BusinessMagazin

Tag: record

  • Eturia: De Paşte, cererile pentru vacanţe extraeuropene au crescut cu 40%, comparativ cu anul 2017

    În contextul cererii mari venite din partea turiştilor români care vor să îşi petreacă vacanţa în afara României şi a Europei, vacanţele vizate de români se împart în vacanţe active, de tip circuite, şi vacanţe de relaxare, la plajă. În acest an, turistii români au ales pentru sezonul Paştelui vacanţele active în destinatii precum Peru, China şi Africa de Sud, iar pe segmentul vacanţelor de relxare vedete sunt Maldive, Republica Dominicană şi Cuba.

    Preţurile acestor pachete diferă în funcţie de tipul de vacanţă, astfel că pentru un sejur la plajă tarifele încep de la 1190 euro/persoană pentru un sejur de şapte nopţi cu toate serviciile incluse, în timp ce pentru circuite în destinaţii extraeuropene tarifele încep de la 1350 euro/persoană pentru un circuit de opt zile care include cele mai importante atracţii ale ţării respective.

    „Perioada de Paşte este a treia în topul plecarilor după Crăciun-Revelion şi vacanţe de vară. Observăm faptul că românii au început să acorde un timp şi un buget pentru acest nou segment şi este interesant faptul că preferă circuitele extraeuropene, în defavoarea citybreak-urilor. O dovadă clară a faptului că turiştii români îşi schimbă comportamentul şi alegerile de vacanţă o reprezintă faptul ca au modificat mai mulţi parametrii cum ar fi: perioada în care călătoresc, destinaţiile pe care aleg să le viziteze şi tipul de vacanţe spre care optează. De exemplu, în această perioadă şi în perioada imediat următoare avem nu mai puţin de zece grupuri de turişti plecaţi în circuite în Japonia, China, Peru, India, Africa de Sud,” adaugă Sorin Stoica.

     

  • Congresul SUA alocă 705 milioane de dolari pentru sistemul antibalistic al Israelului

    “Congresul SUA a aprobat o sumă-record pentru programul antibalistic israelian”, a declarat luni Avigdor Lieberman, evocând cifra de 705 milioane de dolari pentru anul 2018.

    “Acesta este cel mai mare buget alocat până acum”, a precizat Avigdor Lieberman, afirmând că banii vor fi folosiţi pentru modernizarea actualelor sisteme antibalistice destinate contracarării “viitoarelor ameninţări”.

  • Maşina viitorului, prezentată la salonul de inventică Pro Inven din Cluj-Napoca

    Adrian Roşca, inventatorul maşinii viitorului RosMar, a declarat, miercuri, la Cluj-Napoca, la salonul internaţional al cercetării ştiinţifice, inovării şi inventicii Pro Invent, că maşina are roţi libere, care nu patinează ca în cazul roţilor clasice, şi pleacă instantaneu de pe loc, indiferent de suprafaţă, scrie Mediafax.
     
    ”Maşina viitorului, RosMar, va fi cea mai rapidă din toate timpurile şi va fi şi cea mai performantă în teren greu, în arătură, de exemplu. Maşina foloseşte prisme de blocare, are roţi libere care nu sapă în arătură, cum fac cele cu roţi motrice. Viitorul aparţine maşinilor cu roţi libere, care pot face accelerare urmată, instantaneu, de decelerare. Acest tip de roată nu patinează, ca şi cea motrică, pleacă instantaneu de pe loc, indiferent de suprafaţă. În primul rând, această maşină pe care am inventat-o este făcută să doboare recordul lumii la viteză şi funcţionează pe bază de aer comprimat. Acesta este viitorul, aerul comprimat ca şi combustibil pentru maşini, deoarece maşinile electrice sunt o capcană. Maşina viitorului RosMar este în curs de brevetare la OSIM”, a spus Roşca.

  • KMG Internaţional a obţinut în 2017 rezultate record. Cifra brută de afaceri se apropie de 10 miliarde de dolari

    Rezultatul operational (EBITDA) pentru 2017 s-a ridicat la 242 milioane USD, cu circa 20% peste nivelul consemnat în 2016 şi triplu faţă de cel din 2012 (79 milioane USD). În acelaşi timp, profitul net s-a majorat de şase ori faţă de cel din 2016 până la un nivel de 80 milioane USD, faţă de un rezultat negativ de 208 milioane USD înregistrat în 2012.

    Prin implementarea unor măsuri de îmbunătăţire a controlului bugetar, dezvoltarea de politici de management al riscului (hedging, impact curs valutar), dar şi adoptarea unei strategii de finanţare prudentă, KMGI a reuşit în perioada 2012-2017 reducerea semnificativă a datoriilor totale – de la 925 milioane USD în 2012 la 416 milioane USD anul trecut, respectiv 608 milioane USD în 2016.

    De asemenea, consolidarea şi centralizarea liniilor de finanţare au contribuit şi la scădere de peste trei ori a datoriilor nete (194 milioane USD în 2017) dar şi la imbunătăţirea semnificativă a fluxurilor de numerar disponibile la nivelul Grupului.

    Cifra brută de afaceri obţinută de Grup anul trecut s-a ridicat la peste 9,5 miliarde USD, în creştere cu circa 36% faţă de nivelul înregistrat în 2016.

    Rezultatele au fost susţinute de creşterea volumului de materii prime procesate şi a vânzărilor de produse petroliere în România şi regiune, optimizarea şi eficientizarea costurilor de prelucrare, logistice şi distribuţie, dar şi de implementarea unor programe de transformare a activităţilor curente în vederea reducerii cheltuielilor operaţionale şi creşterea profitabilităţii.

    KMGI a prelucrat în perioada 2012-2017 32,3 milioane tone de materii prime în cele 3 unităţi de producţie din România – rafinăriile Petromidia şi Vega, divizia de petrochimie. În 2017, volumul de materii prime prelucrate a fost în creştere cu 5% faţă de nivelul din 2016, până la 6,23 milioane tone.

    Pe plan local, volumul carburanţilor comercializaţi (benzine, motorine, GPL – gaz petrolier lichefiat) s-a majorat de la 1,6 milioane tone în 2012 la aproape 2 milioane tone în 2017 (+7% peste nivelul din 2016), pe fondul unei extinderi a reţelei cu 9% până la 1.028 de puncte de distribuţie şi 243 de staţii GPL auto.

  • Cine controlează BRD, a treia bancă din România, şi unde se duc dividendele record

    Francezii de la Société Générale, SIF Transilvania şi Fondul Proprietatea sunt cei mai mari trei acţionari ai BRD, a doua cea mai valoroasă bancă de la bursa românească după Banca Transil­vania, şi controlează 66,6% din capitalul social, potrivit informaţiilor disponbiile în Convocatorul Acţionarilor.
     
    Cel mai mare acţionar este Societe Generale cu 60,17%, dar ierarhia pe podium s-a schimbat în sensul în care deţinerea Fondului Proprietatea s-a diminuat de la 3,64% la 3,14% la finele anului 2017, ceea ce poziţionează Fondul pe locul trei. Pe locul al doilea a urcat SIF Transilvania cu 3,25%
     

  • Record de noi bugetari în 2017. ”Libere, beneficii, salarii mult mai mari la stat”

    De pildă, cei din administraţia publică – de la primari, până la simpli funcţionari publici – au încasat, în medie, cu aproape 30 la sută mai mult. Aşa se face că, acum, candidaţii anunţă firmele de recrutare că nu vor la privat.
     
    România avea la finele anului trecut 1,21 milioane de bugetari, cu aproape 20.000 în plus faţă decembrie 2016 – o creştere record a ultimilor şapte ani! Numai în luna decembrie s-au adăugat pe statele de plată ale diferitelor instituţii de stat 4.000 de angajaţi.
     
    Un sfert dintre noii angajaţi şi-au găsit locuri de muncă în administraţia centrală şi locală, acolo unde lefurile au ajuns, în medie, la aproape 800 de euro,scrie stirileprotv.ro
     
    De ce a devenit statul un angajator vânat?

    Mihai Roman, profesor ASE: „Salariile în sistemul bugetar au ajuns mai mari pe medie decât cele din sistemul privat. Atunci e normal ca atracţia să fie pentru sistemul bugetar″.

    Comerciant: „Cred că avantajele mari sunt la stat. La privat sunt foarte multe taxe. La stat, după câte am înţeles, salariile sunt mult mai mari. Au foarte multe beneficii, în sensul că li se dau libere, compensaţii.”

    Oana Datki, specialist resurse umane: „Medicină, poliţie, administraţie publică – anumite zone din administraţie publică – şi marile companii de stat, care sunt foarte specializate, pe zona industrială şi în care condiţiile de lucru sunt bune. Şi atunci normal că sunt interesante şi stabile pentru angajaţi.”

    Numărul bugetarilor este, însă, prea mare, iar efectele negative vor fi majore în cazul unei crize economice.

     

     

  • În 2017, hotelurile din România au avut un număr record de peste 20 de milioane de înnoptări

    Indicele net de utilizare a locurilor de cazare în hoteluri a avansat cu 60 de puncte procentuale, până la 39,4%, faţă de un nivel de 29,9% în 2010. Unităţile de cazare din Romania au primit în 2017 peste 12 milioane de turişti, dintre care 2,75 milioane (23%) reprezintă turiştii străini. În ceea ce priveşte hotelurile, acestea au primit 8,56 milioane de turişti, dintre care 2,37 milioane (27,6%) reprezintă turiştii străini.

    Cushman & Wakefield Echinox a realizat un prim studiu cu privire la piaţa hotelieră din România, analizând cele mai importante opt oraşe, inclusiv Bucureşti, în funcţie de capacitatea şi clasificarea hotelieră, indicele net de utilizare a acestora, prezenţa lanţurilor internaţionale şi evoluţia numărului de turişti cazaţi.

    Bucureştiul este depăşit de Constanţa în ceea ce priveşte numărul de camere şi capacitatea hotelieră, dar ca urmare a duratei scurte, de aproximativ trei luni, a sezonului estival, în hotelurile din Capitală se cazează de aproape patru ori mai mulţi turişti decât în Constanţa.

    Piaţa hotelieră din Bucureşti este dominată de hoteluri de 4* şi 5*, care reprezintă peste 70% din capacitatea totală, în timp ce hotelurile de 1* şi 2* au o pondere de doar 10%. Totodată, aproape 47% din camerele hotelurilor din Bucureşti sunt operate sub sigla lanţurilor internaţionale, faţă de o medie de doar 7,5% la nivel naţional. În această ierarhie, Capitala este urmată de Sibiu (37,6%), Oradea (27,3%) şi Cluj-Napoca (18,9%).

    Între oraşele analizate, cel mai ridicat indice net de utilizare a locurilor de cazare în hoteluri s-a înregistrat anul trecut în Iaşi (45,6%), Bucureşti (44,7%) şi Cluj-Napoca (44,6%), iar cele mai mari creşteri ale numărului de sosiri în hoteluri au fost consemnate în Cluj-Napoca (24,2%), Oradea (19,8%) şi Braşov (11,3%). Cu o creştere de doar 3,5%, numărul de sosiri în hotelurile din Bucureşti a crescut sub media naţională, de 8%.

    În ceea ce priveşte sectorul de tranzacţii, piaţa hotelieră locală a fost în 2017 a doua cea mai atractivă din regiune, după Polonia, fiind consemnate două tranzacţii majore cu o valoare cumulată de 183 de milioane de euro, şi anume vânzarea complexului Radisson Blu din Bucureşti şi a Hotel Vienna House Easy Airport (fostul Angelo Otopeni).

    Bucureştiul rămâne în continuare o destinaţie preponderent de business, fapt reliefat şi de durata medie de şedere în hotelurile din oraş, de doar 1,63 zile, indicator aflat la un nivel comparabil pieţei hoteliere din Varşovia. În schimb, hotelurile din Praga îşi primesc turiştii, în medie, pentru 2,35 zile, în timp ce în Budapesta cazarea medie are o durată de 2,25 zile, cele două oraşe fiind destinaţii mai atractive pentru turismul de tip city-break.

    Piaţa hotelieră locală va continua să se dezvolte în următorii ani, fiind susţinută şi de dinamica traficului aerian, care s-a dublat în ultimul deceniu, aeroporturile din România depăşind în 2017 pragul de 20 de milioane de pasageri.

    În următorii trei ani, estimăm o creştere de minimum 10% a capacităţii de cazare a hotelurilor din Bucureşti, ţinând cont de proiectele planificate sau aflate deja în construcţie, hoteluri noi urmând a fi dezvoltate şi în majoritatea oraşelor mari ale ţării.

    Hotelurile noi vizează fie mediul de afaceri, precum Courtyard by Marriott, dezvoltat pe bd. Dimitrie Pompeiu din Bucureşti, sau ISHO Radisson Blu din Timişoara, fie turismul de agrement, cum este cazul Hotelului Nymphaea Resort, aflat în vecinătatea parcului avcatic Nymphaea din Oradea, sau Mercure Hotel & Spa Braşov.

  • Zile grele pentru cei care au credite în lei. Indicele Robor egalează maximul din decembrie 2017

    Indicele bancar ROBOR la trei luni, în funcţie de care se calculează costul creditelor în lei cu dobândă variabilă, a crescut vineri dimineaţă la 2,04%, de la 2,03% joi, în timp ce Robor la 6 luni a ajuns la 2,34%, după ce joi a făcut un salt de 0,06 puncte procentuale, de la 2,27% miercuri, la 2,33%.

    În acelaşi timp, Robor la 9 luni, care reprezintă rata dobânzii plătite la creditele în lei atrase de către băncile comerciale de la alte bănci comerciale, a avansat de la 2,37% joi la 2,39% vineri. ROBOR reprezintă rata medie a dobânzii la care băncile româneşti se împrumută între ele în lei.

    Indicele se stabileşte zilnic de BNR ca medie aritmetică a cotaţiilor practicate de zece bănci selectate de Banca Naţională a Românei.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Record după record: Dobânzile ROBOR cresc din nou joi dimineaţă

    Indicele la şase luni, utilizat în calculul dobânzilor la creditele ipotecare, a crescut la 2,38%, de la 2,37%.

    Indicele ROBOR la nouă luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase de către băncile comerciale de la alte bănci comerciale pentru o perioadă de nouă luni, a crescut la 2,44%, de la 2,43%, valoarea înregistrată miercuri.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Febra vânzărilor şi a cumpărărilor

    Spre comparaţie, în 2012 au avut loc 118 tranzacţii, cu o valoare de 1,46 mld. de euro, iar în 2016 s-au derulat 136 de deal-uri, cu o valoare totală de 1,97 mld. de euro. Cele mai multe dintre tranzacţiile semnate anul trecut au avut loc în producţie (39), urmate de real estate şi contrucţii (30), comerţ (15) şi telecom & IT (finanţe şi asigurări).

    La nivel regional, China a devenit cel mai mare investitor străin din Europa emergentă în 2017, potrivit raportului M&A Emerging Europe 2017/2018, publicat de CMS în colaborare cu platforma de informaţii EMIS. China a crescut valoarea investiţiilor sale în regiune cu 78%, până la 7,7 miliarde de euro, după o creştere de 96% în 2016. Statele Unite au rămas primul investitor ca volum, cu 92 de tranzacţii în 2017. Aceste rezultate pot fi un semnal pentru ce se aşteaptă în viitor în regiune, deoarece investiţiile interne au continuat să domine activitatea: investitorii ruşi au efectuat 603 tranzacţii în valoare de 22,5 miliarde de euro, iar investitorii polonezi au negociat 166 de tranzacţii în valoare de 4,3 miliarde de euro.

    În ansamblu, Europa emergentă s-a bucurat de încă un an foarte bun pentru activitatea de fuziuni şi achiziţii şi a închis 2017 cu 2.113 tranzacţii, raportate la întreaga regiune – cu 6% mai mult faţă de 2016. Valoarea tranzacţiilor a ajuns la 71,5 miliarde de euro, un mic declin faţă de 2016, dar cu mult peste valorile din 2014 şi 2015.

    Cea mai mare achiziţie pe plan local a anului trecut a fost a unui pachet minoritar de acţiuni (13,6%) la Enel Distribuţie Muntenia şi Enel Energie Muntenia, de către compania mamă italiană Enel, pentru 401,2 milioane de euro. Cea mai mare vânzare totală este A&D Pharma Holdings către Penta Investments, într-un deal de 350 de milioane de euro.

    În topul celor mai mari 20 de tranzacţii de private equity de anul trecut, în rândul ţărilor europene emergente, există unul singur încheiat pe plan local, respectiv achiziţia A&D Pharma de către Penta Investments, într-o tranzacţie cu o valoare de 350 de milioane de euro. Cea mai mare tranzacţie din pieţele emergente, cu o valoare de peste 7,5 miliarde de euro, a avut loc în Rusia; grupul Rosnef, cu activităţi în domeniul minier, dar şi al energiei, a fost preluat de grupul CEFC China Energy.

    În topul celor mai mari 20 de listări la bursă de anul trecut în ţările emergente, România are tot doar o singură reprezentantă, respectiv
    IPO-ul lansat de Sphera Franchise Group, când a atras pentru 25,3% din acţiuni finanţare de 62 mil. euro.

    ”Avem o poveste frumoasă de spus, despre companii autohtone care au ajuns jucători de talie regională capabili de expansiune internaţională, şi o creştere aconomică puternică, care transformă Europa emergentă într-o ţintă atractivă pentru investiţii“, spune Horea Popescu, partener în cadrul CMS România. La rândul său, Cristina Reichman, tot partener în cadrul aceleiaşi societăţi, comentează: ”Băncile, asigurătorii şi fondurile de investiţii se uită cu mare interes la modelele de afaceri pe care consumatorii le apreciază. Iar impactul va fi uriaş“.

    Potrivit raportului, în 2017 s-au evidenţiat câţiva actori importanţi. |n Ucraina, în ciuda tensiunilor din estul ţării, s-a înregistrat o creştere cu 67% a activităţii de fuziuni şi achiziţii, în timp ce Ungaria a înregistrat cea mai mare creştere (126%), în valoare totală de 2,7 miliarde de euro. Rusia, cea mai mare ţară din regiune, a avut cele mai înalte niveluri de activitate în 2017, cu 671 tranzacţii în valoare de 36,7 miliarde de euro. România a înregistrat o creştere puternică în activitatea de fuziuni şi achiziţii, cu o creştere cu 13% a volumului de tranzacţii şi cu 64% a valorii acestora. Creşterea economică din Polonia a avut ca rezultat o piaţă puternică a tranzacţiilor, cu o creştere de 3% a volumului de tranzacţii (288).

    În întreaga regiune, cel mai activ sector a fost cel imobiliar şi de construcţii, cu un total de 390 tranzacţii în valoare de 16,9 miliarde de euro, urmat de producţie şi apoi de cel tehnologic. Polonia a fost cea mai activă piaţă pentru noile listări la bursa de valori, cu un IPO în valoare totală de aproape 1,8 miliarde de euro. ”Suntem, în general, optimişti şi credem că 2018 va fi un an foarte bun pentru fuziuni şi achiziţii în regiune.

    Creşterea economică din CEE/SEE, împreună cu finanţarea încă ieftină, la care se adaugă şi numărul redus al incertitudinilor de la început de an, comparativ cu 2017, fac din regiune o destinaţie de investiţii de dorit. |n plus, ne aşteptăm că incertitudinea fiscală şi privind reglementarea din Statele Unite va forţa companiile de acolo să fie mai precaute cu privire la tranzacţiile interne şi să se uite în schimb mai atent la Europa. Clasarea Chinei ca prim investitor în Europa Centrală şi de Est anul trecut ar putea sugera viitoarele tendinţe în piaţa de M&A“, conchide Stefan Stoyanov, head of M&A database la EMIS.