BusinessMagazin

Tag: proiect

  • Când un algoritm ştie mai bine

    Un algoritm de machine learning oferă în primul rând avantajul procesului de învăţare constantă care dă rezultate mai precise cu fiecare informaţie nouă pe care o învaţă. În baza unor informaţii detaliate, un astfel de algoritm poate lua decizii importante într-un mod lipsit total de subiectivitate – o stare de fapt aproape necesară în mediul investiţional. La acelaşi lucru s-a gândit şi firma de consultanţă Atanasiu Stringer & Krause (ASK), atunci când a decis să lanseze platforma de investiţii şi fuziuni şi achiziţii M&A pentru
    start-up-uri denumită venturecapital.ML. Aceasta are menirea de a pune faţă în faţă start-up-uri cu mai multe tipuri de investitori, în vederea încheierii unei potenţiale tranzacţii.
     „Am lansat această platformă cu scopul de a veni în sprijinul start-up-urilor, dar şi al investitorilor interesaţi de Europa Centrală şi de Est, făcând procesul de finanţare mult mai simplu şi rapid, de ambele părţi. Platforma venturecapital.ML va funcţiona ca un ecosistem, în primă fază pentru investiţii (inclusiv co-investiţii ce ajută investitorii principali să completeze runda de finanţare) şi M&A (fuziuni şi achiziţii pentru perioada ulterioară creşterii când
    start-up-urile vor face exit). Apoi, plănuim să ne extindem şi cu posibilitatea creării de parteneriate între aceştia pentru a beneficia de avantajele unei comunităţi, dar şi a unui serviciu de Venture-Capital-as-a-Service (VCaaS) prin care companiile mari sau alte entităţi pot investi direct în start-up-uri prin intermediul platformei”, a explicat Bogdan Atanasiu, managing partner al firmei de consultanţă ASK. Astfel, ecosistemul pe care echipa ASK îl dezvoltă are la bază un algoritm de machine learning, care analizează istoricul de investiţii al tuturor investitorilor din platformă, cât şi specificul start-up-ului şi proiectul pe care acesta îl promite. Mai mult, platforma identifică dacă există o compatibilitate între cele două părţi care trece dincolo de segmentul financiar.
      „Întrucât reţeaua noastră de investitori la nivel global şi regional presupune deja peste 800 de fonduri de investiţii de tip venture capital/private equity, birouri de familie, HNWI (High-Net-Worth Individual – adică investitori persoane fizice) şi corporaţii, fiecare având diferite criterii, preferinţe şi propriul istoric în alegerea investiţiilor, am decis să utilizăm tehnologia de machine learning pentru stabilirea compatibilităţii dintre aceşti investitori şi start-up-uri pentru maximizarea cotei de reuşită, dar şi pentru a ne asigura că investitorii aleşi sunt cei potriviţi şi din alte motive în afară de cel al finanţării, precum mentoratul acordat ulterior, accesul la parteneriate, diferite beneficii şi multe altele”, a detaliat Atanasiu. ASK spune că venturecapital.ML nu se adresează doar start-up-urilor, ci doar foloseşte generic acest termen, întrucât platforma se adresează tuturor companiilor din Europa Centrală şi de Est care caută finanţare, începând de la proiectele mici aflate în etapa pre-seed, până la proiectele mai mari care caută finanţări de Seria A+, ce pot depăşi 20 de milioane de euro.

    Algoritmul nu oboseşte nici în criză
    Start-up-urile care intră în contact cu ASK pentru a fi primite în platformă sunt preselecţionate de consultanţii firmei. Printre criteriile pe care se face această selecţie se iau în calcul modelul de business şi scalabilitatea lui, sectorul în care activează, precum şi dimensiunea pieţei, respectiv cota de piaţă deţinută în prezent. În cazul afacerilor cu o vechime mai mare de un an, se analizează şi situaţia financiară, pe lângă experienţa echipei de management, rata de achiziţie a clienţilor sau parteneriatele de natură comercială ori tehnologică. „Practic, ne comportăm exact ca un fond de investiţii în ceea ce priveşte procesul preliminar de due diligence, având scopul de maximizare a şanselor de atragere a finanţării pentru start-up-urile selectate, ţintind o cotă de reuşită de peste 75%”, au explicat reprezentanţii ASK.
    Cu birouri în Bucureşti şi Praga, ASK lucrează cu start-up-uri, investitori şi corporaţii, oferind consultanţă pentru finanţări, dar şi servicii precum venture building, adică dezvoltarea de start-up-uri de la zero. Platforma reprezintă următorul pas natural în dezvoltarea companiei, întrucât aduce la un loc majoritatea clienţilor firmei. Platforma câştigă bani printr-un aşa-numit onorariu de succes, care reprezintă un procent din finanţarea atrasă. Platforma venturecapital.ML a primit deja aplicaţii de la peste 180 de companii din mai multe ţări, iar în prezent se află în negocieri cu o companie din Big 4 care vrea să o absoarbă.
     „Deja am primit aplicaţii de la peste 180 de companii din 9 ţări, cea mai ridicată rundă de finanţare fiind, momentan, de 7 milioane de euro în sectorul fintech. Anul acesta, estimăm un număr de 10 tranzacţii finalizate la nivelul Europei Centrale şi de Est, iar pentru anii următori ţintim o rată de creştere de la an la an de 50% datorită posibilităţii fuziunii prin absorbţie cu o companie din Big 4 interesată de platformă, negocierile fiind în derulare. Astfel, putem creşte mult mai repede având la dispoziţie infrastructura complexă a unui Big 4 în regiune”, a spus Bogdan Atanasiu. El a fost vicepreşedinte al fondului de investiţii NextGen Venture Partners din Washington, înfiinţând mai apoi companii precum Zeyhare Ventures – un venture builder prin care a operaţionalizat start-up-uri pentru corporaţii. După înfiinţarea ASK, venturecapital.ML a fost un proiect gândit de mult, dar care poate avea mai multă aplicabilitate acum, în contextul în care din ce în ce mai mulţi investitori din Asia şi din SUA se uită la regiunea Europei Centrale şi de Est.
     „Este un proiect gândit de mai mult timp, însă am considerat că acum este oportună lansarea deoarece situaţia actuală impune această necesitate pe piaţă, dar si pentru că tot mai multe fonduri de investiţii globale, în special din Statele Unite şi Asia, sunt interesate de oportunităţile de investiţii din Europa Centrală şi de Est, chiar şi într-o potenţială perioadă de criză, iar o astfel de platformă este cea mai simplă şi eficientă modalitate de a uniformiza accesul la finanţare equity şi la deal flow într-o regiune fragmentată ca aceasta”, a explicat Atanasiu.

  • Scandal la şedinţa CGBM în care s-a aprobat testarea a 11.000 de voluntari din Capitală. „Proiectul Gabrielei Firea sună a mită electorală” / Reacţia primarului Capitalei

    Scandal în şedinţa CGMB în care a fost aprobat proiectul care vizează testarea a 11.000 de bucureşteni

    Consilier PNL, către Gabriela Firea: Seamănă mai degrabă a mită electorală. Răspunsul primarului general: Este o obrăznicie. Nu aveţi nici experienţă politică, nici dorinţa de a ajuta cetăţenii

    Scandal în şedinţa Consiliului General al Municipiului Bucureşti în care a fost aprobat proiectul prin care Primăria Capitalei, prin ASSMB, va deconta clinicilor de stat si private testarea, în primă fază, pentru 11.000 de bucureşteni care se înscriu voluntar in proiectul “Testam pentru Bucuresti”.

    Stelian Budjuveanu, consilier general PNL: Doamna primar a spus că acest proiect nu este similar celor prin care se ofereau vouchere, dar din titlu aşa sună. (…) Din punctul nostru de vedere, ca şi grup PNL, nu putem susţine un asemenea proiect, pentru că seamănă mai degrabă a mită electorală decât a proiect care să ajute cetăţenii din Bucureşti.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • De ce a decis un francez să se mute în România în urmă cu 13 ani şi să dezvolte afaceri aici, în locul Franţei

    Francezul Grégoire Vigroux s-a mutat în România în urmă cu 13 ani, fiind unul dintre fondatorii companiei de call center Telus International Europe (cunoscută anterior sub denumirea de CallPoint), iar de atunci a investit în mai multe businessuri. Cel mai nou este fenix.eco – o platformă online care comercializează smartphone-uri recondiţionate. Urmează însă lansarea a două noi proiecte – o aplicaţie mobilă de carpooling corporate şi un proiect de investiţii în start-up-uri tech.

    „Avem o piaţă dinamică aici, în România. De când sunt business angel, am observat o creştere şi cred că acesta este un efect al UiPath. Daniel Dines a reprezentat un model pentru mulţi antreprenori români. Faptul că el a fost vizionar şi a reuşit să creeze această companie care acum valorează 7 miliarde a dat încredere şi altor români”, a declarat Grégoire Vigroux, antreprenor şi business angel de origine franceză, cu peste 16 businessuri la activ, în cadrul emisiunii ZF IT Generation. El a venit prima dată în România în perioada 1991-1994, când tatăl său, Jean-Pierre Vigroux,  a pus bazele biroului local al multinaţionalei PwC (PricewaterhouseCoopers). Apoi, s-a reîntors în 2006, iar în anul următor a înfiinţat compania CallPoint, specializată în furnizarea de servicii de tip call center, care acum se numeşte Telus International Europe şi are peste 5.000 de angajaţi în România şi Bulgaria.

    În paralel el a creat şi alte companii, precum Emova (vândută către Chèque-Déjeuner), Carmedia (vândută către un grup italian de investitori), Norville Barns Investments, Boutix (companie imobiliară). Cel mai recent pariu al antreprenorului este fenix.eco – un start-up local care le pune la dispoziţie românilor o platformă online de unde pot cumpăra smartphone-uri recondiţionate. Vigroux este cofondator al acesteia alături de Adrien Arnoux, un fost manager din cadrul Amazon. Mai exact, fenix.eco cumpără smartphone-uri utilizate circa 12-36 luni pe care le recondiţionează şi le revinde apoi pe piaţa locală. 


    „Noi vindem telefoane care au o vechime de 12-36 luni pe care le recondiţionăm – schimbăm piese, etc. Oferim o experienţă similară ca atunci când cumperi produsul nou – cutie nouă, cabluri noi, căşti noi, la care adaugăm o garanţie de 12 luni”, a explicat Grégoire Vigroux.  Smartphone-urile vândute pefenix.eco sunt cumpărate de pe pieţele scandinave. „Acolo sunt foarte multe persoane care îşi schimbă smartphone-ul frecvent, la 12 luni. Ca atare, avem acces la un stoc de telefoane destul de noi. Le curăţăm de toate datele, le reparăm dacă este cazul, de obicei sunt probleme la baterie şi ecran, iar apoi le vindem”, a precizat cofondatorul fenix.eco.
    În medie, preţurile de vânzare a smartphone-urilor recondiţionate şi vândute de fenix.eco sunt cu 50% mai mici decât cele pentru un produs nou. Mai exact, preţul mediu de vânzare al unui smartphone recondiţionat de fenix.eco este de 330 de euro. „Diferenţa de preţ porneşte de la 30% şi poate ajunge şi până la 70%. Pentru a ajunge la pragul de rentabilitate trebuie să vindem 10 smartphone-uri pe zi. Ideal ar fi să ajungem să vindem însă triplu, circa 1.000 de telefoane pe lună. Noi avem un profit de 15%”, a punctat antreprenorul.
    În prezent, stocul iniţial al fenix.eco numără 1.000 de smartphone-uri de la cei mai mari trei producători din lume – Samsung, Apple şi Huawei. „Noi ne axăm pe modele premium de smartphone. Oamenii din România sunt consumatori inteligenţi – petrec mai mult timp pentru cercetare înainte de a achiziţiona un produs electronic. Noi venim cu un value proposition bun şi nou şi cu avantajul de preţ mic – second-hand. Aşadar credem că există o sanşă mare să avem succes.”


    Businessul fenix.eco se axează în prezent strict pe mediul online, însă ia în considerare să intre şi pe segmentul offline din septembrie anul acesta. „Vorbim cu un operator telecom despre oportunitatea de a avea acces la magazine fizice. Businessul nostru este online, dar pentru a atrage un număr mai mare de consumatori şi pentru a ne diversifica, distribuţia fizică ar fi bună. Acum ne axăm pe partea online, însă peste câteva luni vom lansa şi magazine fizice”, a menţionat el.
    Pentru a porni businessul fenix.eco, Grégoire Vigroux a investit 200.000 euro, iar pentru a extinde afacerea anul viitor şi în Bulgaria, are nevoie de o finanţare de circa 50.000-100.000 euro. Totodată, antreprenorul de origine franceză pregăteşte lansarea a două noi proiecte – Teamway.eco şi LYNX – anul acesta. „Teamway este o aplicaţie mobilă de carpooling corporate. Vom începe cu 4-5 dintre cele mai mari corporaţii din România – angajaţii lor vor avea posibilitatea de a se conecta la aplicaţie pentru a merge la serviciu şi a se întoarce acasă cu maşina, împreună cu alte persoane care au acelaşi traseu”, a explicat el, adăugând că acest tip de business merge foarte bine în SUA şi Europa de Vest. „Noi vom fi primul start-up din România care lansează o aplicaţie mobilă de carpooling corporate.” Ideea lansării Teamway a venit ca răspuns la modalitatea de a reduce poluarea. „În foarte multe cazuri este o singură persoană în maşină. Dacă vrem să reducem traficul şi poluarea în Bucureşti, ar fi mai normal să fie mai mulţi pasageri într-o maşină. Sunt multe persoane care locuiesc în aceeaşi zonă şi merg la aceleaşi sedii. Este mai ieftin pentru oameni aşa.”


    În acelaşi timp, Grégoire Vigroux pregăteşte şi lansarea proiectului LYNX, care reuneşte un grup de 20 de investitori români şi francezi axat pe domeniul tehnologiei. Ca atare, aceştia se vor întâlni o dată la trei luni pentru a asculta pitch-urile a patru start-up-uri locale de tehnologie în urma cărora vor alege proiectele în care vor investi.  Până acum, antreprenorul francez a investit în opt start-up-uri pe plan local, printre care se numără Nod Makerspace, Puzl, Nasekomo, Le Petit Journal, Gault & Millau România şi Bitcoin România.  „Cel mai puţin investesc într-un business 10.000 euro şi cel mai mult 200.000 euro. Depinde de cât de mare este compania şi de ce sumă are nevoie”, a subliniat el.

    Proiect:
    Lung US Diagnosis
    Ce face? Aplicaţie care, folosindu-se de ecografii şi o reţea neuronală, poate depista rapid şi la costuri mai mici cazurile de cancer pulmonar
    Invitat: conf. dr. Romeo Chira, cofondator al Lung Cancer Diagnosis and Monitoring System

    Proiect: SanoPass
    Ce face? Platformă online pentru abonamente medicale
    Finanţări totale atrase: 400.000 euro
    Ţinte 2020: 20.000 de abonaţi şi 1.400 de clinici în reţea
    Invitat: Andrei Vasile, cofondator SanoPass

    Proiect: Synovius
    Ce face? Echipament medical portabil pentru articulaţii controlat prin intermediul unei aplicaţii mobile
    Investiţia iniţială: 1.000 euro
    Necesar de finanţare: 20.000 euro
    Invitat: Neculai Mîndru, cofondator

    Proiect: FutureWorkForce
    Ce face? Implementare roboţi software UiPath
    Necesar de finanţare:
    500.000 euro
    Invitat: Mihaela Moisă, cofondator al Future WorkForce


    Proiect: fenix.eco
    Ce face? Platformă online pentru comercializarea de smartphone-uri recondiţionate
    Investiţie iniţială: 200.000 euro
    Necesar de finanţare: 50.000-100.000 euro
    Invitat: Grégoire Vigroux, cofondator al fenix.eco şi antreprenor în serie

    Proiect: Pill vs. Pill
    Ce face? Platformă online pentru informarea pacienţilor cu privire la contraindicaţiile medicamentelor 
    Invitat: Ina Beleuţă, fondator Pill vs. Pill 

  • Ce l-a făcut pe un tânăr de 35 de ani să lanseze o afacere cu pălării care ajung să coste peste 1000 de euro şi cine sunt clienţii lui

    Sapovalov este originar din Rîmnicu Sărat, judeţul Buzău, şi vine dintr-o familie cu tradiţie în artizanat şi cu înclinaţii artistice. Bunicul său a fost cizmar, iar tatăl lucrează în domeniul auto – în trecut a cochetat cu designul auto, iar acum recondiţionează maşini clasice.
    „Având aceste repere în familie şi fiind de mic atras de latura artistică şi de cea a meşteşugului, mi-a fost mult mai uşor să asimilez anumite cunoştinţe şi deprinderi pentru a-mi asuma meseria de pălărier”, spune el.


    Buzoianul în vârstă de 35 de ani spune că proiectul a fost hrănit de vechea sa pasiune pentru filmele western, cultura nativ americană şi perioada anilor 1930-1940. La acestea s-a adăugat curiozitatea de a afla şi a învăţa procesul care stă în spatele pălăriilor. Aşa a apărut proiectul The Hat Butcher.
    „Neavând acces la o şcoală şi o bază didactică pentru a învăţa această meserie (cel puţin la noi în ţară), am decis să învăţ singur şi aşa a început un lung proces de căutare, descoperire şi autoeducare. A constat în studierea de cărţi vechi de la 1800 dedicate acestei meserii, în multe ore petrecute în online căutând orice informaţie legată de subiect şi foarte multe ore de practică şi experimentare. Învăţarea este continuă, deoarece încerc să mă dezvolt şi să evoluez pentru a putea oferi un produs handmade superior, care să se ridice sau chiar să depăşească nivelul vechilor pălării – impecabile prin aspect, calitate şi personalitate”, povesteşte Octavian Sapovalov.
    De ce The Hat Butcher? „Numele (butcher – măcelar, călău / hat – pălărie – n.red.) îşi trage rădăcinile tot din perioada Vestului Sălbatic, când nelegiuiţii foloseau denumiri şi porecle pentru a impune o anumită imagine şi respect. În alegerea numelui a contribuit şi dorinţa mea de a ieşi din tiparele obişnuite ale meseriei de pălărier.”
    Comenzile primite în primă fază l-au ajutat pe Sapovalov să reinvestească în atelier şi în toate uneltele necesare, despre care spune că „niciodată nu sunt de ajuns”. Nu are o echipă, ci face totul de unul singur, chiar şi fotografiile de prezentare a pălăriilor.
    „Nu am niciun asistent, iar activitatea mi-o desfăşor într-un atelier amenajat într-un apartment în Bucureşti. Totul este făcut de mine, cu excepţia unor accesorii – am o colaborare cu un talentat făuritor american – dar am câţiva prieteni apropiaţi care m-au ajutat şi mă ajută în continuare cu diferite aspecte. Cu ocazia asta ţin să le mulţumesc din suflet pentru că îmi sunt aproape şi pentru încrederea acordată mie şi proiectului.”
    Activitatea The Hat Butcher se desfăşoară pe două planuri. Primul ţine de crearea de produse handmade de calitate, autentice şi personalizate, iar cel de-al doilea plan are ca scop menţinerea în viaţă, promovarea şi transmiterea acestui meşteşug mai departe prin aducerea lui în prezent, în cotidian.
    „Îmi doresc ca toţi cei care sunt atraşi de zona de artizanat şi care vor să înveţe, să beneficieze de o bază, de un ghidaj sub forma unei platforme de learning pe care o pot accesa. Acest plan este într-o formă de concept şi cercetare în momentul de faţă, caut o formă optimă de implementare în piaţa internă şi externă. Revenind la primul plan de activitate, The Hat Butcher îşi doreşte să readucă în atenţia oamenilor pălăria şi rolul ei în definirea stilului personal. Totodată poate fi o unealtă care forţează o descoperire a sinelui printr-un aspect vizual personalizat. The Hat Butcher nu vrea să promită nimic, vrea doar să arate şi o altă faţă a pălăriei, să o facă mai accesibilă perioadei actuale şi îşi doreşte crearea unei comunităţi care să fie parte la o serie de evenimente dedicate meşteşugului handmade”, explică artizanul.
    Octavian Sapovalov spune că vrea să mai cumpere unelte noi pentru a putea îmbunătăţi procesele de execuţie şi a evolua din punctul de vedere al time managementului şi al calităţii. Urmează şi lansarea site-ului de prezentare şi are în plan o relocare a atelierului într-un spaţiu mai mare, care să includă un showroom şi posibilitatea de organizare a unor evenimente pe zona de craft, handmade, după propria viziune. „Pe termen lung îmi doresc să creez o bază puternică în ceea ce priveşte promovarea comercială şi profesională a conceptului The Hat Butcher pe pieţele interne şi externe, menţinerea calităţii produsului şi a serviciului oferit clientului şi un mediu mai efervescent, mai înţelegător şi care să sprijine mai mult meşteşugul.”


    Preţul pălăriilor, care începe de la 250 de euro şi poate ajunge până la 1.000 de euro, variază în funcţie de materialul folosit, de stilul pălăriei, cât şi de accesorizare. Fondatorul brandului spune că are clienţi din tagma artiştilor, creatorilor, a oamenilor din breaslă, şi se bucură că din ce în ce mai multă lume se deschide către zona de custom made şi că e dispusă să înveţe şi să aprecieze efortul depus pentru un produs handmade creat de la zero. „Am avut comenzi din câteva ţări îndepărtate şi de la oameni din domeniu, iar asta m-a bucurat nespus de mult, pentru că feedback-ul lor şi nu numai al lor îmi dă putere şi energie pentru a-mi continua misiunea.”
    Mărturiseşte însă că în momentul de faţă criza cauzată de pandemia de COVID-19 îi afectează activitatea şi îi pune în pericol proiectul. „Ştiu că e o perioadă critică, dar am încredere în mine şi în proiect şi îmi cultiv perseverenţa şi optimismul (nu pe cel prostesc). În momentul de faţă am o activitate constantă, cu comenzi regulate de la clienţi noi şi de la cei «de-ai casei», care deja simt nevoia să-şi creeze colecţii şi pălării pentru diverse stări şi ocazii. Cu excepţia acestei perioade care ne îngreunează traiul tuturor. Să sperăm că nu ieşim prea tăvăliţi din situaţia asta. Oricum, va trebui să ţinem capul sus orice s-ar întâmpla. Eventual şi pălăria pe cap. Cu speranţa că vom trece cu toţii cu bine de această perioadă, le transmit pe această cale un mesaj colegilor de breaslă şi nu numai: ţinem capul şi spiritul sus, strângem din dinţi, nu ucidem visul, ne adaptăm şi vom supravieţui, pe plan psihic, fizic şi economic. Şi, în cazul în care simţiţi că o puteţi face, susţineţi artizanii/artiştii meşteşugari locali.”

    Înapoi în Vestul Sălbatic
    Procesul de creaţie a unei pălării este format din mai multe etape şi este integral manual. Spre deosebire de firmele care produc pălării în serie şi dispun de linii automatizate de producţie, Octavian foloseşte tehnici şi unelte care îşi au originea la începutul anilor 1800. Totul începe prin discuţia cu clientul şi prin stabilirea stilului, materialului, a mărimii şi a culorii pălăriei.
    Materialul de bază al pălăriei este fetrul, un produs obţinut din păr de animal (oaie, iepure, castor sau nutrie). Fetrul se obţine prin aplicarea de apă fierbinte pe straturile de păr, care apoi sunt agitate şi comprimate rezultând astfel un material dens şi compact. Ulterior, este expus la abur, pentru a relaxa fibra, devenind astfel maleabil şi potrivit pentru prelucrare. Imediat după aceea este tras peste un calapod de lemn care creează forma de bază şi face delimitarea dintre partea de sus a pălăriei, denumită coroană, şi partea de jos, denumită bor.
    După ce materialul a fost tras pe calapod, se lasă o zi-două la uscat pentru a căpăta forma dorită, după care suprafaţa materialului este prelucrată cu şmirghel fin pentru un finisaj plăcut şi uniform. Următorul pas este acela de a monta şi de a coase în interior o bandă de piele ce va susţine pălăria pe capul clientului. După adăugarea benzii de piele, urmează aplicarea benzii exterioare, care are rol decorativ. „În cazul produselor The Hat Butcher, banda şi funda sunt din bumbac 100% produs şi în perioada anilor 1940-1950. Culoarea şi lăţimea lor sunt determinate de dorinţa clientului, dar şi de nuanţa de bază a pălăriei – de obicei se aleg culori în contrast.”
    Următorul pas şi ultimul este acela de a modela coroana şi borul pălăriei în stilul ales de client. Apoi urmează o ultimă probă şi eventuale adaptări, daca este cazul, după care produsul finit e înmânat clientului.
    „Procesul manual face ca fiecare pălărie să fie unică şi creată pe profilul şi dorinţa clientului, cu elemente de design şi accesorii aplicate în stilul The Hat Butcher. Astfel, rezultă un produs custom made. The Hat Butcher se remarcă prin faptul că reuşeşte să îmbine vechiul cu modernul, aducând pălăria într-o formă mult mai accesibilă în lumea modernă. Cu fiecare pălărie încerc să evoluez şi să ofer un produs premium. Mereu încerc să vin cu un concept… nu neapărat nou, pentru că nimeni nu reinventează roata, dar cu o viziune proprie asupra produsului, care, sper eu, îl face în final mai atractiv şi mai misterios”, spune pălărierul.
     

  • Povestea tinerelor care, în plină criză de coronavirus, oferă soluţii pentru freelancerii şi companiile ai căror angajaţi lucrează de acasă

    Potrivit unui sondaj realizat de Connect Solutions în 2019, printre angajaţii care au lucrat de la distanţă, atât cu jumătate de normă, cât şi cu normă întreagă, 77% persoane au declarat că au fost mai productive atunci când lucrau de la distanţă, iar 30% au declarat că au reuşit să finalizeze mai multe taskuri în mai puţin timp atunci când au lucrat de acasă.

    Numărându-se la rândul lor printre cei care sunt mai eficienţi în acest regim de lucru, antreprenoarele Amalia Ştefan, specialistă în turism şi tehnologie digitală, şi Mara Eliza Barza, specialistă în comunicare şi PR şi designer de interior, au lansat start-up-ul Remote Stories, pe care îl descriu drept „primul proiect online din România prin intermediul căruia se promovează complet conceptul remote work (munca de la distanţă) şi beneficiile activităţii profesionale de la distanţă atât pentru companii, cât şi pentru angajaţi, dar şi pentru freelanceri.”

    Proiectul Remote Stories îşi propune să aibă o abordare de tip 360 grade, vizând toate aspectele care definesc conceptul remote: avantajele pe care le oferă angajaţilor şi angajatorilor, experienţe împărtăşite de persoanele care lucrează total sau parţial de acasă, podcast-uri, oportunităţi de joburi la distanţă, sfaturi pentru munca de la distanţă de acasă (work from home), sau din alte locaţii, recomandări pentru locaţii adaptate activităţii remote, adaptarea spaţiului de acasă pentru acest tip de muncă, sau instrumente dedicate lucrului la distanţă.

    Start-up-ul se adresează segmentului Bleisure (Business & Leisure Travel), companiilor 100% remote sau hybrid şi persoanelor (angajaţi, freelanceri) care deja lucrează sau urmează să lucreze la distanţă. În cadrul proiectului Remote Stories, Amalia Ştefan şi Mara Eliza Barza organizează workshop-uri online şi/sau offline pentru companiile hybride sau celor care îşi doresc să devină 100% remote, care au ca scop creşterea eficienţei muncii la distanţă şi echilibrului între viaţa personală şi carieră.

    „Tehnologia avansată permite companiilor să ofere alternative de muncă la distanţă. În zilele noastre, munca bună nu se mai întâmplă doar de la 9:00 dimineaţa până la 17:00 în birourile companiilor. O tranziţie-cheie la lucrul la distanţă trece de la colaborarea tradiţională sincronă la colaborarea asincronă. Pentru acest lucru, companiile au nevoie de tehnologia potrivită care să le permită angajaţilor să lucreze oricând şi oriunde”, spune Amalia Ştefan.

    „Remote Work este trendul viitorului. Companiile şi joburile din diferite domenii, ca de exemplu tehnologie, telecomunicaţii, eCommerce, travel etc. vor putea deveni în mare parte hybride sau remote. Piaţa muncii se va schimba foarte mult în următorii ani datorită tehnologiei, inteligenţei artificiale şi roboţilor. Munca de linie va fi preluată de roboţi, iar oamenii se vor ocupa mai mult de munca creativă. Oamenii vor lucra mai mult de acasă, sau de oriunde îşi doresc şi mai puţin de la birou, sau chiar deloc de la birou. În anumite domenii nu se va mai justifica necesitatea unor spaţii mari pentru birouri. Se estimează că în viitorul apropiat procentul celor care lucrează de la distanţă va creşte cu estimativ 30-50%”, susţine la rândul său Mara Eliza Barza.

    Datele unui sondaj realizat de OwlLabs în 2019 pe un eşantion de 3.028 de angajaţi din întreaga lume, citat de cele două antreprenorare, arată că:
    • 56% dintre companiile globale permit munca la distanţă, iar 16% dintre ele sunt complet remote
    • 68% dintre angajaţi lucrează de la distanţă cel puţin o dată pe lună
    • Cei care lucrează de la distanţă cel puţin o dată pe lună sunt cu 24% mai fericiţi şi mai productivi decât cei care nu lucrează de la distanţă
    • Companiile care au devenit remote-friendly şi-au crescut cifra de afaceri cu 25% mai mult faţă de cele care îşi desfăşoară activitatea în mod tradiţional
    • 69% din Millennials vor să muncească remote
    • Munca de la distanţă a crescut cu 22% din 2017 până în 2018
    • În fiecare an, lucrătorii de la distanţă din SUA previn cu 3,6 milioane de tone de emisii de gaze cu efect de seră, fără a face naveta
    • 77% dintre oameni au declarat că un loc de muncă flexibil le permite să fie mai sănătoşi (să mănânce mai bine, să facă mai mult sport etc.); 86% au spus că sunt mai puţin stresaţi; 97% au declarat că are un impact pozitiv asupra calităţii vieţii lor
    • 76% dintre angajaţi au spus că sunt loiali angajatorilor lor pentru că li se permite să muncească de la distanţă

    „Aceste date au fost publicate înainte de răspândirea epidemiei de coronavirus la nivel global. Ca urmare a pandemiei, numărul celor care lucrează de acasă a crescut semnificativ. Însă se estimează că în viitorul apropiat, după trecerea pandemiei, procentul celor care lucrează de la distanţă va creşte cu estimativ 30-50%”, spun reprezentantele Remote Stories.

  • Încă o problemă generată de coronavirus la care nimeni nu se aştepta. China este cea mai afectată ţară, dar ar putea să se întâmple şi la noi în câteva luni

    „După ce coronavirusul s-a extins în China, doamna Wu, o gospodină în vârstă de 30 de ani din provincia Guangdong, aflată în sud, a petrecut aproximativ două luni în izolare alături de soţul ei care a rămas fără loc de muncă. S-au certat constant, fie din cauza banilor, a timpului petrecut în faţa ecranelor, a îngrijirii casei şi copiilor.

    Unul dintre obiceiurile cele mai iritante era implicarea celor doi copii în jocuri seara, când trebuia să meargă la culcare”, descriu jurnaliştii de la Bloomberg unul dintre multele efecte colaterale ale răspândirii coronavirusului în China. Doamna Wu, numită aşa fiindcă nu a vrut să îşi dezvăluie numele întreg – a divorţat de soţul său – ca urmare a timpului petrecut împreună.

    În oraşul Xian, din centrul Chinei şi Dazhou, din provincia Sichuan, s-a raportat un număr mare de divorţuri la începutul lunii martie. În provincia Hunan „angajaţii nu au timp nici măcar să bea apă” fiindcă atât de multe cupluri stau la coadă în scopul înregistrării pentru divorţuri, potrivit unui raport publicat la mijlocul lunii martie pe un site public.

    Avocatul specializat pe divorţuri Steve Li de la firma de avocatură Gentle & Trus spune într-un interviu Bloomberg că numărul de proceduri de divorţ a crescut cu 25% de la închiderea oraşului de la mijlocul lunii martie. Iar dacă mai demult infidelitatea era principalul motiv pentru care clienţii solicitau divorţul în trecut, acum lucrurile sunt diferite, fiindcă „oamenii aveau timp pentru aventuri atunci când nu erau acasă”.

    La fel cum se întâmplă în situaţia Crăciunului în Vest, sărbătorile de Anul Nou chinezesc pot să cauzeze o răceală a legăturilor de familie. Atunci când virusul a lovit, la finalul lui ianuarie, în ajunul festivităţilor, cuplurile din majoritatea oraşelor au fost nevoite să îndure mai mult timp petrecut sub acelaşi acoperiş – câteodată în sânul familiei extinse. Pentru mulţi dintre ei a fost prea mult.

    „Cu cât petrec mai mult timp împreună, cu atât se urăsc mai mult”, a descris Li noile sale cazuri.
    Rata divorţurilor din China a fost relativ stabilă din 2003 încoace. Mai mult de 1,3 milioane de cupluri divorţează anual, iar valorile au crescut treptat în ultimii 15 ani, ajungând la un vârf de 4,5 milioane în 2018, potrivit statisticilor citate de Bloomberg. Pe de altă parte, anul trecut, 4,15 milioane de cupluri din China s-au căsătorit.

     

  • Un proprietar de restaurante donează timp de o lună prânzul cadrelor medicale care tratează coronavirusul şi invită alte restaurante să i se alăture

    Dragoş Panait, proprietarul lanţului de restaurante Angus Steakhouse şi fondatorul agenţiei de consultanţă HoReCa Next Root Management Systems, a anunţat că vrea să livreze livreze prânzul cadrelor medicale care tratează pacienţi infectaţi de coronavirus. El invită alţi proprietari de restaurante să i se alăture. 

    Iată mesajul său:

    „Dragi prieteni,

    Va invit sa-mi fiti alaturi in proiectul pe care l-am lansat <<Împreună, împotriva COVID-19>> – iniţiativa prin care invit companiile ce activează pe teritoriul României să îşi unească forţele, pentru a livra prânzul zilnic, timp de o lună, cadrelor medicale implicate în diagnosticarea şi tratarea coronavirusului, în cadrul spitalelor din Capitală. Astfel, Red Angus Steakhouse va asigura, din resurse proprii, masa pentru 600 de persoane, în intervalul 25 martie – 24 aprilie, şi le propune partenerilor să i se alăture în acest demers, prin achiziţionarea unui număr fix de meniuri zilnice de prânz.

    Dacă doreşti să te alături proiectului nostru, te invităm să ne contactezi la 0756.600.000 sau prin mesaj privat!”

  • Start-up-ul local care a dezvoltat o platformă online pentru servicii medicale şi vrea să devină un „Google medical”

    „Povestea Feeel a început în urmă cu cinci ani, când mă chinuiam să înţeleg cum funcţionează partea de feedback pacient şi am creat platforma calitatespitale.ro, care ulterior a devenit Feeel.health. Am creat platforma calitatespitale.ro cu 600 de lei – bani pe care i-am dat unui student pentru a-mi programa platforma. Acesta este şi astăzi în echipa Feeel”, a relatat Horea Timiş, cofondatorul Feeel.health, la emisiunea ZF IT Generation. Platforma calitatespitale.ro s-a dezvoltat treptat, iar investiţia a crescut la 5.000 de euro.
    „Apoi am primit o finanţare de 30.000 de euro, iar după ce am mai creat noi businessuri cu date, am ajuns la finanţări de 90.000 de euro. Iar anul trecut am obţinut o investiţie de 200.000 de euro de la ROCA X. La început, proiectul a fost evaluat la un milion, iar după ultima finanţare valoarea a crescut la 3 milioane de euro şi urmează să crească în continuare”, a completat el.
    Ce face însă platforma Feeel.health? Platforma reuneşte o serie de date din domeniul medical, de la baze de date cu spitale, clinici medicale şi farmacii, la baze de date cu medici de la nivelul întregii Europe. Astfel, spre exemplu, atunci când un român se află în străinătate, poate căuta direct în limba română un spital sau o farmacie, şi viceversa – atunci când un străin se află în România poate găsi uşor o farmacie sau o clinică medicală fără a fi necesar să ştie limba română. 
    „Practic suntem un Google medical gratuit care va avea o creştere procentuală de la an la an a gradului de folosire fiindcă la ora actuală cetăţeanul din Franţa nu ştie că are şansa aceasta. Anul acesta şi anul viitor vom face cunoscut produsul beneficiarilor la nivel european”, a explicat Horea Timiş.
    În prezent, baza de date Feeel.health reuneşte circa 11.000 de spitale din Europa, iar numărul va creşte treptat. În background lucrăm acum şi la zona Americii. Avem circa 400.000 de medici şi aproximativ 100.000 de clinici, stomatologi, şi încă vreo 50.000 de farmacii în platformă acum. Este o bază de date care la anul va ajunge la 90% din capacitatea UE”, a punctat el. „Construim baza de date ţară cu ţară. Sunt bazele de date publice – tot ce există în baza de date, medici, clinici, farmacii, sunt entităţi comerciale. Proprietarii acestor societăţi comerciale – furnizori de servicii de sănătate – pot să-şi creeze un cont, să şi-l modifice sau să şi-l şteargă. Deci proprietarul contului este deplin proprietar al datelor.”
    Modelul actual de business al Feeel.health se bazează pe oferirea informaţiilor în mod gratuit până la un punct, start-up-ul urmând apoi să furnizeze anumite servicii şi date contra cost. „Am pornit pe modelul de business că totul este gratuit – tot ceea ce se foloseşte este gratuit până la un anumit nivel, dar 99% oferim expunere largă furnizorilor de servicii de sănătate pe care i-am enumerat (spitale, medici, stomatologi, farmacii cât şi pacienţi)”, a precizat el.
    Pe lângă funcţia de motor de căutare în domeniul medical, platforma Feeel.health va permite de asemenea colaborarea doctorilor la distanţă pe diferite cazuri. De asemenea, pacienţii îşi vor putea crea dosarul medical direct în cloud pentru a-şi putea accesa analizele şi investigaţiile medicale de oriunde şi oricând. „Fiecare cetăţean european are un cont de pacient în care oferim pentru prima dată un portofel electronic pentru dosarul medical. Toţi utilizatorii au analize, ecografii care sunt fie pe e-mail, fie acasă într-un birou şi niciodată nu le ai când ai o problemă şi nu ai un medic. Noi am creat acest dosar electronic personal. Acolo salvezi totul – radiografii, reţete, urmează să lucrăm şi de anul viitor va fi partea de partajare către medici cu acordul pacienţilor în mai multe moduri, respectând normele GDPR”, a menţionat cofondatorul Feeel.health. Astfel, utilizatorii vor putea face poze inclusiv reţetelor, iar din trei clicuri le vor putea încărca în platformă. 
    „Spaţiul este nelimitat, oferim acest lucru gratuit tuturor oamenilor. Sistemul nostru nu pică aşa cum pică sistemul naţional de IT din sănătate, care din săptămână în săptămână se blochează. Noi folosim tehnologie Amazon, folosim sisteme de criptare AWS şi toate tehnologiile la nivelul acesta de platformă cu resurse destul de mari.”
    Deocamdată, platforma Feeel.health este disponibilă doar ca aplicaţie web, însă la finalul anului start-up-ul va lansa şi aplicaţia mobilă dedicată. „Aplicaţia mobilă va veni cu un nou element foarte important, este partea de biodate, care se trimit direct în contul tău de pacient. Contul de pacient are un scop: acesta este prevenţia. Pe lângă acest dosar electronic mai poţi să îţi calculezi şi indicele ponderal, poţi să faci o analiză a stilului de viaţă, poţi să faci o analiză a riscului cardiovascular. Avem un modul de prevenţie care te îndeamnă să mergi o dată pe an la medicul de familie, să îţi programezi acest lucru. O dată pe an trebuie să mergi la stomatolog, o dată pe an trebuie să mergi la analize de laborator, fiindcă dacă faci lucrul acesta, tu faci prevenţie”, a explicat cofondatorul Feeel.health. 

    Proiect: Planable
    Ce face? Soluţie de colaborare pentru echipele de social media
    Venituri 2019: aproximativ 500.000 de euro
    Invitat: Xenia Muntean, CEO şi cofondator al Planable

    Proiect: Vivico.ro
    Ce face? Platformă online de design interior
    Investiţia iniţială: 10.000 de euro
    Necesar de finanţare: 35.000 de euro
    Invitat: Raluca Cătinaş, architect şi cofondator al Vivico.ro

    Proiect: SoftLead
    Ce face? Aplicaţie mobilă ce ajută utilizatorii să economisească bani atunci când fac cumpărături online
    Investiţie iniţială: 20.000 de euro
    Necesar de finanţare: 300.000-500.000 de euro
    Venituri totale 2019: 165.000 de euro
    Invitat: Alexandra Roată, managing partner în cadrul SoftLead

    Proiect: Brainy.ro
    Ce face? Platformă online pentru educarea copiilor în moduri alternative
    Invitaţi: Ana Petrescu, cofondator Brainy, şi Teodora Nemţanu, membru în echipa Brainy

    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF împreună cu Banca Transilvania şi casa de avocatură Stratulat & Albulescu, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. În cadrul emisiunii sunt invitaţi şi antreprenori sau investitori care îşi povestesc experienţa în business şi dau sfaturi start-up-urilor.

    Urmăreşte de luni până vineri emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19,00 sau accesează platforma www.zf.ro/zf-it-generation

  • Proiect: Personalul medical şi personalul auxiliar, implicat în combaterea COVID-19, va primi sporuri de până la 85% din salariul de bază

    Pe site-ul Ministerului Sănătăţii a fost în dezbatere, recent, un proiect de act normativ care prevede acordarea de sporuri până la 85% din salariul de bază pentru m edicii, asistenţii sau infirmierii din cadrul secţiilor şi compartimentelor de boli infecţioase care acordă servicii medicale persoanelor testate pozitiv la epidemia Covid-19.

    Sporul este acordat pentru cndiţii deosebit de periculoase şi are valori cuprinse între 55% şi 85% din salariul de bază.

    Mai exact, este vorba despre proiectul de  hotărâre pentru completarea Hotărârii Guvernului nr. 153/2018 pentru aprobarea Regulamentului-cadru privind stabilirea locurilor de muncă, a categoriilor de personal, a mărimii concrete a sporului pentru condiţii de muncă prevăzut în anexa nr. II la Legeacadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, precum şi a condiţiilor de acordare a acestuia, pentru familia ocupaţională de funcţii bugetare “Sănătate şi asistenţă socială”.

    Astfel, La Anexa nr. 2 la Regulamentul cadru ”Mărimea sporului pentru condiţii deosebit de periculoase acordat în baza prevederilor art. 7 alin. (1) lit. b) de la cap. II din anexa nr. II la Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările şi completările ulterioare”, Articolul unic, litera A, după punctul 1 se introduc noi puncte, pct. 1^1, pct. 1^2 şi pct. 1^3.

    Conform proiectului, pentru acordarea acestor sporuri sunt vizate următoarele categorii de salariaţi:

    1. personalul de specialitate medico-sanitar şi auxiliar sanitar din cadrul secţiilor şi compartimentelor de boli infecţioase care acordă servicii medicale persoanelor testate pozitiv la epidemia Covid-19.
    2. personalul de specialitate medico sanitar şi auxiliar sanitar din structurile paraclinice şi din centrele de testare în regim de urgenţă care recoltează probe şi testează persoanele simptomatice care întrunesc criteriile definite de caz stabilite conform metodologiei de supraveghere în vigoare pentru epidemia Covid-19
    3. personalul de specialitate medico-sanitar şi auxiliar-sanitar din cadrul altor structuri medicale şi/sau unităţi sanitare implicate în acordarea serviciilor medicale generate de epidemia Covid-19, care se stabilesc prin ordin al ministrului sănătăţii, în funcţie de evoluţia epidemiei.

    “În Anexa nr. 2 la Regulamentul cadru aprobat prin Hotărârea de Guvern este prevăzut faptul că personalul de specialitate medico-sanitar şi auxiliar sanitar din cadrul direcţiilor de sănătate publică, Institutului Naţional de Sănătate Publică şi din cadrul ministerelor şi instituţiilor cu reţea sanitară proprie care participă efectiv în aplicarea măsurilor de limitare a unor epidemii deosebit de grave şi altele asemenea, precum şi din unităţile sanitare implicate în acordarea serviciilor medicale generate de aceste epidemii, stabilite de Ministerul Sănătăţii şi declarate prin ordin, beneficiază de un spor de la 55% până la 85% din salariul de bază.”,  scrie în nota de fundamentare a actului normativ.

    „Luând în considerare prevederile OUG nr. 11/2020 privind stocurile de urgenţă medicală, precum şi unele măsuri aferente instituirii carantinei; Ţinând cont de contextul actual european privind evoluţia infectării cu COVID-19 şi de faptul că unităţilor sanitare publice le revine competenţa de a asigura serviciile medicale necesare în acest context pe lângă alte instituţii abilitate în acest sens (…) este necesar a se completa prevederile din Anexa nr. 2 la Regulamentul cadru aprobat prin HG nr. 153/2018 astfel încât personalul de specialitate medico-sanitar şi auxiliar sanitar din cadrul unităţilor sanitare publice implicat în acordarea asistenţei medicale generate de epidemia declarată în condiţiile legii, să beneficieze de sporul de la 55% până la 85% din salariul de bază pe perioada participării efective în aplicarea măsurilor de limitare a epidemiei COVID-19 declarată în condiţiile legii.”, se mai stipulează în nota de fundamentare.

    Pentru a intra în vigoare, proiectul de act normativ trebuie adoptat de Guvern şi apoi publicat înMonitorul Oficial.

     

     

  • Proiect pentru extinderea restricţiilor de circulaţie în starea de urgenţă, în discuţie la Guvern

    Guvernul a confirmat existenţa unui proiect de hotărâre pentru extinderea restricţiilor de circulaţie în perioada pandemiei. Raed Arafat, şeful Grupului de Suport Tehnico-Ştiinţific, care a propus documentul, a precizat pe Facebook că acest document există şi va fi discutat.

    „Acest document este unul destinat analizei grupului de lucru tehnico-ştiinţific din cadrul Comitetului Naţional pentru Situaţii Speciale (CNSSU) de Urgenţă. Grupul are membri din mai multe domenii dar mai ales din domeniul medical, epidemiologic şi de boli infecţioase. Decizia finală asupra măsurile se ia la nivelul CNSSU în urma prezentării discuţiilor din cadrul grupului tehnic. Astfel, este posibil ca unele măsuri să fie luate, amânate sau respinse”.

    Grupul de Suport Tehnico-Ştiinţific a propus următorul proiect de hotărâre, care urmează să fie discutat şi aprobat, cu sau fără modificări, la nivelul Guvernului.

    Citeste aici textul proiectului: