Tag: scoala

  • Educaţia, între clic şi abac

    „În clasa I, doamna învăţătoare le prezintă copiilor ce au de făcut la şcoală: povesteşte despre cum vor scrie, vor citi, vor calcula… Le arată materialele de lucru şi îl invită pe unul dintre ei la tablă, îi pune creta în mână şi îl roagă să deseneze ce doreşte el. Copilul, nedumerit, se uită, pe rând, la cretă, la tablă, la învăţătoare şi întreabă: «Bine, şi acum unde dau click?»”. Gluma este veche, de acum 4-5 ani, şi ilustrează perfect necesitatea digitalului în educaţie, completează Măriuca Talpeş, cofondator şi director general al Intuitex, divizia de software pentru educaţie din cadrul grupului Softwin. „Asta nu înseamnă că tabla nu e bună, caietul nu e bun; numai că astăzi mediul digital nu poate să lipsească din învăţare. Copiii trebuie să intervină în procesul dezvoltării, să apese pe ceva, să descopere singuri, şi este prea greu pentru ei acum să stea cuminţei şi să privească tabla timp de 50 de minute”, explică reprezentanta Intuitex. În zilele noastre, copiii tind să-şi dezvolte abilităţi prin interacţiunile cu tehnologia de la vârste mici, iar actul de predare – învăţare trebuie să integreze tehnologia încă de la clasele mici.

    „În acest fel, şcoala ţine pasul cu viaţa de zi cu zi a acestora şi actul de învăţare devinde mai atractiv pentru elevi”, completează în susţinerea ideii şi Alexandru Holicov, CEO al Adservio, platformă românească digitală pentru management educaţional. Astăzi, vedem din ce în ce mai des, mai ales în oraşele mari, şcoli şi grădiniţe unde se folosesc calculatoare, proiectoare sau tablete. Când profesorul foloseşte tehnologia, aceasta nu mai este percepută drept ceva exotic, ci tinde să devină un aspect perfect normal. Însă, din păcate, asta se întâmplă doar acolo unde există atât dotările corespunzătoare, cât  şi profesori dornici să fie în pas cu ceea ce este nou în educaţie, consideră Cosmin Mălureanu, director general al Ascendia (ASC), companie românească specializată pe domeniul eLearning. „În România, paradigma educaţională şcolară a rămas similară cu cea de acum circa 400 de ani. Tabla de lemn a fost înlocuită cu cea de ceramică sau de white-boarduri, locul cretei a fost luat de marker, pâna şi călimara a cedat locul stiloului sau creionului, manualul legat şi scris de mână este acum tipărit etc., însă avem aceleaşi clase, acelaşi fel de bănci, acelaşi tip de program. Pe scurt – acelaşi proces”, adaugă directorul Ascendia.

    Sabina Ştirb, public affairs & corporate citizenship manager SEE în cadrul Samsung, explică mai detaliat ce presupune acest fenomen: „Digitalizarea educaţiei reprezintă crearea unui mediu interactiv în care procesul de predare şi învăţare se transformă şi include, printre altele, conţinut digital, accesibilitate sporită, acces la o multitudine de platforme, instrumente şi informaţii, precum şi colectare, transmitere şi livrare de informaţii într-un mod rapid şi eficient”. Însă, ca orice transformare, acest proces necesită timp şi trebuie să se facă treptat, metodic şi structurat, astfel încât să acopere toate nevoile spune Veronica Dogaru, corporate communication manager la Orange. „Informaţia rămâne în principiu aceeaşi, însă este transpusă într-un mod digital, mai atractiv şi mai interactiv, astfel încât să înlesnească procesul de învăţare”, adaugă reprezentanta companiei telecom. Cu toate acestea, Robert Bindley, directorul uneia dintre şcolile susţinătoare ale digitalizării, American International School of Bucharest (AISB), declară că nu achiziţionează tehnologie doar de dragul tehnologiei, ci analizează mai întâi procesul de învăţare a elevului şi se asigură că investiţia în tehnologie aduce valoare programei respective.

    În acest moment, ponderea între învăţământul clasic şi cel digital în România este în raport de 95% la 5%, conform lui Alexandru Holicov. Tot el spune că România se află în topul ţărilor cu cele mai slabe investiţii în domeniul educaţiei, deci „e lesne de înţeles că şi la capitolul digitalizare ne situăm mult sub nivelul Europei”. Suedia reprezintă cel mai mare investitor în educaţie, care acordă instituţiilor de învăţământ public bugete de 7% din PIB-ul ţării, fiind urmată îndeaproape de Finlanda şi Belgia. „Am speranţe că în următorii ani această piaţă va creşte şi la noi, cadrele didactice încep să fie mai deschise la tehnologie şi să înţeleagă că nu se mai poate altfel, având în vedere că elevii din ziua de astăzi folosesc tehnologie în tot ceea ce fac, mai puţin în şcoală”, declară Holicov.

    În plus, deşi piaţa serviciilor pe segmentul educaţional se dezvoltă pe zi ce trece, problema stă, în continuare, în gradul scăzut de implementare la nivelul şcolilor, mai exact lipsa fondurilor şi a unei legislaţii care să permită unităţilor şcolare să adopte soluţii moderne de management educaţional. Pe lângă asta, ne lovim şi de o rezistenţă la schimbare, mai spune Holicov. Pe de altă parte, pentru a avea o comparaţie relevantă vizavi de poziţionarea în raport cu Europa, trebuie să avem în vedere diferenţele existente la nivel de sistem de învăţământ dintre ţări şi faptul că digitalizarea educaţiei este un proces de durată, care necesită o pregătire amplă şi o transformare pe termen lung, consideră Veronica Dogaru. „În ultimii ani, s-au făcut progrese în acest sens şi la noi în ţară”, adaugă reprezentanta Orange.

     

  • Citeşte în noul număr Business Magazin din 6 martie 2017

    COVER STORY: Digitalizarea educaţiei bate pasul pe loc

    Tehnologia acaparează tot mai mult din viaţa noastră, fiind folosită în multe aspecte cotidiene, într-o măsură din ce în ce mai mare. Însă, în vreme ce unele ţări alocă procente consistente din PIB educaţiei, care este considerată esenţială, în România învăţământul este tratat ca “ruda mai săracă”, care nu merită prea multă atenţie, efort sau cheltuieli.


    EVENIMENT: Industria agroalimentară, ultimul pariu rămas


    STUDIU: Campionii creditelor neperformante


     
    TEHNOLOGIE: Poligonul hackerilor
     

    SPECIAL: Traderul care a reuşit să păcălească piaţa, dar s-a lăsat apoi păcălit de alţii

    Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay sau pe bază de abonament.

  • Viziunea unui fondator într-o şcoală privată: În România nu există interes pentru dezvoltarea educaţiei, nici în sistemul de stat, nici în cel privat

    Problemele din învăţământul de stat din România sunt destul de grave şi pornesc de la subfinanţarea acestui domeniu. Statul nu alocă nici măcar finanţarea prevăzută de Legea educaţiei naţionale (6% din PIB) care este în vigoare din 2011. Şcolile private ar putea reprezenta alternativa, iar dezvoltarea lor ar duce la crearea unor modele care s-ar putea replica şi în învăţământul de stat, consideră Diana Segărceanu, fondator şi director executiv al Avenor College, instituţie de învăţământ româno-britanic, potrivit ZF.

    „Tot mai mulţi părinţi vin la Avenor College pentru că sunt în căutarea unei alternative pentru copiii lor, îşi doresc o şcoală în care se aplică metode moderne de educaţie, de către profesori bine pregătiţi şi motivaţi care au acces la resurse educaţionale diverse”, declară aceasta.

    Sistemul privat de educaţie funcţionează în România,  mai adaugă directorul Avenor, „iar rezultatele se văd în absolvenţii care sunt pregătiţi pentru admiterea la cele mai bune universităţi din lume, vorbesc mai multe limbi străine, ştiu să comunice cu cei din jur şi ştiu ce vor şi cum să-şi atingă obiectivele”.

  • Cum se făcea şcoală în România în perioada interbelică? „Noi acum nu ştim să comunicăm. Şi când comunicăm, comunicăm într-o limbă care seamănă cu româna, vag, aşa”

    Un material excepţional despre străbunicii noştri care odată ce au învăţat de la străini s-au întors la ei acasă. De ce într-o sută de ani valorile românilor s-au schimbat atât de mult?
     
    În perioada interbelică criteriile după care erau evaluaţi elevii erau cu totul altele decât cele din zilele noastre: spiritul de camaraderie, sârguinţa, voioşia, sensibilitatea şi onestitatea, calităţi care determină caracterul unui om şi pe care se punea mare preţ, potrivit digi24.ro.
     
    Georgeta Filiti, istoric: „Erau evaluaţi cu grijă şi bunătate. E o relaţie relaxată între profesor şi elevi. Se iau în seamnă spriritul iscoditor, bunătatea.”
     
    Nicolae Manolescu, critic literar: „E un pic naivă, dacă vreţi, şcoala interbelică. Dar este deosebită faţă de cea de acum, dintr-un punct de vedere care mi se pare esenţial: ea era bazată pe disciplinele formatoare. Nu pe specialităţi!”
     
    După Marea Unire, educaţia a fost ridicată la rang de politică de stat. Şcoala a devenit un instrument de construcţie a naţiunii. Respectul pentru învăţământ, pentru oamenii cu carte era evident. 98% din tinerii care plecau la studii în străinătate reveneau în ţară.
     
    Elena Muşat, arhivele nationale ale României: „În perioada interbelică(..) statul investeşte masiv în educaţie. Ministerul instrucţiunii şi apoi Ministerul Educaţiei publice ajung să aibă un buget anual de12 până la 16%, ceea ce astăzi pare fabulos. Însă(..) miza era mare- învăţământul şi cultura reprezentau două componente care(>>) aveau menirea să consolideze ideea de naţiune.”
     
    Georgeta Filiti, istoric: „Statul a găsit bani să clădească 1.000 de şcoli, în primul rând în mediul sătesc.”
     
    Elena Muşat: „Acolo existau deficienţe mai mari. Se înfiinţează şcoli normale. Se pune accent pe formarea învăţătorilor (..) astfel încât ei să fie pregătiţi să predea copiilor conţinut coerent şi adaptat cerinţelor societăţii respective.”
     
  • Viziunea unui fondator într-o şcoală privată: În România nu există interes pentru dezvoltarea educaţiei, nici în sistemul de stat, nici în cel privat

    Problemele din învăţământul de stat din România sunt destul de grave şi pornesc de la subfinanţarea acestui domeniu. Statul nu alocă nici măcar finanţarea prevăzută de Legea educaţiei naţionale (6% din PIB) care este în vigoare din 2011. Şcolile private ar putea reprezenta alternativa, iar dezvoltarea lor ar duce la crearea unor modele care s-ar putea replica şi în învăţământul de stat, consideră Diana Segărceanu, fondator şi director executiv al Avenor College, instituţie de învăţământ româno-britanic, potrivit ZF.

    „Tot mai mulţi părinţi vin la Avenor College pentru că sunt în căutarea unei alternative pentru copiii lor, îşi doresc o şcoală în care se aplică metode moderne de educaţie, de către profesori bine pregătiţi şi motivaţi care au acces la resurse educaţionale diverse”, declară aceasta.

    Sistemul privat de educaţie funcţionează în România,  mai adaugă directorul Avenor, „iar rezultatele se văd în absolvenţii care sunt pregătiţi pentru admiterea la cele mai bune universităţi din lume, vorbesc mai multe limbi străine, ştiu să comunice cu cei din jur şi ştiu ce vor şi cum să-şi atingă obiectivele”.

  • Citeşte în noul număr Business Magazin din 27 februarie 2017

    COVER STORY: Nu te opri niciodată din alergat!

    Sportiv de performanţă, membru al armatei israeliene, contabil, senior manager într-o companie de audit şi CEO al altei companii: Tal Lahav a reuşit să le facă pe toate. Acum este CEO al New Kopel în România şi povesteşte care au fost cele mai importante momente din cariera sa. dar şi ce planuri are pentru compania pe care o conduce.


    TEHNOLOGIE: Ultima linie de apărare


    INTERNAŢIONAL: Bancherii care au măsluit cel mai important indicator


     
    ANTREPRENORIAT: Cum se coace profitul la Timişoara
     

    LIFESTYLE: Gustul pe mai multe paliere

     

    Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay sau pe bază de abonament.

  • Citeşte în noul număr Business Magazin din 20 februarie 2017

    COVER STORY: Inteligenţă românească, servicii globale

    Cu 450 de angajaţi şi clienţi în 17 ţări, OSF este o companie înfiinţată de patru români care au gândit din start afacerea la nivel global şi nu s-au limitat la a face business doar în ţară. OSF este un furnizor de servicii de IT orientate către e-commerce, customer relationship management şi cloud computing. Cum a început, care au fost momentele cheie în dezvoltarea afacerii şi despre planurile de viitor povesteşte Gerard Szatvantyi, fondator şi CEO al OSF.

     


    AFACERI: Tinerii care au reinventat gogoaşa

     


    LIFESTYLE: Pentru cine începe joi weekendul?

     


     
    ANTREPRENORIAT: Timişoreanul care face pantofi cu modele naţionale


    TENDINŢE: Un grup social născut în criză

     

    Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay sau pe bază de abonament.

  • Anchetă la o şcoală din Braşov, după ce o învăţătoare ar fi jignit copiii, numindu-i „gunoaie“

    Scandalul de la Şcoala Gimnazială nr. 4 din Braşov a pornit după ce o elevă a făcut o înregistrare cu telefonul mobil în timpul orelor, înregistrare în care spune că se aude vocea învăţătoarei care îi jigneşte în repetate rânduri pe elevii din clasa a II-a, iar mama copilei a dat înregistrarea presei, în acest caz fiind deschisă o anchetă la Inspectoratul Şcolar Judeţean Braşov.
     
    „Ia şi scrie, că te strâng de gât! Ia şi scrie, că te mănânc! Nu face aşa că te duc în grădina zoologică, acolo te duc! Ia şi scrie! Până nu scrii tot pe caiet, nu scrii nimic la tablă! Te mănânc! Te mănânc, nu alta. Ia şi scrie sim-plu! Nu ţi-e ruşine, tâmpitule ce eşti!” (…) Ia vino, mă, încoa’, la mine! Umflatule! Vezi că te-ai şi îngrăşat, tragi un fund după tine! (…)Uită-te, dracului, aici! Unde dracului te uiţi? (…) Taci, măi, din gură! Nu mai sări, măi, cu gura! Pe tine să nu te aud, măi, cum sari tu cu gura aia, măi nesimţitule! Pentru mine eşti gunoi în clasa asta! (…) De ce pleci, mă, la 11? Taci, măăă! Măăă! Băi, eşti numai cu glasul! Vezi că îţi trag una de nu te vezi!”, se aude în înregistrarea în care se prespupune că e vocea învăţătoarei.
     
    „Vezi că ai o problemă! O să devii un copil depresiv dacă eşti aşa, numai tu, numai tu, egoist!“ – sunt câteva dintre expresiile din înregistrarea realizată cu telefonul mobil de o elevă.
     
  • Anchetă la o şcoală din Braşov, după ce o învăţătoare ar fi jignit copiii, numindu-i „gunoaie“

    Scandalul de la Şcoala Gimnazială nr. 4 din Braşov a pornit după ce o elevă a făcut o înregistrare cu telefonul mobil în timpul orelor, înregistrare în care spune că se aude vocea învăţătoarei care îi jigneşte în repetate rânduri pe elevii din clasa a II-a, iar mama copilei a dat înregistrarea presei, în acest caz fiind deschisă o anchetă la Inspectoratul Şcolar Judeţean Braşov.
     
    „Ia şi scrie, că te strâng de gât! Ia şi scrie, că te mănânc! Nu face aşa că te duc în grădina zoologică, acolo te duc! Ia şi scrie! Până nu scrii tot pe caiet, nu scrii nimic la tablă! Te mănânc! Te mănânc, nu alta. Ia şi scrie sim-plu! Nu ţi-e ruşine, tâmpitule ce eşti!” (…) Ia vino, mă, încoa’, la mine! Umflatule! Vezi că te-ai şi îngrăşat, tragi un fund după tine! (…)Uită-te, dracului, aici! Unde dracului te uiţi? (…) Taci, măi, din gură! Nu mai sări, măi, cu gura! Pe tine să nu te aud, măi, cum sari tu cu gura aia, măi nesimţitule! Pentru mine eşti gunoi în clasa asta! (…) De ce pleci, mă, la 11? Taci, măăă! Măăă! Băi, eşti numai cu glasul! Vezi că îţi trag una de nu te vezi!”, se aude în înregistrarea în care se prespupune că e vocea învăţătoarei.
     
    „Vezi că ai o problemă! O să devii un copil depresiv dacă eşti aşa, numai tu, numai tu, egoist!“ – sunt câteva dintre expresiile din înregistrarea realizată cu telefonul mobil de o elevă.
     
  • Citeşte în noul număr Business Magazin din 13 februarie 2017

    COVER STORY: Ţară de test 2.0

    Cele 18 milioane de locuitori ai României şi apetitul lor pentru noutăţi sunt un motiv solid pentru ca inovaţii din cele mai variate domenii să fie testate pe plan local, fie ele iaurturi, modele de magazine, ţigări electronice, modele de management sau inovaţii de producţie.


    STRATEGIE: Miza francezilor pe Micul Paris


    ANTREPRENORIAT: Tradiţie maramureşeană, Brexit şi antreprenori englezi


    LIFESTYLE: Paşii din demisol spre Hollywood


    SPECIAL: Bătălia pentru Uber

    Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay sau pe bază de abonament.