BusinessMagazin

Tag: risc

  • Se pot finanţa afacerile antreprenoriale?

    LAVINIA RAŞCA

    (ESTE MEMBRU FONDATOR AL ASEBUSS ŞI DIRECTORUL GENERAL AL EXEC-EDU)

    La fel am auzit şi de la mulţi antreprenori sau potenţiali antreprenori cu care am discutat de-a lungul anilor. Ei consideră că lipsa banilor este principala barieră în demararea sau dezvoltarea afacerii.

    Este adevărat, prin definiţie, toţi antreprenorii ar avea mereu nevoie de mai multe resurse decât cele pe care le controlează. Atunci se pune întrebarea: de ce unii dintre antreprenori reuşesc, iar alţii nu? Scepticii se vor gândi imediat la scandalurile de corupţie prezente în media, legate de IMM-uri care obţin contracte prin şpagă şi nu respectă legea. Eu cunosc însă multe exemple de reuşită antreprenorială reală, obţinută cu trudă şi cu emoţii, corectitudine şi competitivitate, despre care nu prea se vorbeşte.

    Dacă antreprenorii se plâng de lipsa de finanţare, există şi reversul medaliei. Când îi asculţi pe cei care caută IMM-uri în care să investească, persoane private cu bani sau reprezentanţi ai unor fonduri de capital de risc, ei spun că în România găsesc greu afaceri care îndeplinesc criteriile care să-i determine să-şi asume riscul. Barometrul EY confirmă acest lucru: în 2012 a avut loc o singură investiţie de tip capital de risc, de aproximativ 3 milioane de euro, în domeniul telecomunicaţiilor.

    Scepticii se vor gândi imediat la fiscalitatea împovărătoare, la legislaţia neclară, la climatul politic instabil. De acord, sunt factori macro nefavorabili, dar nu sunt singurii. E bine de precizat aici că, în toată lumea şi în Europa mai mult ca în SUA, este dificilă finanţarea afacerilor aflate în faza de proiect sau în perioada timpurie de existenţă, pentru că riscurile sunt extrem de mari. Mai ales atunci când antreprenorul este la prima încercare.

    ANTREPRENORUL TREBUIE SĂ INVESTEASCĂ PRIMUL ÎN AFACEREA SA, DOVEDIND ASTFEL CĂ ARE ÎNCREDERE ÎN EA ŞI CĂ ÎI ESTE DEDICAT. Poate să-şi folosească economiile sau să ia credite bancare în nume personal, garantând cu bunurile proprii.

    Rudele, prietenii şi cunoştinţele care au bani şi încredere în antreprenor şi în planul lui de afaceri pot fi o sursă de capital. Ei pun în joc sume mici şi cer mereu detalii despre starea banilor lor, ceea ce consumă timp. În caz de eşec, antreprenorul se află în situaţia dificilă de a da explicaţii în faţa unor apropiaţi. Uneori se distrug relaţii personale îndelungate.

    Nu trebuie neglijate metode de finanţare internă precum: credite furnizor, perioade de recuperare a creanţelor mai mici decât cele de plată a datoriilor, reducerea capitalului de lucru, vânzarea activelor. Punctual, pot exista programe naţionale sau internaţionale care sprijină într-un fel sau altul demararea afacerilor, deci e necesară permanenta informare.

  • Leszek Balcerowicz vine în România la Conferinţa de Risc de Ţară, organizată de Coface şi Mediafax

    Pentru 2014, specialiştii Coface estimează o tendinţă pozitivă a riscului în economiile avansate, dar şi tensiuni persistente în ţările mari emergente. După o reajustare post-criză între ţările avansate şi cele emergente, în 2014 riscurile de ţară la nivel mondial sunt setate să se schimbe, în conformitate cu un model mai clasic. În ţările avansate, riscurile sunt de stabilizare, încurajate de o creştere destul de dinamică în SUA (estimată la 2,4% în 2014), începutul unei redresări în zona Euro (+0,9%) şi a creşterii confirmate din Japonia (+1,4%). În ceea ce priveşte ţările în curs de dezvoltare, rata de creştere va spori uşor (+4,7%), dar acestea vor rămâne sub media perioadei 2000 – 2011.

    O sinteză a implicaţiilor mediului economic global asupra celui din Europa şi România va fi dezbătută în cadrul Conferinţei de Risc de Ţară, un eveniment Coface de tradiţie şi de referinţă pentru mediul de afaceri din România, care va avea loc pe data de 9 Aprilie 2014, la Hotelul Hilton din Bucureşti, salon Le Diplomate.

    La ediţia din acest an sunt aşteptaţi 300 de participanţi, reprezentanţi de prim rang atât ai mediului de afaceri intern, cât şi internaţional, experţi în riscul de ţară, specialişti din domeniul academic, bancar, precum şi investitori români şi străini.

    Dintre lectorii deja confirmaţi anunţăm reprezentanţi de seamă ai mediului de afaceri internaţional şi autohton, precum: Prof. Dr. Leszek Balcerowicz – Ex Prim-Ministru Adjunct al Poloniei, Ministru al Finanţelor şi Preşedintele Băncii Naţionale din Polonia; Prof. Dr. Yves ZLOTOWSKI – Economist Şef, Coface; Prof. Dr. Ionuţ DUMITRU – Economist Şef, Raiffeisen Bank şi Vicepreşedinte AAFBR.

    Conferinţa va fi structurată în trei sesiuni pe parcursul zilei.

    Prima dintre acestea va dezbate evenimentele economice ale anului 2013 şi valorificarea potenţialului economic al României, având în calitate de invitaţi, academicieni, experţi în macroeconomie şi risc de tară, ce vor realiza o sinteză a modului în care evenimentele au influenţat economia europeană şi cea autohtonă. Această dezbatere va fi urmată de două mese rotunde. În prima dintre acestea economiştii şefi ai principalelor instituţii bancare se vor concentra asupra motoarelor de creştere sustenabilă, a disciplinei fiscale şi a problematicii creditării, analizând influenţa acestor factori în redefinirea economiei româneşti. Ultima sesiune va aborda modelele eficiente de finanţare a companiilor în contextul economic actual, atragerea fondurilor de capital privat şi identificarea sectoarelor de activitate ce reprezintă adevarate oportunitaţi investiţionale.

    Conferinţa de Risc de Ţară Coface se adresează top managerilor, preşedintilor de corporaţii, managerilor din cadrul corporaţiilor care îşi asuma riscuri de export, lansează proiecte sau iau decizii privind investiţiile, credit risk managerilor, managerilor de politică internaţională ai firmelor care profesează în domeniul bancar şi în cel de asigurări şi reasigurari, precum şi cercetătorilor şi experţilor din domeniul academic interesaţi de analiza riscului de credit.

    Pentru a participa la Conferinţa de Risc de Ţară 2014, vă rugăm să completaţi formularul de înregistrare online.

    În plus, dacă vă înregistraţi până la data de 14 Martie 2014, veţi beneficia de un discount de Early Bird de 15%, alături de o reducere în funcţie de numărul de persoane înscrise din partea companiei dumneavoastră.

    Mai multe informaţii despre conferinţă puteţi afla accesând website-ul evenimentului.

  • O nouă metodă de depistare a sindromului Down, disponibilă în clinicile private din România

    Părinţii pot afla încă din primele 12 săptămâni de viaţă ale fătului dacă acesta prezintă risc cresut de anomalii cromozomiale  şi pot apela în consecinţă acolo unde există un risc crescut sau intermediar, fie la metodele invazive de diagnostic prenatal (biopsie de vilozităţi coriale sau amniocenteză), fie la testarea ADN-ului fetal din sangele maternal.

    Metoda testului combinat Fetal Medicine Foundation-Brahms Kryptor asigură creşterea preciziei  bitestului (este unul din testele medicale obligatorii recomandate pentru analiza dezvoltării fătului şi evoluţiei sarcinii) prin ajustarea ecografiei unui medic acreditat FMF, folosind un software cu o bază de date a peste 400.000 de ecografii de prim trimestru.

    Medlife este leaderul în segmentul privat în screeningul de trimestrul 1 conform metodei Golden Standard FMF Brahms Kryptor.

  • Investitorii trebuie să evite riscurile din cauza crizei din Ucraina

    Pieţele financiare au ignorat în mare măsură situaţia din Ucraina până în prezent, cu excepţia unei scăderi de amploare redusă pe piaţa americană în ultima parte a şedinţei de vineri, potirivt CNBC.

    Acţiuni ale Rusiei au contribuit la “trei episoade majore de aversiune faţă de risc” în ultimii 35 de ani, potrivit BNY Mellon.

    “Prudenţa sugerează că o atitudine de evitare a riscului ar putea fi adecvată la deschiderea şedinţei bursiere de săptămâna următoare“, au scris într-o notă către clienţi analiştii băncii.

    Criza din Ucraina a escaladat semnificativ sâmbătă, când preşedintele rus Vladimir Putin a cerut şi primit rapid acordul parlamentului pentru trimiterea de trupe în Ucraina.

    Guvernul ucrainean a decis mobilizarea generală a trupelor şi rezerviştilor, în contextul operaţiunilor desfăşurate de trupele militare ruse prezente în peninsula Crimea, şi a cerut ajutorul comunităţii internaţionale.

    Între 6.000 şi 15.000 de militari ruşi sunt în regiunea Crimeea, afirmă surse din cadrul Ministerului ucrainean al Apărării. Nu se ştie clar dacă este vorba de militari din bazele Flotei ruse de la Marea Neagră, staţionată în Portul Sevastopol, sau dacă Rusia a trimis trupe suplimentare.

    În plus, potrivit unor surse din cadrul armatei ucrainene, două nave militare ruse sunt staţionate în largul Peninsulei Crimeea.

    Principalele elemente de infrastructură şi administrare – drumuri, aeroporturi şi instituţii – din regiunea autonomă ucraineană Crimeea se află practic sub controlul unor militari care cel mai probabil sunt ruşi, deşi semnele oficiale de identificare lipsesc de pe uniforme.

    Potrivit serviciilor de securitate ucrainene, citate de presa internaţională, vehicule militare şi trupe ruse deţin controlul, de aproximativ 48 de ore, asupra principalelor instituţii, drumuri şi aeroporturi din Crimeea, chiar dacă semnele de identificare lipsesc de pe uniformele militarilor desfăşuraţi pe teren şi de pe vehiculele acestora.

    Rusia nu a confirmat oficial trimiterea de trupe pe teritoriul ucrainean, dar preşedintele Vladimir Putin i-a transmis omologului său american, Barack Obama, că îşi rezervă dreptul de a “proteja interesele ruse şi populaţia rusofonă” din sud-estul Ucrainei.

  • Roma riscă să intre în FALIMENT, după ce executivul a retras din Parlament un proiect de sprijin financiar

     Retragerea decretului reprezintă un eşec pentru premierul Matteo Renzi în chiar prima sa zi în fruntea guvernului, potrivit Wall Street Journal. Pregătirea unui nou decret, care să aibă şanse să fie adoptat, îl va costa pe Renzi timp şi capital politic, de care ar fi avut nevoie pentru promovarea unor reforme ample vizând piaţa muncii şi sistemul electoral.

    Administraţia capitalei are acum de făcut alegeri dure – precum tăirea unor servicii publice, creşterea taxelor sau întârzierea plăţilor către furnizori – pentru a câştiga timp necesar să găsească noi modalităţi de acoperire a deficitului bugetar.

    Dacă nu reuşeşte, Roma ar putea fi plasată sub controlul unui administrator special, care ar avea ca sarcină vânzarea de active, precum companiile de utilităţi.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum văd bancherii evoluţia cursului leu/euro în 2014?

    Turbulenţele politice au Început deja să-şi facă simţită prezenţa, încă de la debutul anului electoral 2014, iar cursul de schimb leu-euro riscă să (re)devină instrument electoral şi teren de luptă în războiul politic. S-a mai întâmplat şi în alţi ani electorali şi ar fi greu de crezut că 2014 va face excepţie, după cum anticipează şi analiştii. Deteriorarea evoluţiei de pe scena politică creşte riscurile unor presiuni mai persistente de depreciere a leului. Şi, concomitent, creşte şi tensiunea românilor cu credite în euro.

    Tema cursului de schimb a fost şi rămâne foarte prezentă în spaţiul public. Evoluţia cursului este un subiect extrem de sensibil pentru români având în vedere că peste 60% dintre împrumuturile contractate de populaţie şi companii sunt în euro. În aceste condiţii, episoadele de depre-ciere a leului au un efect psihologic puternic asupra românilor.

    Cea mai importantă consecinţă a deprecierii leului este îngreunarea poverii creditelor în euro, care devine tot mai greu de suportat la un palier de curs mai ridicat. Iar rata creditelor neperformante a sărit deja de 20%. În aceste condiţii, perioadele de stabilitate a cursului vin ca un moment de respiro pentru clienţii cu credite în valută, pe umerii cărora s-a acumulat o presiune uriaşă în anii de criză. Fluctuaţiile cursului vor depinde, ca întotdeauna, atât de evenimentele interne, cât şi de evoluţiile în plan regional şi internaţional. Dar intensitatea evenimentelor poate fi diferită. Bancherii văd riscuri de depreciere a leului în 2014 în contextul presiunilor electorale interne şi al modificărilor de politică monetară din SUA.

    Pe plan extern, cea mai mare provocare pentru cursul valutar în 2014 este reprezentată de schimbările de politică monetară ale Fed-ului (banca centrală a SUA). Decizia Fed de a reduce cumpărările de active financiare va avea consecinţe asupra tuturor pieţelor emergente, iar amplitudinea impactului va depinde de modul în care Fed va gestiona politica de retragere a stimulilor cantitativi. Evoluţia cursului leu/euro poate fi influenţată şi de alte evenimente externe, cum ar fi eventualitatea implementării unor măsuri neconvenţionale de către Banca Centrală Europeană, sau de procesul legat de construirea uniunii bancare în Europa, care vor influenţa sentimentul investitorilor pe plan internaţional, cu impact asupra monedelor emergente, precum leul, susţine Florentina Cozmâncă, senior economist la RBS Bank. În România, băncile şi fondurile de investiţii din străinătate au ajuns să deţină circa un sfert din obligaţiunile guvernamentale în lei, iar o ieşire a lor de pe piaţă va duce la deprecierea leului, potrivit bancherilor.

    Posibila volatilitate a capitalurilor străine şi procesul de dezintermediere financiară, care aduc presiuni de depreciere, ar trebui să fie într-o anumită măsură compensate de creşterea anticipată a absorbţiei de fonduri europene, care antrenează presiuni de apreciere.

    Totodată, o variabilă devenită foarte importantă este Ministerul Finanţelor, care ar putea să îşi consolideze poziţia de jucător indirect pe piaţa valutară având în vedere că împrumută sume mari în valută de pe piaţa externă şi locală, la care se adaugă fondurile UE, care ar urma să crească. Pentru perioada următoare sunt aşteptate noi momente când Trezoreria Statului va schimba valută cu BNR pentru a face rost de lei, iar BNR va vinde valuta în funcţie şi de starea lichidităţii din piaţa monetară. În a doua jumătate a lunii ianuarie 2014 leul a avut o tendinţă de apreciere, cursul intrând sub pragul de 4,5 lei/euro, contrar trendului înregistrat de alte valute din regiune, în timp ce ratele Robor la trei luni, folosite ca referinţă pentru stabilirea costului creditelor în lei, au sărit în două zile de la 2% la 3,5%.

    Cum se explică această fluctuaţie a leului decuplată de trendul regional? Cursul de schimb s-a apreciat pentru că Ministerul Finanţelor a vrut să facă plăţi în avans şi a schimbat la banca centrală valuta din conturi. Iar lichiditatea excedentară a fost retrasă din piaţă de banca centrală prin vânzări de valută, după cum a explicat guvernatorul BNR Mugur Isărescu.

    Guvernatorul BNR a repetat de nenumărate ori că regimul de curs de schimb din România este controlat, administrat, pentru a men-ţine cursul într-o zonă de echilibru şi a evita volatilităţi foarte mari. Mugur Isărescu spunea că intervalul de echilibru urmărit de BNR ar fi de plus/minus 5%. În aceste condiţii, modificări de curs de 1-2% sunt normale, „sunt de natură să bonifice sau să penalizeze anumite mişcări”. Pe de altă parte, având în vedere dependenţa multor „bilanţuri şi cămine” de creditul în valută, BNR se fereşte de o volatilitate prea mare a cursului: „O permitem, dar să nu fie foarte mare”, a susţinut Isărescu. Cel mai important risc asociat prognozelor rămân turbulenţele politice, având în vedere presiunile anului electoral, au avertizat analiştii. Iar experienţa anilor electorali anteriori pare să le dea dreptate, susţinând această ipoteză. În 2014 vor fi organizate atât alegeri prezidenţiale, cât şi europarlamentare.

  • Revenirea la profit se amână pentru BRD

    Pentru BRD a fost al doilea an încheiat pe minus, după pierderea de 332 mil. lei din 2012, în condiţiile în care reorganizarea internă şi efortul de a controla costul riscului au împiedicat banca să-şi atingă obiectivul de a reveni pe profit.

    După primele nouă luni ale anului trecut, BRD avea un profit net de 51 milioane lei (11,5 milioane euro). Creditele acordate clientelei de persoane fizice crescuseră cu 1,4% faţă de finele lui septembrie 2012, iar cele acordate persoanelor juridice scăzuseră cu 10,9%. În ultimul trimestru din 2013, BRD a constituit însă provizioane suplimentare de peste 900 mil. lei, ceea ce a dus la o pierdere totală de circa 436 mil. lei în perioada octombrie-decembrie, anihilând profitul consemnat în primele nouă luni ale anului.

    Nicolae Cinteză, directorul Direcţiei Supraveghere din BNR, declara în decembrie 2013 pentru Mediafax că băncile vor înregistra în noiembrie şi decembrie o creştere foarte mare a provizioanelor pentru credite neperformante, pe de o parte ca urmare a controalelor BNR făcute la jumătate din instituţiile de credit, iar pe de altă parte ca o anticipare a reevaluării colateralului dispusă de BCE.

    “În anul 2013, sistemul bancar românesc a continuat să parcurgă o fază de consolidare. În ultimele 12 luni, la nivelul sistemului a avut loc o scădere a volumului creditelor (-4,2%), determinată de evoluţia sectorului corporate, în paralel cu o creştere dinamică a depozitelor (plus 7,4%), în special pe piaţa clienţilor companii (plus10,1%)”, arată un comunicat al BRD.

    În acelaşi timp, ceilalţi indicatori ai băncii arată acum mai bine: gradul de provizionare a creditelor neperformante a crescut la 69%, de la 52% la sfârşitul lui 2012, depozitele au crescut cu 12,8%, iar raportul credite/depozite s-a ameliorat până la 76,8%, ceea ce permite acum conducerii băncii să anticipeze revenirea la profit în 2014.

  • Camera Reprezentanţilor a aprobat ridicarea plafonului datoriei SUA până în 2015

     Măsura a fost adoptată cu 221 de voturi la 201, mulţumită susţinerii aproape tuturor democraţilor şi a 28 de republicani. Congresul are termen până la 27 februarie să adopte textul definitiv.

    Republicanii, care deţin controlul asupra Camerei Reprezentanţilor, au anunţat anterior că renunţă să mai solicite ceva în schimb, un anunţ-surpriză, perceput ca o “capitulare” în faţa preşedintelui Barack Obama.

    Ei nu au intervenit împotriva votului, deşi marea majoritate a republicanilor a votat împotrivă.

    Limita legală a datoriei, suspendată în octombrie, după o “bătălie” parlamentară, a fost reactivată vineri, la nivelul de 17.211 miliarde de dolari. Trezoreria a avertizat că poate să aştepte numai până la 27 februarie fără o nouă autorizare din partea Congresului în vederea unui împrumut, dată după care există ameninţarea unui default.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Romani Criss: Riscul atacurilor violente cu tentă rasială devine o realitate pentru romii din Franţa

     Reprezentanţii organizaţiei negvernamentale arată că au decis să transmită această scrisoarea după ce miercuri, în Place de la Republique din Paris, mai multe familii de romi au fost atacate cu acid în locuinţele în care stăteau.

    “În opinia noastră, aţi avut un rol mai degrabă nefast până în prezent în ce priveşte situaţia romilor în Franţa şi în Europa, însă, prin semnalarea posibilelor consecinţe ale faptelor şi ale declaraţiilor dumneavoastră, sperăm că veţi realiza gravitatea situaţiei şi a pericolelor prezente şi că veţi reacţiona în consecinţă”, îi transmit preşedintelui Francois Hollande membrii organizaţiei Romani Criss.

    Aceştia mai susţin că obiectivul preşedintelui Hollande ar fi acela de “a scăpa” Franţa de romi.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • OTP: Clienţii băncilor nu se mai mulţumesc cu dobânzile la depozite. A crescut apetitul pentru risc

     “Simţim tot mai mult o oarecare frustrare din partea clienţilor referitor la evoluţia ratelor de dobândă la depozite. Oamenii s-au obişnuit cu dobânzi mari, ele au scăzut mult în ultima perioadă, iar fondurile de investiţii sunt o alternativă bună”, a afirmat Popovici într-o conferinţă de presă.

    El recomandă clienţilor o economisire periodică, regulată, cu depunerea unor sume mai mici în fiecare lună, indiferent de valoarea unităţii activului net al fondului de investiţii, iar în cazul unei sume mari pe care clientul o are de investit, acesta ar avea nevoie şi de un sistem de management al lichiditaţii.

    “Cred că anul acesta se va modifica percepţia investitorului român, cu cât dobânzile vor rămâne la acest nivel cu atât clienţii se vor îndrepta către risc mai crescut, vor să iasă din zona de confort”, a spus Popovici.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro