BusinessMagazin

Tag: raport

  • Camelia Şucu, Class Living: “Raportul egal de forţe între femei şi bărbaţi este mai productiv”

    „Cred că în afaceri, şi nu doar în România, ci în toată lumea, este nevoie de echilibru. Într-un mediu de business, atât corporatist cât şi antreprenorial, raportul egal de forţe între femei şi bărbaţi este mai productiv şi mai sănătos decât debalansarea în oricare dintre părţi. Ca medic, eu am o tendinţă de a crede că totul în lume, de la organismul uman la cel social are nevoie de echilibru pentru a creşte frumos. Cred aşadar că management-ul feminin cu trăsăturile lui trebuie să fie complementar şi nu un înlocuitor al management-ului masculin. Discuţii despre discriminarea de gen n-ar mai exista nici în scenariul 50:50, nici în scenariul trei la unu pentru femei, pentru că tipologia de management feminin nu ar permite discriminarea, prin simplul fapt că ea este mai permisivă pentru cultivarea dialogului în detrimentul egoului“, spune Camelia Şucu.

    Proprietara afacerii Class Living şi Iconic Health a demarat de-a lungul anilor mai multe proiecte de investiţii, o parte din bani fiind plasaţi în imobiliare, alta în agricultură, dar şi în servicii de sănătate şi întreţinere corporală.

  • Piaţa auto a atins în iunie cel mai ridicat nivel din ultimii şase ani

    Luna iunie a fost cea mai bună lună din ultimii şase ani sub aspectul vânzării de autoturisme noi, potrivit datelor Asociaţiei Producătorilor şi Importatorilor de Automobile (APIA).

    Cu aproape 12.600 de autoturisme noi vândute, iunie a fost cea mai bună lună din ultimii şase ani, în condiţiile în care ultima lună în care s-au vândut peste 12.000 de maşini a fost iunie 2010, cu aproape 13.900 de unităţi livrate.

    “În ceea ce priveşte raportul pers. fizică / pers. juridică, vânzările de autoturisme realizate în luna Iunie 2016 au fost intr-un relativ echilibru (46% persoane fizice vs. 54% persoane juridice), în timp ce pe ansamblul celor 6 luni din acest an, acest raport este net în favoarea persoanelor juridice (79%). Aceste date arată în mod elocvent, efectul de aşteptare generat în piaţă de către Programul «Rabla» care, în acest an, a întârziat extrem de mult (start efectiv la 14 iunie)”, au spus oficialii APIA.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Orange: Piaţa telecomunicaţiilor din România a scăzut cu 1%, la 3,28 mld. euro

    Piaţa de telefonie mobilă din România a înregistrat în 2015 un declin de 2%, până la valoarea de 2,05 mld. euro, dar evoluţia este mai bună faţă de anii trecuţi în condiţiile în care industria se află în plin proces de revenire la creştere, conform raportului anual către acţionari al grupului Orange

    Revenirea la creştere are loc pe fondul dezvoltării înregistrate de serviciile de date mobile şi al abundenţei de oferte, se spune în raportul Orange, care este şi liderul pieţei de profil din România, cu peste 10 milioane de clienţi şi o cifră de afaceri de 4,6 mld. lei (1,03 mld. euro) anul trecut.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Anunţ oficial de la ANAF. Firmele sunt chemate la raport

     Agenţii economici care intră în sistemul de raportare contabilă de la 30 iunie îşi pot modifica situaţiile financiare până la 16 august, amenzile în cazul celor ce nu se înscriu în acest termen ajungând la 4.500 lei.

    Sistemul de raportare contabilă la 30 iunie a.c. a operatorilor economici se aplică companiilor care în exerciţiul financiar precedent au înregistrat o cifră de afaceri mai mare de 220.000 lei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Lira sterlină a scăzut la minimul ultimilor 31 de ani, sub valoarea de după Brexit

    Lira sterlină a scăzut la cel mai jos nivel din ultimii 31 de ani în raport cu dolaru, depăşind scăderea de după votul pentru Brexit.

    În raport cu euro, lira s-a depreciat la cel mai jos nivel din 2013 înaintea conferinţei de presă a guvernatorului Băncii Angliei, în care ar putea anunţa mai multe mecanisme de atenuare a efectelor negative ale Brexitului.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • EXCLUSIV: Victor Ponta a plagiat, este punctul de vedere al Comisiei Tehnice din CNATDCU

    Fostul premier Victor Ponta a plagiat în lucrarea sa de doctorat, a stabilit Comisia Tehnică din cadrul Consiliului Naţionale de Atestare a Diplomelor (CNATDCU), urmând ca raportul final să fie supus votului în Consiliul General de joi, au declarat surse din Ministerul Educaţiei pentru MEDIAFAX.

    Potrivit unor surse din Ministerul Educaţiei, Comisia Tehnică din cadrul Consiliului Naţional de Atestare a Titlurilor şi Diplomelor şi Certificatelor Universitare (CNATDCU) a finalizat raportul privind lucrarea de doctorat a fostului premier Victor Ponta.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • PwC: 4 din 5 directori generali se concentrează pe profitabilitatea pe termen lung

    Patru din cinci directori generali din România declară că se concentrează mai mult pe profitabilitatea pe termen lung, decât pe cea pe termen scurt, potrivit ediţiei pentru România a raportului PwC Global CEO Survey 2016.

    Astfel, 72% dintre directorii generali din România declară că scopul companiilor pe care le conduc este să creeze valoare pentru toate părţile interesate, nu doar pentru acţionari, iar 79% spun că se concentrează mai mult pe profitabilitatea pe termen lung decât pe cea imediată.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Un român a inventat un aparat care îţi spune ce personalitate ai şi pentru ce job eşti cel mai potrivit

    Tata ar fi vrut să urmez o carieră în armată, mama m-a văzut IT-ist. Între timp eu m-am făcut jurnalist, iar MindMi se pare că nu mi-ar contrazice alegerea. MindMi este un sistem inventat de Dumitru Grigore, inginer fizician, care după mai mulţi ani de cercetare şi teste a  găsit o metodă mai rapidă de a determina profilul psihologic şi înclinaţia unei persoane către o anumită carieră, către un anumit job.

    MindMi este un sistem care furnizează informaţii despre profilul psihologic al examinatului (ce fel de personalitate este – coleric, sangvin, flegmatic sau melancolic – şi poate da informaţii şi la nivelul compabilităţii între profilul respectiv şi profilul jobului pentru care aplică, potrivit lui Alexandru Galoş, CEO al Psychometric Systems, compania ce produce şi comercializează MindMi.

    Cine ar putea utiliza un asemenea produs şi de ce ar avea nevoie cineva de aşa ceva?  „În bănci, de exemplu, pentru anumite poziţii se cere un profil psihologic. Nu poţi să ignori o analiză foarte pertinentă la momentul angajării, pentru că este foarte greu de dat afară un om apoi. Un alt element adus de produsul nostru este optimizarea în cadrul unei companii, în cazul în care un angajat nu se potriveşte pe domeniul unde lucrează în prezent“, afirmă Galoş, privindu‑mă din spatele lentilelor heliomate ale ochelarilor. „Toată lumea dă vina pe chimie când lucrurile nu merg bine între angajaţii dintr-un departament, dar nimeni nu ştie ce este acea chimie. În raportul de compatibilitate de grup generat de MindMi poţi vedea dacă profilul psihologic al unui angajat este valid cu al altuia. Care este cel mai compatibil într-un grup şi cel mai puţin compatibil. Dar asta nu înseamnă că acel angajat trebuie dat afară, ci poate nu se află la locul potrivit“, adaugă el.

    CUM FUNCŢIONEAZĂ? Produsul este format din două componente: una hardware (un scanner de mâini) şi una software (aplicaţia web). Pe site-ul companiei se susţine că „Dumitru Grigore a demonstrat experimental că trăsăturile şi dimensiunile psihologice pot fi măsurate prin intermediul unui dispozitiv noninvaziv de scanare a mâinilor, utilizând principiul activ al activităţii glandelor sudoripare drept manifestare periferică a activării neuronale“, adică în traducere liberă creierul primeşte impulsuri de la maşinărie şi trimite înapoi un răspuns, iar „Dumitru Grigore a descoperit cum să interpreteze răspunsul dat de creier în rapoarte psihologice“, spune Alexandru Galoş.

    Subiectul îşi plasează mâinile timp de cinci minute pe scannerul dotat cu mai mulţi senzori, apoi se analizează şi se transpun datele într-o varietate de tipare şi profiluri psihologice. Datele scanării sunt salvate în cloud  şi pe baza lor compania poate genera diferite rapoarte, ce se bazează pe 62 de indicatori psihologici, în funcţie de ce este de interes pentru angajator. În prezent, pe platformă există 7 rapoarte şi 3 se află în lucru. La livrare, produsul (hardware şi software) vine cu 600 de puncte valorice, iar generarea unui anumit raport costă un anumit număr de puncte. De exempul, raportul de personalitate generat după scanarea mea costă 80 de puncte, iar raportul potenţialului inteligenţei emoţionale costă 30 de puncte ş.a.m.d. După consumarea celor 600 de puncte, clientul va trebui să cumpere altele.

    În urma experimentului mi-a fost dezvăluit tipul de caracter dominant în personalitatea mea, ce înseamnă acest lucru şi care ar fi atitudinile, meseriile recomandate pentru o asemenea personalitate. Aşadar am aflat că jurnalismul s-ar potrivi firii mele curioase, exploratoare. „Înainte de a veni la un interviu de angajare fiecare îşi pune un scut, vrea să pară cel mai deştept, cel mai frumos, dar angajatorul spune: «Bun, dar câte prune ai în buzunar? Vreau să lucrez 10 ani de zile cu tine şi să te cunoscut mai bine»“, spune Galoş. De asemenea, el mai punctează faptul că o persoană nu poate păcăli aparatul. „Omul nu reuşeşte să filtreze răspunsul dat de creier, noi nu am găsit pe nimeni care la o scanare să fie într-un fel şi la o a doua scanare să fie într-un alt fel.“

     

  • Oraşul din România unde primăria plăteşte 310 lei pe o crizantemă sau 2800 de lei pe un coş de gunoi

    În metropole spaţiile verzi se micşorează, apar din ce în ce mai multe betoane, iar unii primari includ pădurile limitrofe în intravilan pentru a atinge norma impusă de comisia europeană de 26 mp/cap de locuitor. Dintre cele şapte oraşe reşedinţă de judeţ analizate de noi, doar Clujul este aproape de ţintă.

    În capitala ţării situaţia ar părea aproape de normalitate cu 21,3 mp de spaţiu verde pe cap de locuitor, însă se pare că nu este chiar aşa. Un raport de audit realizat de Curtea de Conturi dezvăluie că numărul a fost umflat artificial.

    În Bucureşti indicele privind spaţiile verzi a crescut de la 12,39 mp/locuitor în anul 2009 (conform Raportului anual privind starea mediului în România pe anul 2009 publicat de Agenţia privind Protecţia Mediului Bucureşti) la 23,21 mp/locuitor în anul 2012 (conform Cadastrului Verde), numai că „această creştere este pur conjuncturală, bazată numai pe includerea unor suprafeţe aparţinând domeniului privat sau cu regim juridic incert, care nu au fost evaluate, inventariate şi raportate“ conform prevederilor Legii nr. 213 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia.

    Conform Cadastrului Verde, sectorul cu cea mai mare suprafaţă verde este sectorul 1, cu 1.757 hectare, urmat de sectorul 6 (657 ha), sectorul 3 (649 ha), sectorul 4 (634 ha), sectorul 2 (444 ha) şi sectorul 5 (369 ha). Sectorul 1 deţine 39% din totalul spaţiului verde din Bucureşti, însă acest lucru se datorează şi celor 668 de hectare din pădurea Băneasa.

    Astfel, potrivit raportului Curţii de Conturi, la nivelul anului 2014, raportat la o populaţie de 2,1 milioane de persoane şi un total de 2.081 ha spaţiu verde administrat de sectoarele Capitalei şi ALPAB, indicele de spaţiu verde public era de 9,86 mp/locuitor.

    O altă dezvăluire a Curţii de Conturi arată că, în perioada 2007-2014, primăriile de sector au cheltuit aproape 600 milioane de euro doar pentru întreţinerea şi amenajarea spaţiilor verzi şi s-au cumpărat produse cu sume absurde. Astfel s-a ajuns ca o primărie de sector să plătească 310 lei pe o crizantemă, deşi furnizorul primăriei le cumpărase cu 12 lei/bucata, sau să dea 2.800 de lei pe un coş de gunoi.

    Dacă nu se fură, se usucă. În 2013, din arbuştii plantaţi pe bd. Theodor Pallady nu a mai rămas niciunul. Ceea ce înseamnă o pagubă de 1,5 milioane de lei pentru primărie. La sectorul 3, Curtea de Conturi a constatat ca în perioada 2007-2010 (primar Liviu Negoiţă), au fost plantaţi 4.506 platani şi tei, din care 2.042 au fost cumpăraţi la un preţ cuprins între 20 şi 30 lei/bucată în anii 2007-2008, iar 2.464 arbori au fost achiziţionaţi la un preţ cuprins între 1.559 şi 2.419 lei/buc, în intervalul 2009-2010, deci la un preţ de 100 de ori mai mare. Şi exemplele pot continua.

  • Deloitte: investiţiile în cercetare şi dezvoltare pot fi impulsionate de stat

    O susţinere mai mare din partea autorităţilor sub forma unor ajutoare sau facilităţi fiscale ar putea duce la creşterea investiţiilor în cercetare şi dezvoltare, potrivit celei de-a V-a ediţii a raportului Deloitte CE Research & Development (R&D) Survey.

    Mai mult de jumătate dintre respondenţii din România au în plan creşterea investiţiilor în cercetare şi dezvoltare în următoarele 12-24 luni, comparativ cu anul trecut, în timp ce 63% intenţionează să cheltuie mai mult în următorii trei- cinci ani. Principala motivaţie pentru companii o reprezintă noul program de fonduri europene (2014 – 2020) cu subvenţii noi pentru R&D, care le oferă motivaţia de a co-finanţa proiecte de cercetare şi dezvoltare.

    ”Studiul a evidenţiat, o dată în plus, că economiile funcţionale investesc un procent semnificativ mai mare din PIB în activităţi de cercetare şi dezvoltare. Avantajul forţei de muncă relativ ieftine din ţările Europei Centrale este pus în umbră de investiţiile considerabil mai mici în R&D. Având în faţă acest tablou, sperăm că autorităţile vor face schimbări menite să continue stimularea investiţiilor în cercetare şi dezvoltare”, a spus Tiberiu Negulescu, senior manager Deloitte România.

    Raportul a mai arătat că un mediu de afaceri mai previzibil din punct de vedere fiscal ar atrage mai multe investiţii în cercetare şi dezvoltare, atât în România, cât şi în regiune. O altă îngrijorare a investitorilor intervievaţi o reprezintă lipsa de cercetători calificaţi şi cu experienţă.

    Deloitte CE R&D Survey îşi propune să realizeze o hartă a atitudinilor companiilor din Europa Centrală privind investiţiile în cercetare şi dezvoltare. Raportul ajută la identificarea dificultăţilor existente în R&D, a modalităţilor de protejare a proprietăţii intelectuale, cât şi a susţinerii companiilor de către stat.

    Ediţia din acest an include zece ţări din Europa Centrală: Croaţia, Cehia, Estonia, Ungaria, Lituania, Letonia, Polonia, România, Slovacia şi Slovenia. Peste 400 de persoane au participat la sondaj în perioada noiembrie 2015 – februarie 2016.