Tag: probleme

  • Ţara în care WhatsApp a devenit “un mod de viaţă”. 200 de milioane de oameni se bazează pe aplicaţie zi de zi

    India a devenit cea mai mare piaţă a aplicaţiei, cu peste 200 de milioane de utilizatori. În unele oraşe, WhatsApp permite raportarea infracţiunilor sau problemele din trafic. În New Delhi, spre exemplu, femeile pot folosi un “grup de siguranţă” atunci când folosesc transportul public.

    În Kerala, utilizatorii pot trimite plângeri referitoare la acte de corupţie; ei pot ataşa fotografii sau filme pentru a susţine plângerea.

    Chira şi Narendra Modi, prim ministru al Indiei, a creat un grup pentru el şi colegii din guvern. Scopul este de a trimite atenţionări atunci când se organizează şedinţe de guvern, încercându-se astfel reducerea absenteismului din rândul demnitarilor.

    Recent, reprezentanţii Facebook – care deţine WhatsApp – şi-au anunţat intenţia de a intra pe piaţa plăţilor digitale.

    WhatsApp este folosit de peste un miliard de utilizatori în fiecare lună, fiind una dintre cele mai populare aplicaţii la nivel mondial.

  • Cum a reuşit o moldoveancă de 35 de ani să vândă plăcinte de 600.000 de euro anul trecut

    „Sunt moldoveancă de la Soroca, de pe malul Nistrului”, se prezintă tânăra antreprenoare. „Lucrez la o transformare treptată din «moldoveancă», aşa cum mi se spunea în 2012, la «moldoveanca de la Cuptorul Moldovencei», aşa cum încep oamenii să-mi spună.”

    Nicoleta Hriţcu este absolventă a două facultăţi, respectiv Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor din cadrul Universităţii „Al.I. Cuza” şi Facultatea de Teatru, la Universitatea de Arte „George Enescu”, ambele în Iaşi. Ea îşi aminteşte momentul în care a ales calea antreprenoriatului: „Aveam 30 de ani, un copil, avusesem câteva joburi la care nu făcusem performanţă şi ştampila cu minimul pe economie, pe care mi-o puneau pe masă toţi potenţialii angajatori. Cu toate astea, nu mă descurajasem, aveam o părere bună despre mine”, povesteşte ea. „Rezultatele tot întârziau să apară, experienţele mele ca angajat de până atunci s-au dovedit a fi controversate. Fiecare colaborare începea extraordinar. Angajatorii mei aveau adesea aşteptări mari în ceea ce mă priveşte, iar eu, de asemenea, porneam la drum cu un entuziasm debordant şi multe, multe idei, la care se adăuga dorinţa de a schimba lumea. Până la final însă, nu reuşeam să conving pe nimeni, lumea rămânea neschimbată, iar eu sfârşeam prin a arăta, probabil, precum Don Quijote.”

    Prin urmare, a decis să rişte şi să investească propriile resurse financiare într-un nou business. „Am muncit, însă nu oricum, ci respectând regulile jocului în care mă aventuram. La momentul respectiv aveam o idee care prindea din ce în ce mai mult viaţă. Îmi doream să fac ceva mai bine decât vedeam că se face deja, altfel decât o făceau companiile care aveau să fie viitorii mei competitori. Aşa am ajuns să mă poziţionez în piaţă cu un criteriu concret: gustul”, povesteşte Nicoleta Hriţcu. A făcut un plan, fiind în primă fază sprijinită financiar de familie, iar apoi a făcut rost şi de finanţare externă.

    Antreprenoarea spune că în 2012, când a început businessul, concurenţa în domeniu nu era atât de serioasă ca acum. „Între timp, piaţa s-a mai aglomerat. Chiar şi aşa, sunt câţiva jucători importanţi care îşi fac bine treaba, gândesc lucrurile pe termen lung, au viziune şi e o reală plăcere să-i urmăreşti. Însă eu sunt de părere că încă mai este loc de surprize.” Odată cu creşterea puterii de cumpărare în România, crede ea, s-a schimbat şi comportamentul de consum, astfel că oamenii au început să iasă în oraş din ce în ce mai des. „Consider că în prezent piaţa încă nu este satisfacută pe toate segmentele. Mai ales în Iaşi, unde oferta nu este foarte puternică, fie că vorbim despre fast-food, restaurante gourmet, patiserii şi cofetării. Celelalte oraşe mari, cum ar fi Cluj, Timişoara şi mai ales Bucureşti, ne-au luat-o înainte în multe aspecte: diversitate, calitate, creativitate, design şi chiar unicitatea ofertelor.” Piaţa alimentaţiei publice este una dintre cele mai dinamice industrii, spune tânăra antreprenoare. „Este foarte primitoare, dar şi cea mai controversată. Iartă greu greşelile şi consecinţele pot fi însemnate. Cred că oricine poate intra în această industrie, sunt însă foarte puţini cei care reuşesc să construiască reale poveşti de succes.”

    Nu se plânge de birocraţie, de impozite prea mari sau de taxe. „Nu pot, pentru că am creat şi dezvoltat o afacere sănătoasă, care funcţionează bine chiar şi în cadrul legal şi fiscal din România”, comentează antreprenoarea. „Nici finanţarea nu a fost niciodată pentru noi o problemă. Sunt foarte multe locuri de unde îţi poţi lua resursele băneşti necesare. Sunt adepta ideii «cine caută, găseşte», însă nu înainte de a te asigura că ştii ce vrei, ai un plan bun şi, desigur, referinţe bune.”

    Nicoleta Hriţcu spune că nu s-a lovit de prejudecăţile care uneori urmăresc doamnele din business, dar drumul său în afaceri nu a fost lipsit de probleme. „Nu pot să spun că am avut probleme cu prejudecăţi legate de faptul că sunt femeie. Mai degrabă vârsta mi-a dat de furcă”, spune ea. „Când intram în contact cu potenţialii colaboratori sau cu reprezentanţi ai instituţiilor statului, le stârneam şi un zâmbet în colţul gurii, a neîncredere. Nu ştiu dacă şi în celelalte oraşe mari din ţară, precum în Capitală, se întâmplă la fel, dar la Iaşi sunt foarte multe femei antreprenor şi toate se simt foarte bine în pielea lor. La fel şi eu. Sunt însă probleme pe care le-aş menţiona, mai ales încercările de a împăca munca şi viaţa de familie.”

    În prezent, Cuptorul Moldovencei are 26 de angajaţi şi planurile vizează angajarea altor 7-8 persoane. „În 2012, când am început businessul, eram doar doi angajaţi: eu şi un patiser. În 2013, eram cinci, apoi a crescut echipa progresiv: în 2014 eram 9 persoane, în 2015, 15, în 2016 am depăşit numărul de 20 de angajaţi. În 2017 preconizez că vom avea 30-35 de angajaţi”, notează Nicoleta Hriţcu. La ora actuală, antreprenoarea gestionează un laborator şi trei puncte de desfacere. Un nou laborator şi un alt punct de desfacere se află în amenajări; va ajunge astfel să controleze două laboratoare specializate: unul pentru patiserie şi unul pentru produsele de cofetărie, şi patru magazine proprii în Iaşi. Obiectivul general pentru Cuptorul Moldovencei este unul simplu: dorinţa ca produsele lor să ajungă la un număr cât mai mare de persoane, cu un preţ corect, afirmă antreprenoarea. Anul trecut, Cuptorul Moldovencei a raportat o cifră de afaceri de aproape 600.000 de euro, iar pentru 2017 Nicoleta Hriţcu şi-a stabilit ca obiectiv venituri de 800.000 de euro.

    Atunci când vorbeşte despre Cuptorul Moldovencei, spune că  îi este greu să cuantifice succesele, pentru că, argumentează ea, motorul afacerii nu a fost câştigul financiar, ci recunoaşterea propriei sale puteri de a construi ceva adevărat, valoros, dar şi cu extrem de multă responsabilitate faţă de toţi cei implicaţi. „Aşa am început, aşa funcţionăm şi acum. Pe traseu, am văzut şi potenţialul pe care îl are piaţa – mai mare decât mă aşteptam eu. Aşa am crescut din 2013 şi până în prezent deopotrivă cifra de afaceri, numărul de angajaţi, profitul. Şi nu ne oprim aici.”

  • Ce arme avem împotriva zgomotului din birouri?

    61% dintre angajaţi spun că posibilitatea de a se concentra şi munci fără întreruperi este prioritară la serviciu, arată un studiu realizat de Oxford Economics şi Plantronics. 1.200 de angajaţi au fost intervievaţi şi rezultatele arată că zgomotul şi factorii care distrag atenţia nu sunt doar deranjanţi, ci pot cauza şi scăderea productivităţii şi a nivelului de satisfacţie. 

    „Nu zgomotul este problema. Oamenii spun asta, dar nu asta e problema, ci distragerea atenţiei. În birouri, de multe ori oamenii vorbesc şi te pot distrage; astfel îţi pierzi concentrarea. Apoi îţi ia cam 23 de minute pentru a te putea concentra din nou la capacitate maximă”, spune Paul Clark, aflat într-o vizită în România. Aşadar, dacă un angajat este întrerupt de patru ori, fie de alţi oameni sau de ceva din mediul de lucru, o oră şi jumătate din programul de lucru este irosită.

    Potrivit unui sondaj realizat de William Belk, cofondator al firmei de consultanţă Formula Partners, la care au răspuns 2.000 de oameni din diferite industrii, 58% din angajaţii productivi au nevoie de spaţii private pentru a putea rezolva probleme şi 54% dintre ei au spus că actualul mediu al birourilor este prea zgomotos şi îşi pot pierde concentrarea uşor.

    „Acum trei ani am realizat o cercetare şi am întrebat oamenii care sunt problemele legate de birourile de tip open space. 93% dintre angajaţi au spus că zgomotul este principala problemă la birou, de care se leagă inabilitatea de a te concentra. La asta ne-am gândit când am realizat aceste produse”, adaugă Clark.

    În urma cercetării Plantronics a reieşit că 39% dintre respondenţi lucrează în camere de relaxare pentru a nu fi distraşi, 37% ascultă muzică pentru a bloca zgomotul din jurul lor, iar mai mult de o treime (34%) dintre angajaţi iau pauze de relaxare.

    Plantronics produce căşti Bluetooth, căşti wireless, echipamente audio pentru birouri, în special call-centeruri, iar mai nou lucrează la un produs numit Soundscape care vrea să elimine zgomotul din birourile open space şi astfel să mărească productivitatea angajaţiilor.

    Plantronics s-a născut în 1961 în clasicul stil american, într-un garaj unde doi piloţi de avioane comerciale au inventat o variantă uşoară a căştilor folosite în aviaţie. Unul dintre produsele companiei înfiinţate de Courtney Graham şi Keith Larkin a fost folosit în spaţiu de către astronautul Wally Schirra, dar şi pe lună de către Neil Armstrong.

    „Nu mai există zilele acelea când lucrezi doar la birou şi controlezi mediul înconjurător. Acum vorbeşti la telefon în toate împrejurările şi de aceea eliminarea zgomotului de fundal este foarte importantă pentru comunicare. În ultimele 12 luni am început să introducem produse dotate şi cu tehnologie activă de eliminare a zgomotului de fundal şi la recepţionare, nu doar la transmisie”, spune Paul Clark.

    Compania vinde atât segmentului de consumer, cât şi firmelor, care reprezintă majoritatea businessului. Vânzările enterprise ale Plantronics în 2016 au ajuns la 627 milioane de euro din totalul cifrei de afaceri (857 de milioane de euro). Per total, compania a înregistrat anul trecut o scădere a veniturilor faţă de 2015, de la 865 de milioane de euro la 857. „Pe plan global, piaţa de Bluetooth mono a scăzut destul de mult şi repede în SUA, fapt care are un impact mare asupra afacerii noastre, deoarece venitul nostru din segmentul consumer se plasează în jurul a 30%. Europa contribuie cu aproape 27% la venitul global, iar când dolarul creşte, contribuţia noastră scade. Dacă te uiţi doar la Europa, vezi că afacerea merge bine. Anul trecut am crescut cu 9% pe bătrânul continent”, spune Clark.

    Cea mai bună piaţă a companiei este cea a Statelor Unite, care îşi alocă mai mult de jumătate din venituri, urmată de Europa şi Africa, apoi Asia-Pacific şi la final America Latină. Compania nu dezvăluie date despre regiunea noastră sau despre România, însă şeful EMEA Plantronics a menţionat că ritmul de creştere a afacerii pe plan local este semnificativ mai mare decât cel înregistrat la nivelul întegii Europe.

  • Sfârşitul celei mai iubite băuturi de pe planetă. Două miliarde de oameni o consumă zilnic

    Seceta, inundaţiile, schimbările climatice deja ameninţă culturile de cafea din întreaga lume. Să fie ăsta sfârşitul cafelei aşa cum o ştim, se întreabă David Robson într-un articol BBC.

    Fermele de cafea din Chipas, Mexic se confruntă cu problemele ridicate de schimbările climei. Plouă mai mult decât în trecut şi asta face ca planta de cafea să producă mai puţin. Dacă în trecut, fermieri se bucurau de o clima stabilă, acum temperaturile variază foarte mult. Fie sunt temperaturi extrem de scăzute ce opresc creşterea plantei, fie temperaturi foarte ridicate ceea ce duce la uscarea plantei. Pe lângă asta, fermierii mai au de a face cu uragane sau alunecări de pământ. “Vremea este foarte ciudată. Se întâmplă lucruri pe care înainte nu le-am văzut niciodată”, a spus unul dintre fermieri.

    Aceste probleme nu sunt limitate doar Mexicului. Fermierii din America de Sud, Asia sau Africa sunt martori diminuării producţiei de cafea din cauza secetei sau inundaţiilor provocate de încălzirea globală.

    Efectele se vor vedea şi în cafenelele din lumea întreagă. În prezent se consumă două miliarde de căni de cafea pe zi pe tot globul.  În curând, dacă lucrurile continuă aşa, cererea va fi mai mare decât oferta.

    Pe segmentul comercial, există, în principal, două tipuri de cafea: arabica şi robusta. Arabica este cafeaua cea mai consumată, reprezentând aproximativ 70% din cafeaua consumată global. Aceasta este vulnerabilă la schimbarile climatice, are nevoie de temperatură constantă (18-22 de grade celsius) şi  de ploi regulate. Plantele delicate nu se pot adapta noilor condiţii imprevizibile, ce vin odată cu încălzirea globală.

    Recoltele de cafea din America de Sud au scăzut cu 20% în 2013. Şi recoltele din Tanzania au scăzut de la 500 de kg de cafea pe hectar la 300 de kg.  Iar Christian Bunn de la Universitatea Humboldt din Berlin estimează că terenurile potrivite pentru plantarea cafelei de tip arabica ar putea scădea cu până la 50% până în anul 2050 .

    În prezent se lucrează la producerea unei game de cafea care combină elemente din Arabica si Robusta, care ar putea rezista în condiţiile climaterice actuale. “Se lucrează la asta, însă nu ştim exact când noile tulpini vor fi disponibile”, a spus Ainhoa Magrach de la Institutul  ETH Zurich

    Consecinţele o să fie serioase  atât  pentru fermieri cât şi pentru iubitorii de cafea. Băutura ar putea devenii un lux, preţurile urmând să crească cu cel puţin 25% până în anul 2050.

  • Tusk: Problemele de securitate nu sunt o monedă de schimb în cadrul negocierilor pentru Brexit

    “Nimeni nu este interesat să utilizeze subiectul securităţii ca pe o monedă de schimb”, a declarat Tusk, adăugând că nu consideră ameninţătoare afirmaţiile oficialilor britanici privind cooperarea în domeniul securităţii după ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană.

    “Trebuie să fie o neînţelegere. Partenerii noştri sunt decenţi şi înţelepţi”, a continuat preşedintele Consiliului European, potrivit agenţiei de ştiri Reuters.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Viitorul devine realitate: Robocop va înlocui poliţiştii într-un oraş important din lume

    Dar, în timp ce versiunea originală a RoboCop din filmul turnat în 1987 îi urmărea şi îi dobora pe criminali, roboţii care vor fi trimişi pe străzile din emiratul arab se vor ocupa de probleme mai pământene, informează Rador.
     
    Primul poliţist robot multilingv va patrula străzile din Dubai începând din luna mai anul curent, iar publicul îi va putea raporta eventualele nereguli folosind touchscreen-ul de pe pieptul său. Robotul prietenos, care poate saluta şi poate da mâna, poate fi folosit de public şi pentru plata amenzilor de trafic.
     
  • Viitorul devine realitate: Robocop va înlocui poliţiştii într-un oraş important din lume

    Dar, în timp ce versiunea originală a RoboCop din filmul turnat în 1987 îi urmărea şi îi dobora pe criminali, roboţii care vor fi trimişi pe străzile din emiratul arab se vor ocupa de probleme mai pământene, informează Rador.
     
    Primul poliţist robot multilingv va patrula străzile din Dubai începând din luna mai anul curent, iar publicul îi va putea raporta eventualele nereguli folosind touchscreen-ul de pe pieptul său. Robotul prietenos, care poate saluta şi poate da mâna, poate fi folosit de public şi pentru plata amenzilor de trafic.
     
  • Studiu: Procentul utilizatorilor care folosesc programe de tip adblock s-a dublat în ultimul an

    Potrivit studiului, procentul celor care nu au instalat, însă au aflat de existenţa programelor de blocare a publicitaţii online a crecut cu 8% faţa de anul trecut, de la 43,3% la 51,3%.

    „În topul activităţilor online afectate de publicitatea agresivă au rămas, ca şi anul trecut, citirea ştirilor şi vizionarea de filme online, utilizatorii de internet semnalând astfel domeniile cu cele mai mari probleme când vine vorba de afişarea publicitaţii”, se arată în studiu.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Mevlut Cavusoglu: Turcia şi Rusia au restabilit relaţiile şi acum colaborează pe probleme regionale

    “Am rezolvat neînţelegerile cu Rusia. În acest moment, legăturile noastre au fost restabilite şi cooperăm în rezolvarea unor probleme regionale”, a spus Mevlut Cavusoglu, menţionând ca arii de cooperare subiecte precum Siria şi Azerbaidjan.

    În acelaşi timp, a spus ministrul, Ankara continuă “să susţină integritatea teritorială a Georgiei şi a Ucrainei (…)”.

    Relaţiile dintre Rusia şi Turcia s-au deteriorat după ce armata turcă a doborât, în noiembrie 2015, un bombardier rus care participa la o operaţiune antiteroristă în Siria.

    Ankara a susţinut că avionul a încălcat spaţiul aerian turc din apropiere de graniţa cu Siria. Ministerul rus al Apărării a anunţat însă că avionul zbura deasupra teritoriului sirian şi că nu a încălcat deloc spaţiul aerian al Turciei.

    Pe data de 28 noiembrie 2015, preşedintele rus Vladimir Putin a semnat un decret prin care impunea măsuri de ordin economic Turciei, iar pe 1 ianuarie 2016, aceste sancţiuni au intrat în vigoare.

    Preşedintele turc, Recep Tayyip Erdogan, şi-a cerut scuze pentru incident în iunie 2016 iar relaţiile bilaterale au început să se amelioreze.

  • Din ciclul “e bine de ştiut”: tarifele unui ucigaş plătit italian

    Este vorba de Giancarlo Orsini, de 48 de ani, care a “rezolvat” o serie de probleme pentru mafie în anii 2013 şi 2014. Astfel, investigatorii au aflat că a ologi pe cineva Orsini primea 3.500 de euro, iar o crimă costa 25.000 de euro. Orsini a mărturisit cinci atentate armate şi crime, relatează Telegraph, care preia Corriere della Sera.

    Modul de acţiune era relativ simplu: Orsini ajungea la locul faptei călare pe scuter şi purtând cască şi ochelari de soare, anunţa că este călăul şi trăgea. Pe Cinzia Pugliese, o cosmeticiană de 61 de ani, a împuşcat-o picioare, în salonul ei, pentru 3.500 de euro. Pe Frederico Di Meo, un dealer de cocaină de 37 de ani care a intrat în conflict cu o bandă de albanezi, l-a împuşcat, pentru 17.000 de euro, în piept şi în cap, în faţa unui supermarket.

    Pe Sesto Corvini, un cămătar care se ocupa şi de dezvoltări imobiliare, l-a împuşcat în maşină, undeva în suburbiile Romei. A primit pentru asta 25.000 de euro. Poliţa a precizat că l-a prins pe Orsini după ce un scuter furat şi folosit într-un jaf a fost identificat la locuinţa sa; tot acolo au mai fost găsiţi ochelarii de soare stropiţi cu sânge şi arma folosită în atacuri.