această valoare. Am adunat cifra de afaceri a tuturor clienţilor Wizrom, aşa cum este afişată pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice, pe soluţiile ERP şi suma rezultată a fost peste aşteptări. Marea familie a clienţilor Wizrom Software reprezintă o forţă economică la a cărei bună funcţionare contribuim şi noi, cu soluţiile noastre”, a declarat Adrian Bodomoiu, director general Wizrom Software.

    Cifra de afaceri cumulată a clienţilor Wizrom pentru soluţiile ERP a fost, în 2011 (ultimul an listat pe mfinante.ro) de 16 miliarde de euro. “Avem clienţi din toate domeniile de activitate: manufactură, servicii, comerţ, logistică şi distribuţie, transporturi, servicii financiare, construcţii şi agricultură. Wizrom este o companie solidă, puternică, dinamică, inovativă şi orientată către excelenţa în tehnologie şi servicii”, a spus Bodomoiu.

    Cu o cifră de afaceri de 6,65 de milioane de euro în 2012, 160 de angajaţi şi peste 32.000 de licenţe instalate, Wizrom Software are în portofoliul de soluţii de business ERP, CRM, SFA (automatizarea forţei de vânzare), Business Intelligence, soluţii pentru retail, logistică şi distribuţie, soluţii de salarizare şi pontaj şi multe altele.
     

  • După “îmblânzirea” sectorului bancar din Cipru ar putea urma Malta şi Luxembourg

     Sectorul bancar din Malta este chiar mai mare raportat la PIB decât cel al Ciprului, iar în Luxembourg depăşeşte economia de 23 de ori, potrivit cotidianului The Guardian.

    Germania şi FMI au fost principalele forţe din spatele deciziei de a închide Cyprus Popular Bank (Laiki) şi de a restructura puternic a doua mare instituţie de credit din ţară, Bank of Cyprus.

    Directorul FMI, Christine Lagarde, a vrut ca ambele bănci, reprezentând jumătate din sectorul bancar cipriot, să fie închise. În cele din urmă, s-a decis ca doar Laiki să fie închisă, cu pierderi mari pentru deponenţi şi creditori.

    Bank of Cyprus va rămâne însă o “umbră” a instituţiei de credit din trecut, cu depozitele îngheţate pe parcursul restructurării şi cu pierderi de circa 30% pentru sumele mai mari de 30% din conturi, scrie The Guardian.

    Guvernul francez a calificat Cipru ca fiind “o economie de cazino”, în timp ce germanii consideră că ar fi “un model disfuncţional de afaceri”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Parlamentul din Cipru va discuta vineri un plan pentru restructurarea sectorului bancar

     Legislativului i se va cere să aprobe restructurarea Laiki, a doua mare instituţie de credit a ţării, a declarat guvernatorul băncii centrale din Cipru, Panicos Demetriades, citat de Financial Times. Astfel Laiki va fi scindată între o bancă “bună” şi una “neperformantă”, urmând ca depozitele mari să sfârşească în a doua, a spus el.

    “Sistemul bancar are nevoie de restructurare, altfel va intra în faliment, iar aceasta trebuie făcută imediat. Prin stabilirea acestui cadru legal, vor fi impuse măsuri de restructurare asupra Laiki, astfel încât să se afle în poziţia de a continua să ofere servicii bancare clienţilor”, a afirmat guvernatorul.

    Depozitele de până la 100.000 de euro vor fi garantate, iar locurile de muncă vor fi menţinute.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • De ce se va schimba infrastructura în următorii cinci ani

    Dacă privim înainte, acum se pun bazele creşterii viitoare – şi pentru multe pieţe – perspectivele sunt interesante.Într-o ediţie specială a publicaţiei Foresight, trei dintre liderii la nivel international ai KPMG în sectorul infrastructurii – Nick Chism, James Stewart şi Stephen Beatty, fac o retrospectivă a anului 2012 şi îşi împărtăşesc opiniile cu privire la zece tendinţe care se aşteaptă să schimbe modul în care va evolua sectorul infrastructurii în viitor.

    Guvernele au continuat să se afle sub presiune, confruntându-se cu incertitudini financiare şi cereri tot mai intense de reînnoire şi extindere a infrastructurii. Multe dintre aceste guverne încearcă în continuare să reconcilieze nevoia unei planificări strategice pe termen lung cu priorităţile electorale pe termen scurt. O consecinţă a acestei lupte a fost începutul transferului costurilor de la contribuabili la consumatori, forţându-i pe aceştia din urmă să se împace cu ideea că trebuie să plătească pentru infrastructura pe care o folosesc. 

    ”Anul care a trecut a arătat că sectorul începe să evolueze. În primul rând, firmele de proiectare în infrastructură au început să adopte o imagine mai holistică asupra valorii obiectivelor lor pentru a înţelege potenţialul productiv al proiectelor şi întregul beneficiu al investiţiei lor.

    În acelaşi timp, tehnologia a permis investitorilor să îşi gestioneze bunurile în mod diferit iar operatorilor să obţină o eficienţă crescută din bunurile existente, performanţe optimizate pe termen lung, o durată de viaţă mai lungă şi un timp de nefuncţionare mai scurt”, a afirmat Daniela Nemoianu, executive partner, KPMG in Romania, specialist in infrastructura si PPP.

    ”Prioritatile sunt numeroase, iar constrangerile bugetare mari pentru Romania anilor 2013-2020”, adauga in continuare Daniela Nemoianu. ”Fie ca este vorba de Coridoarele de autostrazi IV sau IX, de reactoarele 3 si 4, de reabilitarea sistemelor de irigatii sau de sistematizarea cursurilor de apa pentru prevenirea inundatiilor, de modernizarea porturilor, aeroporturilor si cailor ferate sau de mega-proiectul de cercetare ELI, de infrastructura in sanatate si educatie, toate acestea, la care se adauga proiectele regionale si locale, implica un exercitiu amplu de proiectii strategice sustenabile sistemic pe termen mediu si lung, capabilitati de administrare si management extinse din partea autoritatilor si institutiilor publice, resurse specializate si dedicate acestui segment important (inclusiv prin crearea unei entitati separate care sa gestioneze si sa controleze evolutia in bune conditii a unor proiecte de infrastructura complexe), capacitatea de propune proiecte rentabile, viabile si eligibile pentru absorbtia banilor europeni, eficienta si transparenta la toate nivelurile si pe parcursul tuturor etapelor”.
    ”Salutam cu optimism primii pasi in directia implementarii unei noi formule PPP, sub egida Ministerului Marilor Proiecte – ramane de urmarit activ care va fi impactul si cum va decurge implementarea primelor proiecte din aceasta categorie incepand cu anul 2013/14.  Romania poate invata in orice moment din exemplele pozitive sau nereusitele tarilor care au experimentat si dezvoltat PPP inaintea noastra, putand sa adapteze cele mai bune practici si cele mai avansate metodologii la specificul local.  Autoritatile trebuie sa apeleze la specialisti pentru a face acest transfer de know-how si sa fie in acelasi timp conectate la pulsul mediului de afaceri local si international, inclusiv cel financiar, in conditiile intensificarii competitiei intre state pentru atragerea de finantari”, a afirmat Nemoianu.
    PPP ramane o solutie de degrevare a presiunii asupra bugetului de stat (mai ales in contextul unui spatiu fiscal pre-determinat de acordurile de finantare in vigoare si de efectul crizei economice), in masura in care complexitatile si riscurile aferente sunt gestionate avizat, transparent si fundamentat.  Cateva cazuri de pionierat derulate cu succes pot deveni motorul unui mecanism functional si profitabil atat pentru stat si investitor, cat si pentru societate – beneficiar al modernizarilor, conducand la confirmarea favorabila a ceea ce in prezent sunt prognoze.
    Publicatia KPMG a identificat si analizat zece tendinţe si oportunitati care se aşteaptă să schimbe modul în care va evolua sectorul infrastructurii in 2013 si în viitor:
    • Povara costurilor se mută către consumator: Consumatorii din întreaga lume încep să simtă primele simptome ale costurilor antrenate de proiectele de infrastructură.
    • Guvernele trebuie să devină mai active: Nu toate proiectele de infrastructură pot atrage investiţii private – în special în condiţiile actuale de piaţă.
    • Afluxul de proiecte s-a diminuat, dar îşi va reveni: Anul trecut a fost caracterizat de o criză a tranzacţiilor în infrastructură.
    • Atenţia se îndreaptă asupra oraşelor: Oraşele au devenit focarul de activitate economică al unei naţiuni.
    • Folosirea la maximum a investiţiilor existente: Pe măsură ce investitorii fac mari eforturi pentru a ridica de la sol noi proiecte, tot mai multă atenţie se acordă obiectivelor deja existente.
    • Rezilienţa urcă pe primele locuri în agenda de lucru: Protejarea obiectivelor de valoare de impactul dezastrelor –naturale sau nu – este prin urmare un element critic pentru stabilitatea economică şi politică.
    • Apariţia unor noi modele de infrastructură: Schimbarea modelelor de infrastructură este de asemenea catalizată şi de dorinţa de a se obţine o mai bună eficienţă operaţională.
    • Progresul rapid al tehnologiei: Tehnologia are potenţialul pentru a rezolva multe din problemele cele mai critice ale lumii în sectorul infrastructurii.
    • Reducerea costurilor – în centrul atenţiei: Dorinţa de a investi depăşeşte cu mult capacitatea de finanţare.
    • Lupta pentru talent şi specializare devine mai acerbă: Posibil unul dintre cele mai mari şi mai subapreciate obstacole în calea noastră de a răspunde provocărilor tot mai mari din sectorul infrastructurii este lipsa de specializare şi talent.

    “Împărtăşind cunoştinţele şi experienţa pe care le-am câştigat din activitatea noastră în întreaga lume, credem că putem juca un rol activ în dezvoltarea infrastructurii la nivel global. Anul trecut profesioniştii noştri din acest sector au oferit asistenţă organizaţiilor din domeniul infrastructurii în mai mult de 130 de ţări, fiind astfel ideal poziţionaţi pentru a oferi asistenţă practică şi informaţii concrete cu privire la întreaga gamă de activităţi pe întreaga durată de viaţă a unui proiect”, a afirmat Nemoianu.

    În România şi Republica Moldova, KPMG îşi desfăşoară activitatea în cadrul celor şase birouri din Bucureşti, Cluj-Napoca, Constanţa, Iaşi, Timişoara şi Chişinau. în prezent dispunem de un numar de peste 650 de angajaţi şi parteneri, atât cetaţeni români, cât şi străini.

     

  • Cum poate influenţa mărimea yacht-ului fericirea personală

    Se pare că yacht-ul lui Woods are doar 47 de metri.Yachtul lui Cline, estimat la 30 de milioane de dolari, are cinci dormitoare, două săli de dininig, un bar pe marginea piscinei, un jacuzzi şi un preţ de închiriere de 265.000 de dolari pe săptămână.

    Yacht-ul lui Woods are  are cinci camere de oaspeţi, o zonă de dining pentru 12 persoane, un jacuzzi, un lounge şi o sală de gimnastică. 

    Fostul model suedez a început să aibă o relaţie discretă cu vecinul ei din Palm Beach în vârstă de 54 de ani, la scurt timp după divorţul ei din 2010.

    După despărţirea de Woods, Nordegren a primit 100 de milioane de dolari, şi-a reconstruit casa de vis şi îi are în grijă pe cei doi copii, Sam şi Charlie.