BusinessMagazin

Tag: ridicare

  • Această casă poate fi ridicată în 24 de ore şi costă 10.000 de dolari. Cum e posibil – VIDEO

    Folosind o compoziţie de ciment în loc de cerneală, imprimanta de mari dimensiuni a produs pereţi şi plafoane; prin această tehnică, o casă întreagă poate fi construită în doar 24 de ore.

    Produsul este o locuinţă de aproape 40 de metri pătraţi la un cost de aproximativ 10.000 de dolari.

    Casa este prevăzută cu instalaţii de curent şi apă, reprezentând un mare pas înainte pentru constructori.

    O altă companie, de data aceasta din China, s-a lăudat că a reuşit să tipărească 3D căsuţe simple, folosind ca material de construcţie un amestec de ciment şi deşeuri de materiale de construcţii. Fiecare astfel de căsuţă poate fi construită la un preţ de sub 4.000 de euro.

    Alţii se gândesc deja la construcţii din elemente 3D realizate pe Lună, cum ar fi proiectul anunţat anul trecut de firma de arhitectură britanică Foster & Partners, o colaborare cu Agenţia Spaţială Europeană cu privire la posibilitatea construirii unei baze pe satelitul natural al Pământul folosind sol selenar şi o imprimantă 3D robotizată.

    Coborând însă pe Pământ, firma de arhitectură DUS Architects din Amsterdam s-a apucat deja de construcţia unei case demonstrative 3D, pe care se aşteaptă să o termine în trei ani, sperând ca ea să devină prima casă tipărită 3D din lume.

  • Această casă poate fi ridicată în 24 de ore şi costă 10.000 de dolari. Cum e posibil – VIDEO

    Folosind o compoziţie de ciment în loc de cerneală, imprimanta de mari dimensiuni a produs pereţi şi plafoane; prin această tehnică, o casă întreagă poate fi construită în doar 24 de ore.

    Produsul este o locuinţă de aproape 40 de metri pătraţi la un cost de aproximativ 10.000 de dolari.

    Casa este prevăzută cu instalaţii de curent şi apă, reprezentând un mare pas înainte pentru constructori.

    O altă companie, de data aceasta din China, s-a lăudat că a reuşit să tipărească 3D căsuţe simple, folosind ca material de construcţie un amestec de ciment şi deşeuri de materiale de construcţii. Fiecare astfel de căsuţă poate fi construită la un preţ de sub 4.000 de euro.

    Alţii se gândesc deja la construcţii din elemente 3D realizate pe Lună, cum ar fi proiectul anunţat anul trecut de firma de arhitectură britanică Foster & Partners, o colaborare cu Agenţia Spaţială Europeană cu privire la posibilitatea construirii unei baze pe satelitul natural al Pământul folosind sol selenar şi o imprimantă 3D robotizată.

    Coborând însă pe Pământ, firma de arhitectură DUS Architects din Amsterdam s-a apucat deja de construcţia unei case demonstrative 3D, pe care se aşteaptă să o termine în trei ani, sperând ca ea să devină prima casă tipărită 3D din lume.

  • Miza pe tineri

    Şomajul este un factor economic crucial pentru orice ţară din lume şi toţi liderii politici promit crearea de noi slujbe şi reducerea ratei şomajului. Acest lucru se dovedeşte a fi însă un lucru extrem de greu de realizat, iar rata şomajului este încă destul de ridicată în majoritatea statelor UE. Un element special este şomajul în rândul tinerilor (15-24 de ani) – mult mai mare decât cel în alte grupuri de vârstă. La terminarea studiilor, cei mai mulţi tineri se confruntă cu dificultăţi majore în a-şi găsi un loc de muncă, mai cu seamă în ţări cu un climat economic dificil. În plus, şomajul în rândul tinerilor din ţările emergente tinde să fie mai mare decât în ţările industrializate. Atât autorităţile, cât şi companiile trebuie să se implice pentru a rezolva această problemă, este de părere CEO-ul Nestlé România.

    Grupul de origine elveţiană derulează, la nivel internaţional, un program numit Alliance for YOUth prin care-şi propune să reducă şomajul în rândul tinerilor sub 30 de ani din Uniunea Europeană. Pe bătrânul continent, şomajul a crescut dramatic de la declanşarea crizei economice; multe persoane şi-au pierdut slujbele – muncitori experimentaţi întâmpină dificultăţi în găsirea de joburi noi, iar absolvenţii de facultate nu găsesc slujbe pentru că nu au experienţă de muncă.

    Nici viitorul nu arată foarte bine din acest punct de vedere şi se estimează că rata şomajului va creşte din cauza faptului industrializarea şi automatizarea joacă un rol din ce în ce mai important în societatea modernă.

    Pentru a combate această problemă, Nestlé a dezvoltat un program. „Pornind de la iniţiativa pentru ocuparea forţei de muncă Nestlé Needs YOUth, am dezvoltat Alliance for YOUth, o extensie a iniţiativei originale, un proiect mai elaborat, implicându-i şi pe partenerii noştri de afaceri. La finalul anului 2016 ne-am angajat să creăm până în 2020 35.000 de noi oportunităţi de muncă pentru tinerii din Europa, Orientul Mijlociu şi Africa de Nord”, spune şeful Nestlé România. În cei doi ani de la lansarea în România,  „Alliance for YOUth le-a facilitat tinerilor români accesul la 15.558 joburi permanente, 644 de stagii de practică plătită cu durata cuprinsă între 3 şi 12 luni şi 227 de evenimente de dezvoltare la nivel naţional”.

    În prezent, în Grecia şomajul este de 23%, iar în rândul tinerilor această rată ajunge chiar la 44,2%, potrivit datelor din decembrie 2016 ale Eurostat. În Spania şi Italia procentajele sunt asemănătoare: 42,9% şi, respectiv, 40,1%. Rata şomajului în rândul tinerilor români este de 20,3%, iar media la nivelul Uniunii Europene este la 18,6%. Situaţia este mai puţin gravă în unele ţări europene: în Germania, rata şomajului în rândul tinerilor este de doar 6,5%, iar în Olanda şi Austria de 10,2% şi respectiv 10,5%. Unul dintre motivele pentru care rata şomajului din România este atât de mare se leagă de faptul că tot mai mulţi tineri aleg să studieze în străinătate.

    Potrivit unui studiu realizat de Tjobs, companie care oferă soluţii pentru persoanele care îşi caută un loc de muncă peste hotare, peste 90.000 de tineri (25-35 de ani) au aplicat pentru locuri de muncă în străinătate în perioada aprilie-iunie 2016. Comparativ cu statele membre ale Uniunii Europene, România are printre cele mai mici salarii medii pe economie – de numai 464 de euro pe lună, pe când salariul mediu la nivelul ţărilor membre UE este de peste 2.300 de euro net pe lună, adică de cinci ori mai mult decât în România, ceea ce face ca tot mai multe persoane să plece în căutarea unui trai mai bun.

    Acest fapt este semnalat şi de De Froment, care spune că din ce în ce mai mulţi tineri români frecventează instituţii de învăţământ în străinătate, plângându-se că le este greu să găsească un loc de muncă în România. „Mulţi dintre tineri aleg să părăsească ţara, sperând că le va fi mai uşor să găsească locuri de muncă în străinătate, cu salarii mai bune decât în România. Din păcate, pierdem tineri valoroşi care pot avea o contribuţie esenţială aici, schimbând lucrurile în bine”, este de părere Hervé de Froment.

    Potrivit şefului Nestlé, principalul scop al proiectului este de a reduce şomajul în rândul tinerilor, prin intermediul cursurilor referitoare la dezvoltare personală, dezvoltarea carierei şi dezvoltare profesională, cu sesiuni precum inteligenţa emoţională, leadership, gestionarea timpului şi consiliere personală; programul cuprinde şi workshopuri de dezvoltarea carierei, de la „cum să cauţi un loc de muncă” la „interviul şi evaluarea”, şi dezvoltare profesională, cu cursuri în domenii precum marketing, finanţe, resurse umane. Potrivit oficialului de la Nestlé, peste 50% din stagiari sunt angajaţi la finalul perioadei de practică. „Anul acesta am făcut angajări într-un ritm susţinut, atât pentru înlocuiri, cât şi pentru poziţii noi.” Condiţiile pentru participare în cadrul programului sunt legate strict de vârstă: sub 30 de ani, „studenţi sau tineri absolvenţi care sunt dornici să muncească, să înveţe şi să se dezvolte profesional”.

  • Cât timp trebuie să munceşti pentru un mic dejun. Unii obţin banii în cinci minute, alţii în nouă ore

    Dacă bugetul pentru micul dejun pare a fi nesemnificativ pentru economiile înfloritoare, în ţările sărace preţurile mari au dus la malnutriţie şi revolte repetate; amintim aici protestele din unele ţări ale Orientului Mijlociu şi Africii de Nord în 2010 şi 2011.

    Indicele Bloomberg Global City Breakfast Index calculează costul mediu şi accesibilitatea unui mic dejun tipic – o cană cu lapte integral, un ou, două felii de pâine prăjită şi un fruct. Clasamentul se bazează şi pe statisticile preţurilor în ultimile 12- 18 luni.

    Indicele de accesibilitate relevă decalaje mari între oraşele din vârful clasamentului şi cele din coadă. Micul dejun costă doar puţin peste 1% dintr-o zi de plată pentru persoanele din Zurich sau Geneva, în timp ce ucrainenii din Kiev plătesc aproximativ 6%. În Asia, costul este mai mic de 1% în Osaka, comparativ cu 12% în Hanoi, Vietnam. Disparitatea cea mai largă este în America Latină: de la 2,4 % în Monterrey, Mexic, până la 111% în Caracas, capitala Venezuelei.

  • Cât timp trebuie să munceşti pentru un mic dejun. Unii obţin banii în cinci minute, alţii în nouă ore

    Dacă bugetul pentru micul dejun pare a fi nesemnificativ pentru economiile înfloritoare, în ţările sărace preţurile mari au dus la malnutriţie şi revolte repetate; amintim aici protestele din unele ţări ale Orientului Mijlociu şi Africii de Nord în 2010 şi 2011.

    Indicele Bloomberg Global City Breakfast Index calculează costul mediu şi accesibilitatea unui mic dejun tipic – o cană cu lapte integral, un ou, două felii de pâine prăjită şi un fruct. Clasamentul se bazează şi pe statisticile preţurilor în ultimile 12- 18 luni.

    Indicele de accesibilitate relevă decalaje mari între oraşele din vârful clasamentului şi cele din coadă. Micul dejun costă doar puţin peste 1% dintr-o zi de plată pentru persoanele din Zurich sau Geneva, în timp ce ucrainenii din Kiev plătesc aproximativ 6%. În Asia, costul este mai mic de 1% în Osaka, comparativ cu 12% în Hanoi, Vietnam. Disparitatea cea mai largă este în America Latină: de la 2,4 % în Monterrey, Mexic, până la 111% în Caracas, capitala Venezuelei.

  • O companie pornită cu doi muncitori şi un secretar a vândut în 2015 aproape 55.000 de automobile

    În 1926, Antonio Cavalieri Ducati şi cei trei fii ai săi, Adriano, Marcello şi Bruno, au fondat Societa Scientifica Radio Brevetti Ducati în Bologna pentru a produce tuburi vidate, condensatoare şi componente de radio; aveau angajaţi doi muncitori şi un secretar. Primul produs, un condensator electric numit Manens, nu era mai mare decât moneda de 1 euro şi totuşi, reprezenta o tehnologie atât de sofisticată, încât, în câţiva ani, producţia a fost transferată la vila deţinută de familia Ducati.

    De atunci, mai multe descoperiri şi recunoaşteri au dus la creşterea rapidă a companiei, iar în iunie 1935 a fost pusă prima cărămidă a fabricii din Borgo Panigale. De la doi angajaţi ai laboratorului, echipa a ajuns la aproape 1.200 în 1936, iar creşterea a continuat, fiind una dintre cele mai avansate tehnologic companii din Italia anilor 1930. La scurt timp, însă, Italia intra în cel de-al doilea război mondial, conflictul şi războiul de rezistenţă au devastat Ducati, asemeni altor companii, iar fabrica a fost complet distrusă până în 1944. Cu toate acestea, Ducati s-a refăcut la fel de rapid, iar în 1946 scria primul capitol din istoria sa cu două roţi. Totul a început cu un scuter în 4 timpi – Cucciolo –, care devenise foarte popular în Italia.

    Între timp, la o mică firmă din Torino, Aldo Farinelli (Societa Italiana per Applicazioni Tecniche Auto-Aviatorie – SIATA) a început să dezvolte un mic motor pentru biciclete. După aproximativ o lună de la eliberarea oficială a Italiei, în 1944, SIATA şi-a anunţat intenţia de pune la vânzare acest motor, numit Cucciolo (trad. „căţel” – referire la sunetul acestuia).  La început, primele Cucciolo erau disponibile individual, pentru montarea pe biciclete standard de către cumpărător; oamenii de afaceri cumpărau aceste motoare în cantităţi mari şi ofereau spre vânzare biciclete complet motorizate. În 1950, după ce peste 200.000 de Cucciolo au fost vândute, firma Ducati a pus pe piaţă, în final, propria motocicletă.

    Câţiva ani mai târziu, odată cu apariţia acestui nou produs şi încheierea perioadei de management al fraţilor Ducati (1948), compania a început să-şi consolideze noua apetenţă – pentru motociclete. Prima motocicletă Ducati avea o capacitate cilindrică de 48 cc, cântărea 44 kg, atingea viteza maximă de 64 km/h şi avea un carburator de 15 mm, cu un consum de 1,2 l/100 km. Ulterior, Ducati a renunţat la numele de Cucciolo în favoarea 55M şi 65TL. Când piaţa de motociclete s-a orientat către modelele mai mari, Ducati a decis să urmeze trendul şi a făcut impresie la spectacolul din 1952 de la Milano, lansând motocicleta 65TS şi Cruiser, cu motor în patru timpi.

    În 1953, managementul a împărţit compania în două entităţi: Ducati Meccanica şi Ducati Elettronica, pentru a diferenţia divizia de motociclete şi cea a produselor electronice de linie. Giuseppe Montano preluase controlul la Ducati Meccanica, iar fabrica din Borgo Panigale a fost modernizată cu ajutorul fondurilor guvernamentale. Până în 1954, Ducati Meccanica producea 120 de motociclete pe zi. În 1960, Ducati şi-a câştigat locul în istorie prin fabricarea celei mai rapide motociclete de 250 cc disponibile la acel moment, sub numele de Mach1; zece ani mai târziu, începea producţia de motociclete V-twin cu cilindri mari, iar în 1973 a dezvoltat modelul V-twin.

    Marca a fost apoi subiectul unui şir de tranzacţii: în 1985, era cumpărată de Cagiva; în 1996, Texas Pacific Group a preluat 51% din acţiunile companiei, pentru 325 de milioane de dolari, iar doi ani mai târziu achiziţiona restul de acţiuni. În 1999, TPG a iniţiat transformarea companiei într-una publică, schimbându-i numele în Ducati Motor Holding SpA şi a vândut peste 65% dintre acţiuni, rămânând acţionar majoritar. În 2005, Ducati s-a întors în ţara-mamă, prin preluarea de către Investindustrial Holdings, fondul de investiţii al lui Carlo şi Andrea Bonomi.

    În aprilie 2012, filiala Volkswagen a companiei Audi şi-a anunţat intenţia de a cumpăra Ducati pentru 860 de milioane de euro. Preşedintele Volkswagen, Ferdinand Piëch, un pasionat de motociclete, râvnea de mult timp la Ducati şi a regretat faptul că pierduse această şansă în 1984. Analiştii s-au arătat neîncrezători că un mic producător de motociclete va avea un efect semnificativ într-o companie de mărimea lui Volkswagen, spunând că această decizie de cumpărare „nu are logica industrială sau financiară”. Cu toate acestea, pe 19 iulie 2012, Audi AG Automobili Lamborghini SpA a cumpărat 100% din acţiunile Ducati pentru 747 de milioane de euro.

  • Creative&Bright: „Pentru angajaţii de 27-30 de ani, companiile cumpără workshop-uri de artă fotografică, de make-up sau design interior”

    În acelaşi timp, companiile în care media de vârstă a angajaţilor este mai ridicată preferă programe de wellbeing cu tematici precum parenting, dezvoltare personală, managementul stresului sau educaţie financiară.

    „Companiile care se remarcă pe piaţa de wellbeing şi care investesc constant în programe specializate pentru angajaţii lor vin din industriile IT, Telecom si Finance-Banking”, declară Dana Tudor Tănase, managing partner Creative&Bright.

    „Din păcate, în România nu există încă o cultură a wellbeing-ului şi nu multe companii înţeleg beneficiile acestor programe pentru retenţia şi fidelizarea angajaţilor, pentru creşterea nivelului de performanţă şi, per total, pentru imaginea brand-ului de angajator. Astfel, mare parte dintre angajatori se limitează la activităţi singulare, precum workshopuri de 1-8 Martie, fresh bar sau masaj la birou.

    În schimb, companiile care au introdus conceptul de wellbeing în cultura lor organizaţională ajung să investească între 5.000 şi 30.000 de euro/an pentru implementarea programelor specializate”, adaugă Dana Tudor.

    Conform Creative&Bright, din top 10 companii care investesc în wellbeing fac parte giganţi precum Orange şi Telekom, HP şi Siemens pentru industria IT, precum şi Raiffeisen Bank, pentru sectorul Finance-Banking.

  • evoMAG a inaugurat primele puncte de livrare a comenzilor online

    Noul serviciu vine în completarea celor deja existente şi vizează, în principal, clienţii activi care au nevoie de un program mai flexibil pentru ridicarea coletelor.

    Serviciul este dezvoltat în parteneriat cu compania Coleto şi, pentru început, vizează şase puncte de livrare, dintre care patru în Bucureşti (Şoseaua Pipera, Bulevardul Timişoara, Tineretului şi Ghencea), unul în Giurgiu şi unul în Craiova.

    Parteneriatul cu Coleto face parte din strategia de dezvoltare a evoMAG menită să genereze anul acesta o creştere a cifrei de afaceri până la 25 de milioane de euro.

    Clienţii care optează pentru ridicarea produselor din punctele de livrare, o pot face de luni până vineri, între orele 09:00 – 18:00 şi sâmbăta, între orele 09:00 – 13:00. Termenul de ridicare a unui colet este de şapte zile, timp în care fiecare client va fi informat zilnic, prin SMS şi mail în privinţa pachetului. După cele 7 zile în care coletul nu a fost ridicat din punctul de livrare Coleto solicitat, acesta se va întoarce la sediul central evoMAG.ro. Electrocasnicele mari (frigidere, maşini de spălat, cuptoare încorporabile etc.) nu pot fi ridicate din punctele de livrare Coleto.

    Cât priveşte timpul de livrare pentru toate comenzile evoMAG, în medie, 97% dintre acestea sunt livrate în 24 de ore. Timpul de livrare este unul redus şi pentru că evoMAG onorează comenzile din Bucureşti cu maşinile proprii, fiind unul dintre puţinele magazine online din România care oferă acest serviciu.

    evoMAG este una dintre cele mai importante companii din industria de comerţ electronic din România. Magazinul online comercializează peste 170.000 de produse din domeniile IT&C, electrocasnice, auto, de îngrijire personală, sport & fitness şi produse destinate nou-născuţilor. evoMAG a realizat anul trecut o cifră de afaceri de aproximativ 22 de milioane de euro, iar magazinul online este vizitat zilnic de peste 60.000 de persoane.

  • Numărul de corporatişti din Bucureşti va creşte la 260.000 până la finele anului

    Dintre cele mai importante locaţii de birouri din Bucureşti, zonele Pipera Sud (Dimitrie Pompeiu), Barbu Văcărescu – Floreasca şi zona de Vest ocupă în continuare primele trei poziţii din punct de vedere al numărului de angajaţi din clădirile de birouri moderne, precizează un comunicat DTZ Echinox.

    La sfârşitul anului 2016, în Pipera Sud numărul de angajaţi a depăşit 45.000, în timp ce în Barbu Văcărescu – Floreasca numărul angajaţilor care lucrează în spaţii de birouri moderne se situează la peste 40.000. În zona de Vest, numărul angajaţilor a ajuns la aproximativ 33.000.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cinci dosare penale pentru folosirea ilegală de drone în timpul protestelor din Piaţa Victoriei

    “E vorba despre cinci dosare deschise. Au fost depistate cinci persoane care au ridicat drone de la sol. Pentru a ridica o dronă trebuie să ai certificat de înmatriculare şi certificat de navigabilitate. În caz contrar, fapta constituie infracţiune. Este vorba despre art. 103 alin. 1 lit. a din Legea 227/1997 privind Codul aerian. Fapta este prevăzută cu închisoare de la trei luni la un an sau cu amendă penală. Persoanele au fost audiate la momentul în care au fost depistate şi în conformitate cu art. 112 din aceeaşi Ordonanţă”, a declarat, pentru MEDIAFAX, Diana Sarca, coordonator birou de comunicare Poliţia Capitalei.

    Cercetările vor fi continuate de către procurorii de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti.

    Dronele au fost ridicate în vederea continuării cercetărilor.