BusinessMagazin

Tag: renuntare

  • Uniunea Europeană este pe cale să renunţe la una din bancnotele euro! Vezi despre care este vorba

    Conform unor rapoarte din presa străină, Banca Centrală Europeană ia în consideraţie renunţarea la bancnota de 500 de euro, despre care europenii cred că este folosită cu precădere în operaţiuni de spălare de bani şi pentru finanţarea terorismului. Financial Times vorbeşte, conform Quartz, de o decizie informală a instituţiei în acest caz.

    Nu este singura opinie de acest fel: un recent studiu realizat la Harvard sugerează o eliminare progresivă a bancnotelor mari, de 500, 200 şi 100 de euro, acţiuni care ar perturba finanţarea celulelor teroriste. Calculele sunt simple: un milion de euro în bancnote de 20 de euro are un volum considerabil mai mare decât în bancnote de 500 de euro.

    În decembrie anul trecut în zona euro circulau 613.559 de bancnote de 500 de euro, aceasta fiind a doua cea mai puţin circulată bancnotă.

  • Cine face legea pe piaţa de modă din România şi cu ce vin “newcomerii”

    „Ai auzit de Boggi?“ mă întreba acum câteva luni un executiv din industria luxului. „O să vină şi în România şi cred că va schimba piaţa locală a modei masculine, aşa cum a făcut Zara pe segmentul feminin. Boggi este acum brandul de modă bărbătească care are o evoluţie la fel de fulminantă în Europa cum a avut Zara acum câţiva ani“, a adăugat el.

    Boggi a apărut în Italia acum mai bine de 75 de ani, însă numele lui nu spune multe în afară ţării-mamă. Expansiunea a fost prudentă, adică 134 de magazine în circa 25 de ţări. Aventura însă abia acum începe, iar România devine un nou punct pe harta mărcii care a găsit o nişă pentru costumul bărbătesc. „Se poziţionează între lux şi mass market şi are preţuri ce încep de la 450 de euro. Media este însă pe la 650 de euro“, spune Sachin Arora, cel care con-duce businessul local şi este totodată şi unul dintre acţionarii gru-pului Peeraj, cel mai puternic grup de francize de modă din România. După CCC, Swarovski, Pimkie şi Armani Jeans, Boggi este cel mai nou nume din portofoliul grupului. Primul magazin Boggi va fi deschis în Băneasa Shopping City, unul dintre cele mai performante centre comerciale din România, poziţionat în zona de nord a Capitalei, o zonă unde locuiesc persoanele cu venituri peste medie. Aceştia sunt de altfel clienţii ţintă ai Boggi dar şi ai altor nume, precum Michael Kors, Armani Jeans sau Max & Co, toate mărci care şi-au găsit „casa“ în mallul controlat de antreprenorii Gabriel Popoviciu şi Radu Dimofte.

    Decizia Peeraj de a aduce un brand destinat exclusiv bărbaţilor vine în contextul în care piaţa locală de modă se dezvoltă, iar bărbaţii încep să cheltuiască mai mult pe haine. De altfel, şi liderii H&M şi Zara au deschis în ultimii ani magazine destinate bărbaţilor. Bărbaţii din România cheltuie anual pe haine circa 2,8-3 miliarde de lei (650-670 milioane de euro), principalii jucători de pe piaţa de modă masculină fiind H&M, Zara şi C&A, potrivit datelor oferite de compania de cercetare de piaţă Euromonitor. Pe segmentul pe care se poziţionează însă Boggi numărul competitorilor este mic, cei mai mulţi jucători alegând fie segmentul mass market, fie lux. Totuşi, există loc pentru toată lumea, cred jucătorii din piaţă.

    „Românii sunt pa-sionaţi de modă şi, spre deosebire de cehi şi de po-lo-nezi sunt mai dispuşi să chel-tuiască bani pe haine“, spunea recent Ralf Wein, care conduce ope-ra-ţiunile H&M în Europa Centrală şi de Est. Cifrele H&M în România o dovedesc, astfel că la nici cinci ani de la intrarea pe piaţă suedezii au ajuns la vânzări de aproape 200 de milioane de euro cu o reţea de circa 40 de magazine. H&M a intrat în România în primăvara lui 2011 după mai mulţi ani de tatonări. De altfel, retailerul a fost ultimul nume mare intrat în contextul în care Inditex, proprietarul Zara, a venit în 2004 în franciză şi trei ani mai târziu şi-au făcut intrarea direct. La momentul venirii H&M pe piaţă erau deja activi şi C&A şi New Yorker. Potrivit calculelor Ziarului Financiar, încă de la început România s-a numărat printre pieţele cu cele mai bune rezultate, în regiune fiind campioană, cu vânzări medii per magazin cu 50% mai mari decât în Cehia spre exemplu. Deşi salariul mediu în România este de doar 400 de euro net, de două ori mai mic decât în Polonia sau în Cehia vânzările magazinelor H&M sunt mai mari, susţinute de apetitul pentru modă al consumatorilor locali.

    Comportamentul de consum al românilor şi rezultatele brandului fanion i-au convins pe suedezi să aducă pe piaţa locală şi un al doilea nume. Puţini sunt cei care ştiu că H&M are şi alte branduri surori mai puţin cunoscute, însă sub umbrela Hennes & Mauritz se găsesc mai multe nume precum COS, Monki, Weekday, Cheap Monday, & Other Stories şi H&M Home.

     

  • Vrei să trăieşti mai mult? Iată cum ţi-ai putea prelungi viaţa cu cel puţin 2 ani

    10.000 de paşi în fiecare zi, pentru o viaţă mai sănătoasă. Un obiectiv care a vândut milioane de brăţări de fitness în întreaga lume. Dar se pare că dezvoltatorii acestor gadgeturi renunţă la cei 10.000 de paşi zilnic pentru monitorizarea cardiacă, plus multe alte date personalizate purtătorului, scrie The Wall Street Journal.

    Mio Global, companie cunoscută pentru dispozitivele sale care măsoară pulsul atleţilor, a dezvoltat o aplicaţie pentru smartphone (Personal Activity Intelligence) care interpretează activitatea cardiacă a purtătorului. Pentru a-şi menţine sănătatea, utilizatorul trebuie doar să-şi păstreze scorul Personal Activity Intelligence (PAI) la 100 în fiecare zi. Potrivit studiilor Mio, un individ şi-ar prelungi durata de viaţă cu cel puţin doi ani (10 ani pentru cei sub 50 de ani), dacă păstrează, în mod constant, scorul PAI-ului la 100 sau mai sus. 

    Tot ce trebuie să faci este să-ţi conectezi aplicaţia PAI de pe smartphone la o brăţară de fitness (Fuse, de pildă), iar atunci când activitatea cardiacă a purtătorului creşte şi scorul PAI face acelaşi lucru.

    De ce este  bun un scor PAI de 100 şi nu 10.000 de paşi?

    Acest număr a apărut în anii 60 în Japonia, parte a unei campanii de marketing, însă acest număr nu mai este relavant pentru activitatea omului modern, care-şi petrece majoritatea timpului aplecat deasupra unui calculator cu junk-food pe post de mâncare. În activitatea fizică este importantă creşterea numărului de bătăi pe minut a inimii, iar cei 10.000 de paşi nu fac asta (asta daca nu urci pe scări până la etajul 10 al unei clădiri).

    Aşadar softul PAI monitorizează activitatea cardiacă şi bazat pe asta se stabileşte acel scor. De exemplu, o plimbare de 6.000  paşi este echivalentul a 7 PAI, pe când un antrenament intens de 30 de minute înseamnă 56 PAI.

    Formula pentru PAI se bazează pe un studiu de durată (20 de ani) făcut în Norvegia la care au participat 60.000 de oameni şi ia în considerare vârsta, sexul, şi ritmul cardiac al fiecărei persoane în parte.
     

  • Românul care a renunţat la milioanele de pe Wall Street pentru a deschide un nou concept de restaurant în Londra

    Data de 18 ianuarie este foarte importantă pentru Bogdan Popovici şi pentru fostul său coleg de liceu, Ştefan Cătoiu. Cei doi au renunţat anul trecut la carierele lor din finanţe pentru a intra în antreprenoriat cu un proiect care îşi doreşte să revoluţioneze prânzul angajaţilor din City-ul londonez şi nu numai. „Luni, pe 18 ianuarie, deschidem oficial primul nostru restaurant. Conceptul pe care îl aducem pe piaţă va fi complet nou şi va democratiza un serviciu de lux. Noi îi spunem «your personal chef»“, spune Bogdan Popovici, care crede că Vita Mojo, brandul pe care îl lansează la mijlocul lunii ianuarie, va ajunge la o valoare de peste 1 miliard de dolari în scurt timp şi va deveni o ţintă pentru investitori la fel de rapid. 

    Ideea din spatele Vita Mojo le-a venit treptat lui Bogdan Popovici şi fostului său coleg de la „Tudor Vianu“ Ştefan Cătoiu şi presupune îmbinarea a două dintre cele mai importante trenduri care îl animă pe consumatorul modern de astăzi: mâncatul sănătos şi tehnologia. Cei doi s-au inspirat din viaţa pilotului de curse Lewis Hamilton, care are un nutriţionist personal şi un chef personal. Nutriţionistul îi prescrie o dietă în funcţie de datele lui fizice, de nevoile alimentare, de efortul depus, dar şi de gusturile sale, iar cheful pune în practică această dietă la calitate crescută a ingredientelor pentru ca mâncarea pe care pilotul o consumă chiar să îi fie un aliat în activitatea sa competiţională. Preşedinţi, milionari sau vedete de la Hollywood merg pe această reţetă care să le maximizeze calitatea mâncării şi potrivirea acesteia cu organismul lor.

    „Noi am vrut să aducem acest serviciu la îndemâna tuturor, prin intermediul tehnologiei, fără costuri adiţionale. «Your personal chef» sintetizează modelul şi filosofia noastră de business. Un prânz la Londra costă cam 7 lire, la noi tot atât va costa, doar că mâncarea va fi pregătită special pentru nevoile fiecărui client“, explică Bogdan Popovici. Serviciul va funcţiona în baza unei aplicaţii care poate fi descărcată pe orice terminal şi în care clientul va introduce datele sale, de la cele fizice (greutate, înălţime, consum caloric) până la cele medicale (alergii, intoleranţe) şi, nu în ultimul rând, pe cele aspiraţionale (să slăbească 5 kilograme, să se îngraşe 3 kilograme sau să poată alerga la maraton luna viitoare). Aplicaţia va stabili o serie de algoritmi specifici utilizatorului şi îi va face recomandări legate de ceea ce ar trebui să mănânce din meniul acelei zile, dar îi va spune şi în cât timp poate veni să îşi ridice comanda (minimum 15 minute). Meniul fiecărei zile va fi compus din 5 feluri principale, care au la bază 5 proteine, 10 garnituri şi 5 sosuri. „Combinând aceste ingrediente poţi face cam 100 de variante de feluri de mâncare, în funcţie de nevoile şi de gusturile fiecărui client. Dar ce va face diferenţa este că toată mâncarea va fi de foarte bună calitate, numai cu ingrediente bio, şi va fi cea mai bună mâncare din Londra pentru banii aceştia“, explică Bogdan Popovici poziţionarea Vita Mojo. Popovici şi Cătoiu şi-au folosit cunoştinţele de programare pentru a începe să dezvolte softul Vita Mojo, dar pe parcurs au renunţat şi l-au dat în dezvoltare către o echipă de programatori din Londra: „E vorba de mii de rezultate şi de sute de feluri de mâncare aferente unor alte zeci de tipologii umane. Era mult prea complex“.

    Bogdan Popovici şi Ştefan Cătoiu spun că au investit 1 an şi un 1 milion de lire în dezvoltarea conceptului Vita Mojo. Bugetul include lansarea conceptului şi două restaurante. Ambele restaurante vor fi deschise în 2016, în City, şi se vor adresa consumatorilor cu venituri peste medie, care pot şi vor să înţeleagă un model de business bazat pe alimentaţie sănătoasă şi pregătită pe nevoile fiecărui client. „Nu ne adresăm unui consumator care vrea să cumpere repede o shaorma“, spune Popovici, „ci unui consumator care apreciază că vom pregăti numai mâncare bio, fără gluten, cu mai multe tipuri de quinoa sau de orez, cu pui crescut pe păşune şi cu ouă cu gust“.

    Restaurantul de lângă catedrala St. Paul va avea 18 locuri, dar va putea servi maximum 300 de persoane zilnic. Comenzile se vor face prin aplicaţie, iar peste 90% vor fi comenzi takeaway. „Am dezvoltat conceptul în conformitate cu nevoile publicului londonez, care comandă mâncare, o ia şi o mănâncă la birou“, explică Popovici, care consideră că modelul va prinde cel puţin la fel de bine şi în următoarele oraşe vizate pentru extindere, care au obiceiuri de consum similare: „Desigur că vrem să ne extindem. Primele oraşe vizate sunt Londra, New York, Sydney, oraşe care sunt predispuse la trenduri noi şi la alimentaţie de calitate bună“.

     

  • Poşete pentru “iarbă”: legalizarea marijuanei duce la apariţia unei noi pieţe de consum

    Odată cu legalizarea consumului şi comercializării de marijuana în anumite părţi ale lumii, apar şi oferte nu numai de produse pe bază de canabis, dar şi de produse menite păstrării şi transportului acestora.

    O asemenea idee au avut două americance, Jeanine Moss şi Ann Shuch, care, scrie Washington Post, au creat accesorii pentru doamnele care vor să-şi ia preparatele recreative cu ele fără a renunţa la eleganţă.

    Accesoriile create de cele două sunt genţi şi poşete în care purtătoarele pot ţine ”iarba“ fără a le da de gol mirosul, datorită unui strat special de căptuşeală cu care sunt prevăzute acestea.

    Genţile şi poşetele fac parte din gama AnnaBis şi pot fi achiziţionate pentru câteva sute de dolari bucata, iar creatoarele sunt în căutare de investitori.

  • Un nou tip de comunicare în companii: comunicarea directă, fără ocolişuri

    A devenit biroul un loc de muncă prea plăcut? Unii şef aşa cred. Diferite companii îşi încurajează angajaţii să renunţe la politeţuri la locuri de muncă şi să fie sinceri indiferent de situaţie. Această practică este denumită în unele companii drept “candoare radicală” sau “înjunghiere-frontală”, informează Wall Street Journal.

    Kendall Hawkings, manager senior Kalypso, firmă de consultanţă, spune că firma sa a lansat o campanie  numită “cultura de candoare” prin care angajaţii au încetat să facă pe plac colegilor lor şi răspund cu sinceritate. Angajaţii pot critica mai uşor aspectele care-i nemulţumesc, invocând “cultura de candoare”, însă unor angajaţi încă le este frică să fie vocali şi să spună adevărul verde-n faţă, este de părere Hawkins.

    Randstad Holding, companie canadiană, a implementat această practică, iar Wendy Finlanson Seymour, manager executiv, spune că tot mai mulţi angajaţi  spun ce au pe suflet, şi că dialogul sincer este un dar, însă recunoaşte că adevărul poate fi dureros uneori.
    Ego-urile rănite sunt mai bune decât proiectele întârziate, angajaţii cu randament scăzut sau resentimentele, susţin cei care cred în această metodă de management.

    Un alt militant pentru “înjunghierea-frontală” este compania de publicitate Deutsch. Cei 400 de angajaţi ai companiei au adoptat această practică şi vorbesc direct şi sincer cu colegii lor. Angajaţii se aşteaptă ca alţi colegi să-i critice atunci când nu sunt de acord cu felul în care este construit un proiect.

    “Trebuie să ai obrazul gros ca să lucrezi aici”, declară Val DiFebo, un executiv al Deutsch. De asemenea, recipienţi criticilor trebuie să se apere.

  • Femeia care a renunţat la un job de sute de mii de dolari pentru a călători. “Mergeam la serviciu bolnavă pentru că nu voiam să-mi petrec zilele de concendiu acasă”

    Kristin Addis a renunţat la jobul ei de bancher de investiţii din California de Sud în martie 2012. Deşi câştiga sume cu şase cifre nu era fericită cu viaţa ei, scrie Business Insider.

    Trebuia să facă o schimbare. “Era foarte greu pentru mine cu doar 14 zile de concediu pe an. Mergem la serviciu bolnavă pentru că nu voiam să-mi petrec zilele de concendiu acasă”, a spus Addis. “În plus, nici nu puteam să-mi iau cele 14 zile de concediu toate odată. Aşa că ce valoare mai au banii dacă nu am o oportunitate să-i cheltuiesc”, a adăugat ea.

    Determinată, Addis şi-a luat un bilet dus spre Bangkok şi de atunci tânăra de 29 de ani călătoreşte şi-şi documentează experienţa prin intermediul blogului ei. De-a lungul carierei de bancher, tânăra a reuşit să strângă 20.000 de dolari cash şi alţi 60.000 de dolari în fonduri de pensii, bani pe care nu vrea să-i cheltuiască decât după ce se pensionează.

    “Voiam să-mi iau un an sabatic, să trăiesc o aventură. Însă lucrurile s-au schimbat, acum călătoriile sunt legate şi de muncă. Am un loc de reşedinţă la Berlin, dar în ultimul an şi jumătate am stat acolo doar şase luni”, a mai spus ea.

    Kristin Addis se întreţine din vânzările de pe site, din parteneriatele cu agenţiile de turism, dar şi din vânzările cărţii sale  “Conquering Mountains: The Guide to Solo Female Travel”. Toate astea ajung cam la 40% din cât câştiga ca bancher. “Mă simt mult mai bogată acum datorită faptului că pot să trăiesc experienţe unice, că întâlnesc oameni noi. Bogăţia, bunăstarea este un lucru foarte subiectiv”, afirmă Addis.

    Programul de lucru s-a extins acum (la site mai lucrează part time alte 3 persoane) şi munceşte mai mult decât o făcea ca bancher, însă acum poate să-şi aranjeze perioade când nu este deranjată de nimeni.

    Sfatul ei pentru cineva care vrea să urmeze o cale asemănătoare: “Să-ţi dai seama la ce te pricepi şi să-ţi dai seama cum ai putea să fructifici acest skill online” 

  • Un studiu arată că persoanele care nu au cont de Facebook sunt mai fericite

    Un studiu realizat de o echipă din cadrul Happiness Research Institute arată că oamenii care au renunţat la contul lor de pe reţeaua de socializare s-au declarat mai fericiţi, potrivit The Independent.

    Studiul a avut loc în Danemarca şi au participat 1095 din care 94% îşi accesau contul de Facebook în fiecare zi. Cei 1095 de participanţi au fost împărţiţi în două grupuri. Un grup a continuat activitatea normală pe reţeaua socială, iar membrii celui de-al doilea grup le-a fost interzis accesul pentru o săptămână.

    La sfârşitul săptămânii, participanţi au fost rugaţi să îşi evalueze calitatea vieţii pe o scară de la 1 la 10. Calificativele au fost comparate cu cele pe care le dăduseră înaintea începerii proiectului.

    Cercetătorii au notat că persoanele care au continuat să utilizeze Facebook-ul acordaseră, iniţial, o medie de 7.67 calităţii propriei vieţi, acest procent a crescut puţin până la 7.75.  Pe de altă parte, media  utilizatori care au renunţat la Facebook a crescut de la 7.56 la 8.12.
    În plus, cei care au renunţat la Facebook se simţeau mai fericiţi, mai puţin îngrijoraţi şi mai puţin singuri decât cei care accesau reţeaua socializare.

    Meik Wiking, CEO-ul Happiness Research Institute, a declarat pentru publicaţia Local: “Facebook-ul distorsionează percepţia pe care o avem asupra realităţii şi cea despre viaţa celor din jurul nostru. Am luat în considerare faptul că noi ne trăim vieţile comparându-le cu ale celorlalţi şi, în timp ce majoritatea utilizatorii publică pe Facebook doar lucruri pozitive, reţeaua socială prezintă o realitate distorsionată”.
    „Există şi beneficii ale utilizării reţelelor de socializare, însă este important ca oamenii să fie conştienţi asupra efectului pe care aceste instrumente le au în perceperea realităţii.”, spune el.

  • Compania care a introdus program de dormit la serviciu a renunţat la idee după ce angajaţii au devenit neproductivi

    Proprietarii start-up-ului tehnologic AskforTask.com au amenajat o cameră de dormit destinată dezvoltatorilor de software care lucrează peste program, personalul ajungând uneori la peste 70 de ore muncite săptămânal. Părea soluţia perfectă pentru a-i scăpa de oboseala acumulată şi a le menţine concentrarea la un nivel ridicat.

    “Nu ne-a luat mult timp să ne dăm seama că reprizele de somn erau neproductive”, a declarat Nabeel Mushtaq, directorul operaţional şi cofondator al companiei, citat de BBC.

    Deşi managementul a introdus o limită de timp de 15 minute pentru odihna angajaţilor, cei mai mulţi dormeau peste pauza alocată. Buimaci după trezire, angajaţii pierdeau ulterior timp suplimentar cu pregătirea cafelei, spălatul pe faţă şi revenirea la capacitatea normală de lucru.

    “Întregul proces a ajuns să dureze între 30 de minute şi o oră şi jumătate”, a mai declarat Mushtaq.

    La şase luni de la demararea proiectului, productivitatea angajaţilor a scăzut considerabil. Deşi anterior îşi îndeplinea cu succes indicatorii de performanţă, echipa a ajuns să atingă doar 55% din obiectivul săptămânal, cu 30% mai puţin decât în perioada anterioară, iar compania a renunţat la experiment.

    Studiile experţilor în productivitatea muncii arată că pauzele de relaxare şi reprizele scurte de somn pot revigora energia angajaţilor în timpul orelor de program. Companii precum Apple, Nike, Procter&Gamble îşi încurajează personalul să se deconecteze la serviciu, amenajând zone deschise în care se pot întinde şi chiar aţipi. Managerii preocupaţi de echilibrul între viaţa profesională şi cea personală a angajaţilor susţin public aceste programe şi reacţionează abia după ce constată scăderea productivităţii celor care abuzează de oferta angajatorului.

    “Nu toţi oamenii pot sări din pat, apoi să se concentreze în timp foarte scurt şi să ajungă în câteva secunde la capacitate maximă. Managerii ajung să se comporte în relaţia cu subalternii ca nişte educatoare cu copiii de la grădiniţă”, notează BBC.

    Companiile încearcă să găsească cel mai bun mod în care pot folosi camerele de odihnă şi întomesc regulamentele care să limiteze abuzurile angajaţilor.

    “Nu ne simţim bine să încurajăm somnul zilnic la serviciu. Uneori am folosit dormitul drept instrument de amânare pentru că voiam să mai amân ceea ce aveam de făcut”, spune din proprie experienţă Nathan Schokker, proprietarul Talio Group Pty Ltd, companie care a amenajat în 2014 camere de dormit cu paturi de o persoană. De cealaltă parte, Jacob Stewart, cofondator al The Traveling Photo Booth, îşi obligă angajaţii să doarmă zilnic câte 20 de minute, pentru a-i feri de epuizare.

    “Am avut cazuri de angajaţi care dormeau prea mult mai ales în zilele de luni, în timp ce unii chiar sforăiau zgomotos. De aceea, managerii au fost nevoiţi să le recomande să doarmă mai mult acasă şi să nu ajungă obosiţi la serviciu”, a explicat mai Schokker.

    Companiile care au transformat camerele de dormit în zone de relaxare unde angajaţii pot citi reviste, socializa sau mânca au constatat creşteri ale productivităţii, angajaţii revenind la indicatorii de dinaintea experimentului.

  • Propunerea lui Ion Tiriac: Fiecare roman sa renunte la 50 de euro din salariu ca sa-i primim pe imigranti

    Ion Tiriac spune ca Romania are resursele necesare pentru a-i primi pe imigranti si propune ca fiecare roman sa renunte la 50 de euro din salariu pentru refugiati.

    “Acum incep sa vina. In orice caz, nu e o decizie a Bruxelles-ului, a doamnei Merkel, ci a romanilor. Avem unde, putem! Din aia 500 de euro salariu mediu, sa ne taiem 10% ca sa primim cinci sute, o mie, o suta de mii, care e primul val. In cartea mea, o sa vina un nou val de imigranti de zece ori mai mare”, a spus Ion Tiriac la Realitatea TV.

    Cititi mai multe pe www.ziare.com