Tag: problema

  • Băsescu: Avem o problemă cu rezerviştii, foarte mulţi sunt plecaţi la muncă în străinătate

     “S-a pus problema unei analize a capacităţii noastre de a chema rezerviştii sub arme, dacă ar fi nevoie. Avem o mare problemă aici, pentru că foarte mulţi rezervişti sunt la muncă în Spania, în Italia, în Germania. Deci este un subiect pe care CSAT îl va analiza în perioada următoare, el a făcut subiect de discuţie în ultimul CSAT”, a spus şeful statului, la Adevărul Live.

    Preşedintele a spus că “va trebui să ne refacem capacitatea de a ne aduce rezerviştii sub arme, dacă este nevoie” şi a menţionat că guvernele vor trebui să înţeleagă că este un imperativ creşterea capacităţii de luptă a armatei române.

    Traian Băsescu a mai declarat că este clar că se fac investiţii, ele fiind mai puţin publice.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ministru suedez: România nu are voinţă politică în problema romilor. Trebuie monitorizare comună UE

     “Suedia a negociat mai multe luni cu România în privinţa folosirii fondurilor europene pentru romi, astfel încât aceştia să nu mai emigreze. Sunt dezamăgită de faptul că Guvernul român nu a dorit să coopereze la nivel european. Avem nevoie de alţi actori pentru aceste negocieri”, a precizat ministrul suedez pentru Afaceri Europene, Birgitta Ohlsson, într-un interviu acordat cotidianului austriac Der Standard.

    Întrebată de ce a blocat România crearea unui “taskforce” (un ajutor extern pentru cheltuirea fondurilor europene destinate integrării romilor – n.r.), Birgitta Ohlsson spus că sunt mai multe motive, printre care şi mândria.

    “Cred că există mai multe motive. În România lipseşte voinţa politică. În acelaşi timp nu există capacitatea administrativă pentru utilizarea eficientă a banilor UE. Este una dintre cele mai sărace ţări din Uniune. Probabil că şi mândria joacă un rol – România nu doreşte să aibă observatori din alte ţări”, a declarat oficialul suedez.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ce primesc locuitorii din alte ţări ca să facă mai mulţi copii

    Japonia, spre exemplu, cheltuie aproape 30 de milioane dolari pe evenimente matrimoniale sau copii-roboţi care să îi convingă pe oameni că îşi doresc să aibă copii adevăraţi. În Danemarca şi Suedia, guvernele investesc sume impresionante în campanii publicitare care să le amintească oamenilor că datoria civică se referă şi la lucrurile care se petrec în dormitor, relatează qz.com.

    În cele mai multe părţi, însă, s-a ales o metodă ceva mai practică: autorităţile oferă pe post de “afrodisiac” bani, maşini sau frigidere. Şi chiar dacă sunt şanse mici ca aceste  “prime” oferite să schimbe în mod radical rata natalităţii, populaţia va învăţa în timp că a avea un copil este un lucru bun.

    Finlanda oferă un pachet de maternitate care conţine haine, pijamale sau cărţi pentru familiile nou-născuţilor. La schimb, oamenii pot opta pentru un cec de 140 de euro. Aceeaşi practică se regăseşte şi în Singapore, unde guvernul oferă o geantă plină de cadouri pentru a sărbători evenimentul.

    În 2007, Rusia a declarat data de 12 septembrie ca zi naţională a procreerii şi oferea femeilor însărcinate şansa de a câştiga frigidere, maşini sau bani.

    Cea mai cunoscută formă de încurajare rămâne însă cea financiară, fie prin oferirea unor sume de bani, fie prin asigurarea unor reduceri de taxe sau impozite. Franţa este un exemplu de succes în această privinţă, pachetul de ajutor financiar oferit de guvern familiilor cu nou-născuţi ducând ţara pe unul din primele locuri în Europa din punct de vedere al natalităţii.

  • Cum luptă preşedinţii americani cu diferenţele de fus orar?

    Richard Nixon avea o metodă interesantă împotriva oboselii, el oprindu-se de obicei într-o ţară aflată de-a lungul traseului. Înainte de vizita sa istorică în China, Nixon a oprit o noapte în Hawaii şi apoi o noapte în Guam, relatează Business Insider.

    Dwight D. Eisenhower folosea o idee mult mai simplă: ajungea la destinaţie cu câteva zile mai devreme, dându-şi timp pentru a se acomoda cu noul orar. Studii efectuate ulterior au arătat că metoda funcţionează parţial: pentru fiecare oră în plus sau în minus, este nevoie de o zi întreagă de adaptare. Astfel, în cazul unei vizite în Australia, Eisenhower ar fi avut nevoie de mai bine de o săptămână de odihnă.

    Barack Obama, actualul preşedinte al Statelor Unite, face uz de ultimele descoperiri din medicina modernă. O notă apărută în 2010 pe una din fişele sale medicale face trimitere la un medicament împotriva oboselii, mai precis un stimulent care îl ajută să rămână concentrat fără a pierde prea mult timp.

    Ronald Reagan a fost preşedintele cel mai preocupat de problema diferenţelor de fus orar. El a fost unul dintre cei mai importanţi promotori ai regimului Argonne, sistem e folosea ideea unei schimbări de patru zile a dietei pentru a contracara starea de oboseală. Pe scurt, regimul presupune alternarea zilelor cu mese bogate cu zilele fără niciun fel de mâncare, astfel încât organismul să fie în permamenţă alert.

  • Două site-uri care ilustrează inconsecvenţa şi lipsa de viziune a administraţiei în IT

    Absenţa unor îmbunătăţiri radi­cale în calitatea serviciilor furnizate de instituţiile pu­blice, în ciuda numeroaselor proiecte de informatizare cu bugete ce ajung şi la zeci de milioane de euro, este determinată de faptul că în multe cazuri nu statul vine către companiile de IT cu o problemă de rezolvat, ci firmele de IT vin către instituţii cu propuneri de proiecte pe care le pot livra rapid – dar care rareori ţin cont de problemele pe care sectorul public le are, afirmă Eugen Schwab-Chesaru, mana­ging director pentru Europa de Est al companiei de consultanţă şi cercetare de piaţă Pierre Audoin Consultants (PAC).

    „Toată problema pleacă de la perver­sitatea faptului că nu avem decât foarte rar la nivel guvernamental oameni care să vrea să facă ceva bun. Pentru că s-ar putea. Ei ar trebui să se întrebe – ce e în Austria, ce e în Polonia, ce e în Franţa, ce este oriunde altundeva? Şi te uiţi şi vezi. Eu, ANAF, eu, Ministerul Muncii, am această problemă, ia să văd cum rezolvă alţii problema asta.“

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Balcerowicz despre Rusia: Cea mai bună reacţie ar fi să nu ignorăm pericolul acţiunilor lui Putin

    Într-un interviu acordat MEDIAFAX, Balcerowicz se pronunţă în favoarea întăririi unităţii Occidentului şi a unei Alianţe economice transatlantice.

    “O lecţie din ceea ce Putin a făcut este că Europa are mare nevoie de o politică energetică mai bine coordonată”, afirmă el.

    Prof. Dr. Leszek Balcerowicz va veni în România, urmând să participe la “Conferinţa de Risc de Ţară Coface 2014”, organizată de Coface şi Agenţia de presă Mediafax în 9 aprilie.

    Balcerowicz este un renumit economist şi politician, fiind considerat arhitectul reformelor iniţiate în Polonia în 1989, după căderea comunismului. Având realizări remarcabile, el a fost o figură dominantă în dezvoltarea ţării şi în strategia economică a Poloniei în perioada 1989-2007. Ca vicepremier, Balcerowicz a contribuit la transformarea istorică a Poloniei prin trecerea de la economia centralizată la o economie de piaţă, îmbinând vastele sale cunoştinţe în economie şi ştiinţe sociale cu valorile filozofiei morale şi politice.

    Prezentăm prima parte din interviul pe care Leszek Balcerowicz l-a acordat Agenţiei de presă MEDIAFAX:

    Reporter: Ce ar trebui să înveţe Europa din conflictul Ucraina-Rusia?

    Leszek Balcerowicz: Aceasta nu este doar o problemă a Ucrainei, ci este una europeană, dacă nu chiar globală, deoarece cred că pentru prima dată de când Saddam Hussein a invadat Kuweitul, avem de-a face cu o invazie a unei ţări asupra alteia, cu încălcarea tuturor tratatelor. Dacă acest incident va fi perceput drept benefic de către agresori – adică Putin şi aliaţii săi – atunci cred că lumea va fi mult mai puţin sigură, iar garanţiile oferite de Occident vor fi lipsite de valoare.

    Aşa că aceasta este o problemă globală şi nu este doar în interesul Ucrainei şi al Europei de Est, dar cred că este şi în interesul Occidentului să ia măsuri astfel încât acest incident să nu fie perceput ca fiind benefic agresorului.

    Reporter: Această criză ar putea genera o nouă criză economică mondială?

    Leszek Balcerowicz: Nu poţi preveni riscurile într-o astfel de situaţie şi consider că riscul major ar fi să pretindem că nu s-a întâmplat nimic şi să nu reacţionăm cu măsuri care să-l descurajeze pe Putin. Dacă luăm aceste măsuri, atunci există riscul unor anumite reacţii din partea Rusiei, iar acesta este un risc real, dar cred că este un risc mult mai mic decât acela de a ignora pericolul demersului lui Putin. Dacă vrei să întăreşti economia în perioade dificile, atunci accelerează reformele. Şi fiecare ţară necesită anumite reforme. Este valabil pentru Polonia, este valabil pentru România, este valabil pentru Franţa, este valabil pentru Statele Unite etc.

    Reporter: Deci cea mai bună reacţie ar fi…

    Leszek Balcerowicz: Cea mai bună reacţie ar fi să nu ignorăm ameninţarea. Şi dacă ne temem de riposta economică a Rusiei, atunci să ne îmbunătăţim politicile economice, pentru a întări economia. După cum am spus, fiecare ţară are de făcut anumiţi paşi. Şi, de asemenea, ceea ce este foarte important, este întărirea unităţii Occidentului – aceasta înseamnă Alianţa Transatlantică între SUA şi UE. Cred că ar trebui accelerate măsurile pentru crearea Alianţei economice transatlantice. O lecţie din ceea ce Putin a făcut este că Europa are mare nevoie de o politică energetică mai bine coordonată.

    Reporter: Consideraţi că sancţiunile economice împotriva Rusiei sunt o opţiune corectă sau ar putea avea efect de bumerang?

    Leszek Balcerowicz: Absenţa sancţiunilor economice sau a sancţiunilor economice serioase ar fi mult mai periculoasă decât aplicarea unor sancţiuni economice dure. Trebuie întotdeauna analizate opţiunile şi riscurile. Repet: Nu ignoraţi această situaţie! Şi trebuie avut în vedere că Produsul Intern Brut cumulat al Occidentului – Europa şi Statele Unite – este de aproape 20 de ori mai mare decât al Rusiei. Rusia este o economie subdezvoltată, exporturile se bazează în proporţie de peste 70% pe materii prime, în special petrol şi gaze.

    Reporter: Care credeţi că vor fi statele cele mai afectate de această situaţie?

    Leszek Balcerowicz: Depinde de riposta Rusiei la măsurile dure din partea Occidentului. Amintiţi-vă că ei depind foarte mult de exporturile de petrol şi gaze şi că băncile lor sunt fragile!

    Aşa că nu ştim ce vor face în replică la măsuri mai ferme din partea Occidentului. Oricum, în ceea ce priveşte riposta economică, opţiunile lor sunt limitate, pentru că ritmul de creştere economică e încetinit, PIB aproape stagnează, sectorul financiar este fragil, exporturile, aşa cum am spus, sunt reprezentate majoritar de materii prime, iar ei trebuie să exporte pentru a obţine bani.

    Reporter: Ţări precum Polonia şi România s-ar putea trezi la mijloc, între Rusia şi statele occidentale.

    Leszek Balcerowicz: Aici nu vorbim despre măsuri luate de unul sau mai multe state individual, ci despre măsuri luate de UE, în ansamblu, şi, chiar mai mult, de întreg Occidentul. Rolul nostru va fi atunci să acţionăm în cadrul acestor structuri pentru a încerca să obţinem răspunsuri decisive. Cred că liderii polonezi deja au făcut asta. Nu pot comenta în ceea ce priveşte România pentru că nu deţin suficiente informaţii.

    Reporter: Unele ţări sunt extrem de dependente de gazul rusesc şi s-ar putea afla într-o situaţie dificilă.

    Leszek Balcerowicz: Este adevărat, dar, repet, aceasta este o decizie strategică, ce implică anumite riscuri, iar eu sunt profund convins că riscul de a nu da o replică dură agresiunii ruse este, pe un termen ceva mai lung, mai mare decat acela de a riposta.

    Mai mult, ca membru al UE, beneficiezi de protecţie. Nu completă, dar dacă Rusia încearcă să agreseze anumite ţări, riposta va veni din partea Uniunii Europene ca întreg, nu doar izolat din partea statelor care sunt afectate.

    Prof. Dr. Leszek Balcerowicz se va afla la Bucureşti, urmând să participe la “Conferinţa de Risc de Ţară Coface 2014”, organizată de Coface şi Agenţia de presă Mediafax în 9 aprilie, de la ora 9.00, la Hotel Hilton.

    “Conferinţa de Risc de Ţară Coface 2014” este eveniment premium şi s-a dezvoltat peste ani, devenind o tradiţie şi un eveniment de referinţă pentru mediul de afaceri. Ediţia de anul acesta va beneficia de participarea a peste 300 de persoane, mai exact reprezentanţi de top din cele mai mari companii româneşti, dar şi multinaţionale, experţi în riscul de ţară şi specialişti din domeniul academic, bancar şi investitori străini.

    Printre lectorii deja confirmaţi se mai numără: Prof. Dr. Yves ZLOTOWSKI – Economist Şef Coface; Valentin LAZEA – Economist şef al Băncii Naţionale din România, economiştii şefi ai celor mai importante bănci din România, miniştri, reprezentanţi ai mediului de afaceri intern şi internaţional.

    Pentru a participa la “Conferinţa de Risc de Ţară Coface 2014” este necesară completarea formularului de înregistrare online, la adresa: http://mediafaxtalks.ro/risc-tara-coface/inregistrare.htm

    Mai multe informaţii despre conferinţă pot fi aflate accesând website-ul evenimentului: http://mediafaxtalks.ro/risc-tara-coface/index.htm

  • Timoşenko îl atacă pe Vladimir Putin: Liderul rus recurge la “metode de război” pentru a “distruge lumea”. Nimeni nu poate contesta că acest bărbat are probleme psihice

     În timpul discursului de marţi, el a transmis următorul mesaj occidentalilor: “Eu nu am absolut nicio problemă cu voi”, a afirmat ea pentru ediţia de miercuri a cotidianului Bild, potrivit unor extrase publicate marţi seara.

    Liderul prooccidental, tratată într-un spital din Berlin din cauza unei hernii de disc, a denunţat “propaganda fascistă” a liderului rus, care, în opinia ei, recurge la “metode de război” pentru a “distruge lumea”.

    “Mai nimeni nu poate contesta că acest bărbat are probleme psihice”, a adăugat ea.

    Preşedintele rus, Vladimir Putin, a semnat, marţi, un acord cu noii lideri proruşi ai Crimeei privind alipirea acestei peninsule din sudul Ucrainei la Rusia. Semnarea a avut loc după un discurs al preşedintelui la Kremlin, marcat de accente de patriotism şi un ton puternic antioccidental.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Timoşenko îl atacă pe Vladimir Putin: Liderul rus recurge la “metode de război” pentru a “distruge lumea”. Nimeni nu poate contesta că acest bărbat are probleme psihice

     În timpul discursului de marţi, el a transmis următorul mesaj occidentalilor: “Eu nu am absolut nicio problemă cu voi”, a afirmat ea pentru ediţia de miercuri a cotidianului Bild, potrivit unor extrase publicate marţi seara.

    Liderul prooccidental, tratată într-un spital din Berlin din cauza unei hernii de disc, a denunţat “propaganda fascistă” a liderului rus, care, în opinia ei, recurge la “metode de război” pentru a “distruge lumea”.

    “Mai nimeni nu poate contesta că acest bărbat are probleme psihice”, a adăugat ea.

    Preşedintele rus, Vladimir Putin, a semnat, marţi, un acord cu noii lideri proruşi ai Crimeei privind alipirea acestei peninsule din sudul Ucrainei la Rusia. Semnarea a avut loc după un discurs al preşedintelui la Kremlin, marcat de accente de patriotism şi un ton puternic antioccidental.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Voinea se dezice de Electorată: “Nu este la mine, e pe politică fiscală”

     “Nu e la mine, e pe politică fiscală”, a răspuns Voinea întrebat dacă poate da detalii privind stadiul proiectului de act normativ şi când va intra în vigoare măsura de spijinire a persoanelor cu credite, anunţată de premierul Victor Ponta.

    Preşedintele Traian Băsescu declara în urmă cu o lună că prim-viceguvernatorul BNR Florin Georgescu a fost unul dintre artizanii “electoratei”, şeful statului menţionând că doreşte ca Banca Naţonală să nu ajungă în situaţia de a executa dispoziţiile Guvernului.

    Ulterior, BNR a răspuns printr-un comunicat în care susţinea că schema fiscală pentru restructurarea creditelor populaţiei a fost concepută, iniţiată şi dezvoltată de ministrul delegat pentru Buget, Liviu Voinea, invocând ca semnificativ în acest sens un articol publicat de Voinea pe site-ul Financial Times.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Liderul Jobbik către Băsescu şi Ponta: Ori sunteţi dezinformaţi, ori faceţi un joc antimaghiar

     Într-un mesaj postat pe pagina sa de Facebook şi adresat preşedintelui Traian Băsescu şi premierului Victor Ponta, Vona Gabor îşi exprimă “nedumerirea” faţă de intenţia autorităţilor române de a-i interzice prezenţa pe teritoriul ţării.

    Vona se întreabă ce ilegalitate a comis, în condiţiile în care nu a făcut altceva decât să mărşăluiască în mod paşnic la manifestarea de luni seară, de la Târgu Mureş.

    “Dacă pentru acest lucru sunt interzis, atunci ce se va întâmpla cu miile de participanţi? Vor fi interzişi din ţară şi liderul belgian, catalan şi basc, care la fel au participat? Ei nu doar au mărşăluit în linişte, ca mine, ci au susţinut şi discursuri remarcabile”, arată Vona.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro