BusinessMagazin

Tag: schimbare

  • Povestea femeii care schimbat viziunea lumii asupra machiajului şi a creat o afacere evaluată azi la 870 mil. de dolari

    Elizabeth Arden s-a născut în Canada, în ultima zi a anului 1884, fiind al cincilea şi cel mai mic dintre copiii unei familii de fermieri modeşti. Pentru a-şi susţine familia, Elizabeth Arden a avut diverse joburi încă din adolescenţă, până s-a hotărât să studieze asistenţa medicală, perioada în care a devenit interesată de loţiunile folosite în tratamentele contra arsurilor. O scurtă perioadă a lucrat ca secretară, după care a emigrat din Canada. în 1908, tânăra s-a stabilit în New York City, unde a obţinut un loc de muncă ca asistentă unei cosmeticiene, pe nume Eleanor Adair. După ce a câştigat experienţă vreme de doi ani, Elizabeth Arden a investit 1.000 de dolari în deschiderea primului său salon, situat pe Fifth Avenue, afacere cofondată în parteneriat cu Elizabeth Hubbard.

    Până în 1914, parteneriatul dintre cele două antreprenoare s-a rupt, însă Elizabeth Arden a decis să rămână în industria frumuseţii. Pentru a-şi dezvolta şi mai mult afacerea, şi-a format o echipă de chimişti cu scopul de a perfecţiona crema şi loţiunea de faţă, primele elemente în noua sa linie de produse de frumuseţe. La acea vreme, machiajul era asociat mai mult cu prostituatele decât cu femeile respectabile, ceea ce a determinat-o pe Arden să pună bazele unui campanii de marketing pentru a schimba viziunea publicului asupra produselor de frumuseţe.

    De asemenea, pe măsură ce cadrele ”de aproape“ folosite în filme au devenit o tehnică obişnuită, machiajul a început să fie mai acceptabil din punct de vedere social. Până în 1915, brandul Arden s-a extins constant, iar în acel an antreprenoarea a făcut primul pas spre piaţa internaţională. în 1922 a înfiinţat primul salon parizian, iar mai târziu s-a extins şi către America de Sud şi Australia. în anii 1930 compania o ducea atât de bine încât a reuşit chiar să-şi crească afacerile în timpul crizei mondiale, perioadă în care făcea peste 4 milioane de dolari pe an.

    în afară de cariera de antreprenoare, Arden era şi o sufragetă dedicată, recunoaşterea drepturilor femeilor fiind una dintre cauzele pe care le-a susţinut cu tărie până la moarte. în 1912 a participat, alături de alte 15.000 de femei, la un marş de susţinere a acestei cauze, toate femeile purtând rujul roşu ca semn de solidaritate, ruj furnizat de compania lui Arden. Mai târziu, aceasta a dezvoltat şi o linie specială de produse cosmetice pentru femeile care lucrează în armată.

    În plus, antreprenoarea a fost pionieră în dezvoltarea multor alte produse de înfrumuseţare care acum ne par banale, precum cosmeticele realizate în ambalaje de dimensiuni mai mici, pentru călătorii. A fost şi prima care a oferit sesiuni de machiaj în unităţile proprii şi a operat mai multe boutique-uri spa, în care clienţii se puteau retrage pentru a primi tratamente de înfrumuseţare şi a fi răsfăţaţi. O mare parte din ritmul alert şi dorinţa de inovaţie constantă s-a datorat competiţiei indirecte cu antreprenoarea poloneză Helena Rubinstein, cu afaceri în industria beauty. în ciuda faptului că nu s-au întâlnit niciodată în persoană, cele două femei au concurat aprig în dezvoltarea de noi produse şi servicii de înfrumuseţare.

    Bucurându-se de bogăţia acumulată, Arden şi-a dedicat o parte din timpul său şi hobbyurilor, precum cursele cu cai. A achiziţionat mai mulţi cai de rasă şi, în 1945, a fondat Maine Chance Farm. Prin prinsma acestui fapt, anul următor a apărut pe coperta revistei Time, unde a fost prezentat succesul ei fulminant în domeniul curselor cu cai, o lume dominată de bărbaţi. Elizabeth Arden s-a stins din viaţă în 1966, la New York, şi abia după moartea sa publicul a aflat că avea 81 de ani. în timpul vieţii şi-a ascuns mereu vârsta pentru a da impresia unei frumuseţi atemporale.

     

  • Cum a reuşit o tânără să deschidă un hotel în Caraibe fără să aibă niciun ban – GALERIE FOTO

    Vi s-a întâmplat vreodată să plecaţi într-o vacanţă şi, odată ajunşi la destinaţie, să vă gândiţi “aş putea să trăiesc aici?” Ei bine, aşa a început povestea unei tinere pe nume Kalisa Martin, iar destinaţia aleasă de ea a fost Jamaica.

    În timpul unei ierni friguroase din New York, Kalisa şi prietenul ei Jeff Belizaire au decis să “fugă” până pe insula din Caraibe. Acesta avea, la momentul respectiv, un job de vis: era director de brand la Tasting Table, o destinaţie digitală pentru gurmanzi. Dar ceva în timpul acelei excursii avea să le schimbe viaţa.
     

    “În timpul acelui week-end prelungit, ne-am imaginat cum ar fi să avem propriul nostru B&B (bed and breakfast – n. red.) şi ne-am dat seama că am putea să îl deschidem chiar acolo”, povesteşte Kalisa Martin. Patru luni mai târziu, ea demisionase şi se afla în drum spre Jamaica alături de Belizaire pentru a pune bazele The Runaway, un B&B care a devenit, între timp, simbolul unui stil de viaţă.

    “Am fugit de vremea rece şi de programul de la 9 la 5 pentru a ne urma visul şi pentru a începe o nouă viaţă”, povesteşte tânăra.

    Nu aveau însă bani pentru a da drumul la afacere, aşa că au pornit o campanie de strângere de fonduri pe Kickstarter; The Runaway a devenit primul B&B construit integral din bani strânşi de pe reţeaua de crowdfunding, 47.000 de dolari.

    “Jamaica este locul meu preferat din întreaga lume”, spune Kalisa Martin. “Este aproape de necrezut că pot să împărtăşesc cu atât de multă lume iubirea mea pentru această insulă.”

  • Cât sunt dispuse companiile din România să investească în securitatea cibernetică

    Aceasta este doar una dintre concluziile sondajului centrat pe securitate IT şi realizat în rândul integratorilor IT la ediţia de la Cluj-Napoca a NetSafe Security Day, eveniment de marcă a Grupului NetSafe, unul dintre cei mai importanţi distribuitori de soluţii şi produse IT cu valoare adăugată pe segmentele de Security, Networking şi Wireless.

    „Nivelul de investiţii în securitate IT este în creştere, iar ritmul investiţional se va accelera în perioada următoare, pe măsură ce tot mai multe companii vor conştientiza riscurile la care se expun dacă nu iau măsurile potrivite pentru a se proteja de atacurile informatice. Acesta este şi demersul nostru prin organizarea evenimentului NetSafe Security Day: de conştientizare a beneficiilor investiţiilor, prin întâlniri periodice cu partenerii locali, la nivelul întregii ţări”, spune Doru Manea, CEO NetSafe.

    75% dintre integratorii IT sunt de părere că investiţiile companiilor în domeniul securităţii IT vor merge către soluţiile de creştere a vizibilităţii asupra reţelei, prin care se analizează traficul, dispozitivele utilizate, aplicaţiile rulate şi protocoalele de securitate, dar şi de control al accesului în reţea.

    O altă zonă care va atrage investiţiile companiilor în perioada următoare este reprezentată de soluţiile pentru actualizarea infrastructurii wireless, 50% dintre integratori afirmând că firmele din România îşi vor direcţiona bugetele şi către acest segment.

    O concluzie importantă a sondajului arată faptul că investiţii importante vor fi direcţionate de către companii şi către educarea angajaţilor în privinţa ameninţărilor informatice, 25% dintre integratorii IT indicând această direcţie de investiţii.

    Sondajul a fost realizat în cadrul evenimentul NetSafe Security Day din Cluj-Napoca, de la finalul lunii trecute, şi se bazează pe răspunsurile integratorilor IT, furnizori de soluţii de securitate IT pentru peste 150 de companii.

    În cadrul evenimentului au participat trei dintre cei mai importanţi vendori din industria de securitate IT la nivel mondial: Fortinet, IXIA şi PhishMe.

    NetSafe Security Day Cluj-Napoca este primul dintr-o serie de evenimente dedicate industriei de securitate IT care vor avea loc în perioada următoare în cele mai importante oraşe din ţară.
     

  • Care sunt cele mai importante 10 branduri din lume

  • Cum arată numerele digitale de ÎNMATRICULARE pe care le vom avea?

    Sunt simboluri care ţin de fiecare administraţie locală. De obicei, pe un număr de înmatriculare găseşti ţara în care e înregistrată maşina, oraşul / provincia, un număr unic de identificare şi eventual o viză ITP (Inspecţia Tehnică Periodică).
     
    Sigur că numerele nu sunt făcute în bucătărie, ci emise de o autoritate poliţienească – DRPCIV la noi (Direcţia Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor). Şi asta e valabil nu numai în România, ci în toată lumea. Cu timpul, aşa trecând prin istorie, au apărut numere mai mult sau mai puţin colorate, embosate şi în alte variante ale personalizării.
     
     
    Au devenit oricum o ambiţie şi un cult pentru a le da o însemnătate în trafic. Fie din compunerea literelor, fie din înregistrarea numelui complet al proprietarului. În Emiratele Arabe Unite se dau zeci de milioane de plăcuţe scoase la licitaţie, mult mai scumpe decât maşinile pe care le pui. Până la urmă, sunt nişte tăbliţe pe care nu le bagi în seamă decât când îţi dispar de pe maşină, în cel mai rău caz. 
     

  • Ce efecte devastatoare au greşelile pe care le faci zilnic la volan

    1. Ţii piciorul pe ambreiaj când stai la semafor – este una dintre cele mai frecvente greşeli care îţi strică discul şi placa de ambreiaj este să ţii mereu piciorul pe pedala de ambreiaj. Obişnuieşte-te să ţii piciorul sprijinit de podea şi să bagi în viteză doar când s-a schimbat culoarea semaforului.

    2. Cobori pantele cu frâna apăsată – atunci când porneşti la drum lung şi ai de coborât pante sau serpentine, menajează cât mai mult frâna de picior şi foloseşte cât mai des frâna de motor. Astfel, în caz contrar, plăcuţele se supraîncălzeasc şi pot oricând să cedeze.

    3. Accelerezi, frânezi brusc şi turezi motorul – când demarezi în forţă de la semafor sau frânezi în ultima clipă, nu faci decât să te apropii de o nouă vizită costisitoare la service-ul auto. În plus, aceste obiceiuri cresc consumul maşinii şi duce la deterorarea maşinii.

    4. Bagi în marşarier înainte ca maşina să se oprească în loc – dacă bagi maşina în marşarier înainte ca aceasta să se oprească pe loc îţi uzează mult mai rapid componentele autoturismului.

    5. Conduci cu rezervorul aproape gol – dacă ţi se întâmplă de câteva ori, maşina ta nu va fi afectată, însă când îţi faci un obicei din a conduce cu rezervorul cu câţiva litri de benzină, durata de viaţă a autoturismului scade dramatic deoarece maşina trage combustibil de pe fundul rezervorului, unde se depun sedimente din benzină, scrie realitatea.net

     

  • Ce efecte devastatoare au greşelile pe care le faci zilnic la volan

    1. Ţii piciorul pe ambreiaj când stai la semafor – este una dintre cele mai frecvente greşeli care îţi strică discul şi placa de ambreiaj este să ţii mereu piciorul pe pedala de ambreiaj. Obişnuieşte-te să ţii piciorul sprijinit de podea şi să bagi în viteză doar când s-a schimbat culoarea semaforului.

    2. Cobori pantele cu frâna apăsată – atunci când porneşti la drum lung şi ai de coborât pante sau serpentine, menajează cât mai mult frâna de picior şi foloseşte cât mai des frâna de motor. Astfel, în caz contrar, plăcuţele se supraîncălzeasc şi pot oricând să cedeze.

    3. Accelerezi, frânezi brusc şi turezi motorul – când demarezi în forţă de la semafor sau frânezi în ultima clipă, nu faci decât să te apropii de o nouă vizită costisitoare la service-ul auto. În plus, aceste obiceiuri cresc consumul maşinii şi duce la deterorarea maşinii.

    4. Bagi în marşarier înainte ca maşina să se oprească în loc – dacă bagi maşina în marşarier înainte ca aceasta să se oprească pe loc îţi uzează mult mai rapid componentele autoturismului.

    5. Conduci cu rezervorul aproape gol – dacă ţi se întâmplă de câteva ori, maşina ta nu va fi afectată, însă când îţi faci un obicei din a conduce cu rezervorul cu câţiva litri de benzină, durata de viaţă a autoturismului scade dramatic deoarece maşina trage combustibil de pe fundul rezervorului, unde se depun sedimente din benzină, scrie realitatea.net

     

  • Tratament personalizat pentru medici

    “Pacienţii sunt tot mai sofisticaţi şi mai pretenţioşi, astfel că nevoia de servicii private de top va creşte. Datorită acestora, medicii simt din ce în ce mai mult nevoia să se profesionalizeze şi să aibă cabinete dotate la standarde internaţionale. Acest aspect, cât şi evoluţia galopantă în medicină contribuie la schimbarea atitudinii medicilor faţă de credite“, declară Ionela Mişculescu, director de dezvoltare a Diviziei pentru Medici din cadrul Băncii Transilvania. Deşi a existat o reticenţă a medicilor faţă de finanţarea activităţii prin împrumuturi bancare, în ultimii ani această atitudine a început să se schimbe, spune reprezentanta BT.

    Divizia pentru Medici este un model de business cu activitate de 10 ani pe piaţa bancară locală şi oferă consultanţă în cele opt sedii din ţară, prin intermediul unei echipe formate atât din specialişti în domeniul bancar, cât şi medical. Prin această divizie, medicilor le este facilitat accesul la finanţare pentru proiectele profesionale sau personale ale acestora, indiferent de forma de organizare juridică, iar iniţiativa este susţinută de Colegiul Medicilor din România. ”Mai mult, sunt medici care au ales să rămână în ţară pentru că au putut să ia credite de la Divizia pentru Medici, pentru un cabinet sau pentru dotarea corespunzătoare, la standarde internaţionale“, adaugă Mişculescu.

    Medicii care apelează la acestă divizie a băncii, spune reprezentanta BT, au acces la consiliere din partea unei persoane ce se află permanent la dispoziţia lor; în plus, echipa din acest departament ”vorbeşte pe limba medicilor, având chiar doctori în echipă“. De altfel, din 2007 până în prezent, ”mii de medici“ au luat credite prin Divizia pentru Medici, iar conform Ionelei Mişculescu unii le rambursează şi îşi iau altele, ”atunci când trec peste acele reţineri de început“. De menţionat este, printre altele, că nu îi costă nimic rambursarea anticipată din surse proprii, precizează reprezentanta băncii. Divizia pentru Medici oferă credite imobiliare pentru cei care doresc să îşi facă un cabinet sau un nou sediu, credite de investiţii pentru amenajări sau dotare cu aparatură medicală, credite pentru maşini, nevoi diverse şi credite pentru achiziţie de Praxis, pentru medicii de familie.

    În cele mai multe cazuri, medicii care iau credite de la BT investesc în aparatură medicală, dar şi în sedii sau în formarea profesională, deoarece ”medicii învaţă toată viaţa, iar cursurile şi congresele naţionale sau internaţionale costă“, explică reprezentanta BT. Tot ea mai spune că stomatologii, în principal, ”au cel mai mare apetit pentru finanţare, mai mult decât medicii din alte specializări“. În ceea ce ţine de valorile sumelor contractate, Divizia pentru Medici este o divizie ”transversală“, aşa încât serveşte orice entitate medicală, fie ea un cabinet medical individual sau un spital mare; astfel, valoarea împrumuturilor acoperă o plajă largă: de la 50.000 de lei la milioane de euro. Pe de altă parte, dobânzile depind de tipul finanţării şi de perioada de acordare, iar intervalul de rambursare este între 5 – 25 de ani. BT şi-a extins acest proiect prin intermediul unei platforme online, pentru ca viitorii lor clienţi să cunoască paşii necesari unui parcurs antreprenorial. De aici medicii pot afla informaţiile de bază de care ar avea nevoie pentru a obţine finanţare – de la detaliile în funcţie de organizare la autorităţile care eliberează certificatele necesare sau condiţii pentru colaborarea cu Casa Naţională de Asigurări de Sănătate. ”Tot prin intermediul acestei platforme, medicii pot comanda aparatură medicală la preţuri promoţionale, oferite de furnizorii de echipamente medicale cu care BT colaborează“, completează Ionela Mişculescu.

    Banca Transilvania a încheiat primul semestru al anului cu un profit net de 496 milioane lei, cu circa 8% peste nivelul din perioada similară a anului trecut, în timp ce grupul Banca Transilvania a raportat un profit net de 513 milioane lei, cu 6% mai mare decât cele raportate în iunie 2016. Activele Grupului BT au ajuns la valoarea de 53,4 miliarde lei, din care banca deţine 53,2 miliarde lei, potrivit raportului finaciar al băncii. Grupul Banca Transilvania are activităţi în domenii ca bancar, leasing şi credite de consum, credite IMM-uri.

    Clasamentul băncilor comerciale locale după active nu s-a schimbat semnificativ anul trecut, Banca Transilvania fiind singura care a făcut excepţie. În 2016, cele mai mari zece bănci controlau peste 82% din activele totale în valoare de 393,6 miliarde de lei, faţă de un procent de 81% anul anterior, conform Ziarului FInanciar. Singura schimbare notabilă la vârful clasamentului din sistemul bancar este trecerea Băncii Transilvania pe locul secund, poziţie ocupată în mod tradiţional de BRD SocGen. La finalul anului trecut, BT avea o cotă de piaţă de peste 13%, echivalentul unor active în valoare de 51,77 miliarde de lei, faţă de o cotă de piaţă de 12,6% în 2015, conform zf.ro. Trecerea băncii de la Cluj în faţa BRD s-a produs pe seama creşterii creditării, dar şi a preluării Volksbank. Banca Transilvania este, de altfel, cel mai mare câştigător al ultimului deceniu în sistemul bancar local, instituţia de credit fondată de Horia Ciorcilă, în  prezent preşedinte al băncii, majorându-şi cota de piaţă de 2,4 ori în perioada 2007-2016.

  • Cel mai bun moment pentru angajare

    “Prognozele sunt din nou pozitive, iar pentru al nouălea trimestru consecutiv valorile sunt alcătuite din două cifre, dar creşterea prognozată pentru trimestrul nu mai este la fel de omogenă ca în trecut. Spre deosebire de intenţiile formulate în trimestrele II şi III ale lui 2017, când angajatorii raportau intenţii de angajare solide şi pozitive indiferent de sectorul de activitate sau de regiunea geografică, în trimestrul IV sunt raportate intenţii negative în două sectoare: Energie electrică, apă, gaze şi Transport, depozitare şi comunicaţii. De asemenea, în cinci din cele opt regiuni şi cinci din zece sectoare de activitate, angajatorii şi-au temperat planurile de angajare în comparaţie cu intervalul iulie – septembrie 2017. Astfel de semne de prudenţă sporită sunt deseori asociate cu un cadru de reglementare în schimbare, care poate determina angajatorii să intre în expectativă, până când reuşesc să îşi recalibreze bugetele şi nevoile de personal,” spune Igor Hahn, country manager, ManpowerGroup România.

    Astfel, reprezentanţii Manpower spun că este de aşteptat ca în următoarele trei luni numărul total de angajaţi să crească în opt din cele zece sectoare de activitate şi în toate cele opt regiuni ale ţării. Planurile de angajare sunt mai robuste decât în trim. IV/ 2016 în şapte din cele zece sectoare de activitate şi în cinci din cele opt regiuni, dar slăbesc de faţă de trimestrul III/2017 în cinci sectoare şi cinci regiuni. Cel mai mare declin, atât de la trimestru la trimestru, cât şi de la an la an, se înregistrează în sectorul Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul, unde Previziunea actuală de +2% este cu 21 puncte procentuale mai slabă decât în trimestrul III /2017 şi cu 23 puncte procentuale mai slabă decât în trim. IV/2016. În schimb, îmbunătăţirile cele mai accentuate de la trimestru la trimestru şi de la an la an sunt raportate de angajatorii din sectorul Finanţe, asigurări, servicii imobiliare şi servicii de afaceri, unde Previziunea Netă de Angajare de +24% se consolidează cu 17 puncte procentuale faţă de iulie – septembrie 2017 şi cu 18 puncte procentuale faţă de trim. IV/2016. Perspectivele de angajare în acest sector sunt printre cele mai optimiste din ţară, alături de cele raportate de angajatorii din sectorul Industrie prelucrătoare, unde Previziunea se ridică la +32% şi de cei din sectorul Hoteluri şi restaurante, unde se raportează o Previziune +19%.

    La nivel regional, perspectivele de angajare cele mai favorabile sunt raportate în regiunile Bucureşti şi Ilfov şi Nord-Vest, unde Previziunile sunt de +17%,respectiv +15%. În aceste două regiuni perspectivele din trimestrul IV sunt însă mai slabe decât cele raportate în trimestrul precedent, cu 3, respectiv 7 puncte procentuale. Cel mai abrupt declin de la trimestru la trimestru se înregistrează însă în regiunea Nord-Est, unde Previziunea Netă de Angajare atinge +2%, slăbind faţă de trimestrul III/2017 cu 18 puncte procentuale. Un climat de ocupare a forţei de muncă la fel de lipsit de dinamism este prognozat şi pentru regiunea Sud-Vest, unde angajatorii raportează o Previziune de +3%, care slăbeşte cu 8 puncte procentuale faţă de trimestrul III /2017, dar se îmbunătăţeşte cu 3 puncte procentuale faţă de trimestrul IV/2016.

    Rezultatele în funcţie de dimensiunea organizaţiei arată că în trei din cele patru categorii de organizaţii angajatorii sunt optimişti. În categoria organizaţii mari se raportează o Previziune Netă de Angajare de +28%, care se consolidează cu 3 puncte procentuale faţă de trimestrul III/2017 şi cu 8 puncte procentuale faţă de anul trecut. Angajatorii din micro-organizaţii raportează însă o prognoză negativă de -1%, Previziunea slăbind uşor faţă de perspectiva staţionară din ultimul trimestru şi menţinându-se stabilă în comparaţie cu perspectivele raportate în trim. IV/2016.

    Studiul ManpowerGroup privind Perspectivele Angajării de Forţă de Muncă este cel mai longeviv şi cuprinzător studiu din lume privind activitatea de angajare. ManpowerGroup administrează studiul predictiv privind Perspectivele Angajării de Forţă de Muncă din 1962, iar în prezent în cercetare sunt incluşi aproape 59.000 de angajatori din 43 de ţări şi teritorii, cărora le sunt măsurate trimestrial intenţiile de a-şi creşte sau de a-şi diminua numărul total de angajaţi pe parcursul trimestrului următor. Pentru România, cercetarea de teren s-a derulat în intervalul 19 iulie – 1 august 2017 pe un eşantion reprezentativ de 625 de angajatori. Rezultatele obţinute au o marjă de eroare de +/-3,9%.

     

  • Cel mai bun moment pentru angajare

    “Prognozele sunt din nou pozitive, iar pentru al nouălea trimestru consecutiv valorile sunt alcătuite din două cifre, dar creşterea prognozată pentru trimestrul nu mai este la fel de omogenă ca în trecut. Spre deosebire de intenţiile formulate în trimestrele II şi III ale lui 2017, când angajatorii raportau intenţii de angajare solide şi pozitive indiferent de sectorul de activitate sau de regiunea geografică, în trimestrul IV sunt raportate intenţii negative în două sectoare: Energie electrică, apă, gaze şi Transport, depozitare şi comunicaţii. De asemenea, în cinci din cele opt regiuni şi cinci din zece sectoare de activitate, angajatorii şi-au temperat planurile de angajare în comparaţie cu intervalul iulie – septembrie 2017. Astfel de semne de prudenţă sporită sunt deseori asociate cu un cadru de reglementare în schimbare, care poate determina angajatorii să intre în expectativă, până când reuşesc să îşi recalibreze bugetele şi nevoile de personal,” spune Igor Hahn, country manager, ManpowerGroup România.

    Astfel, reprezentanţii Manpower spun că este de aşteptat ca în următoarele trei luni numărul total de angajaţi să crească în opt din cele zece sectoare de activitate şi în toate cele opt regiuni ale ţării. Planurile de angajare sunt mai robuste decât în trim. IV/ 2016 în şapte din cele zece sectoare de activitate şi în cinci din cele opt regiuni, dar slăbesc de faţă de trimestrul III/2017 în cinci sectoare şi cinci regiuni. Cel mai mare declin, atât de la trimestru la trimestru, cât şi de la an la an, se înregistrează în sectorul Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul, unde Previziunea actuală de +2% este cu 21 puncte procentuale mai slabă decât în trimestrul III /2017 şi cu 23 puncte procentuale mai slabă decât în trim. IV/2016. În schimb, îmbunătăţirile cele mai accentuate de la trimestru la trimestru şi de la an la an sunt raportate de angajatorii din sectorul Finanţe, asigurări, servicii imobiliare şi servicii de afaceri, unde Previziunea Netă de Angajare de +24% se consolidează cu 17 puncte procentuale faţă de iulie – septembrie 2017 şi cu 18 puncte procentuale faţă de trim. IV/2016. Perspectivele de angajare în acest sector sunt printre cele mai optimiste din ţară, alături de cele raportate de angajatorii din sectorul Industrie prelucrătoare, unde Previziunea se ridică la +32% şi de cei din sectorul Hoteluri şi restaurante, unde se raportează o Previziune +19%.

    La nivel regional, perspectivele de angajare cele mai favorabile sunt raportate în regiunile Bucureşti şi Ilfov şi Nord-Vest, unde Previziunile sunt de +17%,respectiv +15%. În aceste două regiuni perspectivele din trimestrul IV sunt însă mai slabe decât cele raportate în trimestrul precedent, cu 3, respectiv 7 puncte procentuale. Cel mai abrupt declin de la trimestru la trimestru se înregistrează însă în regiunea Nord-Est, unde Previziunea Netă de Angajare atinge +2%, slăbind faţă de trimestrul III/2017 cu 18 puncte procentuale. Un climat de ocupare a forţei de muncă la fel de lipsit de dinamism este prognozat şi pentru regiunea Sud-Vest, unde angajatorii raportează o Previziune de +3%, care slăbeşte cu 8 puncte procentuale faţă de trimestrul III /2017, dar se îmbunătăţeşte cu 3 puncte procentuale faţă de trimestrul IV/2016.

    Rezultatele în funcţie de dimensiunea organizaţiei arată că în trei din cele patru categorii de organizaţii angajatorii sunt optimişti. În categoria organizaţii mari se raportează o Previziune Netă de Angajare de +28%, care se consolidează cu 3 puncte procentuale faţă de trimestrul III/2017 şi cu 8 puncte procentuale faţă de anul trecut. Angajatorii din micro-organizaţii raportează însă o prognoză negativă de -1%, Previziunea slăbind uşor faţă de perspectiva staţionară din ultimul trimestru şi menţinându-se stabilă în comparaţie cu perspectivele raportate în trim. IV/2016.

    Studiul ManpowerGroup privind Perspectivele Angajării de Forţă de Muncă este cel mai longeviv şi cuprinzător studiu din lume privind activitatea de angajare. ManpowerGroup administrează studiul predictiv privind Perspectivele Angajării de Forţă de Muncă din 1962, iar în prezent în cercetare sunt incluşi aproape 59.000 de angajatori din 43 de ţări şi teritorii, cărora le sunt măsurate trimestrial intenţiile de a-şi creşte sau de a-şi diminua numărul total de angajaţi pe parcursul trimestrului următor. Pentru România, cercetarea de teren s-a derulat în intervalul 19 iulie – 1 august 2017 pe un eşantion reprezentativ de 625 de angajatori. Rezultatele obţinute au o marjă de eroare de +/-3,9%.