BusinessMagazin

Tag: presa

  • Opinie George Mioc, CEO PSI Industries: O mită cu acte în regulă de la guvernul PSD

    Sâmbătă seara, într-un interviu pentru B1, primul-ministru i-a spus domnului Dan Andronic, care a întrebat cum are de gând să ajute presa: „I-am cerut domnului Teodorovici şi încercăm să găsim o soluţie prin care să sprijinim acele mijloace de presă care prezintă ştiri (…) Televiziuni, radiouri, pentru că este audiovizualul. Cu presa scrisă nu am avut încă o discuţie, mai ales că majoritatea presei scrise s-a mutat pe online şi costurile sunt diferite. (…) Mai degrabă decât bani direcţi, reduceri de taxe şi impozite”.

    Am să o spun de la bun început: este o intenţie profund incorectă şi discriminatorie, atât faţă de alţi operatori economic, cât şi faţă de alte mijloace de informare în masă, precum publicaţiile tipărite sau site-urile de ştiri.

    Nu am uitat că şi fostul premier PSD Adrian Năstase şi-a cumpărat presa cu mijloace asemănătoare. Prin 2003, când mass media era aproape complet subjugată de diferite găşti din PSD, Clubul Român de Presă discuta cu guvernul facilităţi fiscale, sprijin pentru o reţea de chioşcuri de difuzare şi cine ştie ce altceva. Nu uit că în fruntea negociatorilor se afla directorul de atunci al ziarului Ziua, Sorin Roşca Stănescu, cel care – ce ciudată este viaţa uneori – a ajuns ulterior exact în celula lui Adrian Năstase. Facilităţile fiscale oferite de regimul PSD din anii 2001-2004 nu au ajutat cu nimic majoritatea publicaţiilor, care au rămas la fel de orientate către puterea politică, nu către cititori.

    Nu este mare diferenţă între ceea ce a făcut Adrian Năstase şi momeala pe care Victor Ponta o aruncă televiziunilor de ştiri. Primul-ministru îşi ajută doar prietenii: majoritatea acestor canale de informare, în frunte cu Antena 3, îi sunt deja aservite. Dânsul nu pare a fi preocupat să recupereze prejudiciul din dosarul Voiculescu – despre acest subiect a spus misterios c㠓e într-o categorie a unei poveşti complicate” – ci să ajute grupul Gâdea-Badea-Ciuvică. În plus, Antena 3, RTV-ul lui Sebastian Ghiţă şi toate celelalte televiziuni de ştiri au şi site-uri. Orice ajutor de stat se va răsfrânge favorabil şi asupra acestor site-uri, oferind un avantaj asupra celor nu au în spate o televiziune – de la Hotnews şi ziare.com la Evenimentul zilei sau Business Magazin. Nici nu vreau să insist cât de imoral este faptul că de acest ajutor benficiază trusturi construite cu bani sifonaţi de la statul român.

    Sunt pe deplin conştient de situaţia imposibilă a presei din România. Urmăresc în aceste zile cum se zbate să se salveze agenţia de presă Mediafax. Dacă Mediafax va înceta să difuzeze informaţii, presa va rămâne 100% la mâna Agerpres, agenţia de partid şi de stat condusă de un fost slujbaş al PSD. Am dat acest exemplu doar ca să arăt că înţeleg ce se întâmplă în media şi că poate mulţi vor fi tentaţi să creadă că orice ajutor este binevenit. Ar greşi! Domnul Ponta face un cadou otrăvit. Banii săi (de fapt, banii contribuabililor) nu vor ajuta presa liberă. Dimpotrivă, îi va crea probleme, pentru că ajutorul de stat va fi astfel conceput încât să ajungă doar la amicii PSD. Dacă acest bonus fiscal de la domnul Ponta către Antena 3 va fi legiferat, va fi doar o lovitură de imagine dată presei, pentru că publicul îl va percepe ca pe o încurajare pentru mercenarii care au făcut deja atât de mult rău acestei bresle.

    Notă: Opinia prezentată îi aparţine domnului Mioc şi nu implică în niciun fel redacţia Business Magazin sau organizaţia din care publicaţia face parte.

  • ActiveWatch: Libertatea presei este afectată de politizare şi mecanisme corupte de finanţare

    Potrivit raportului “FreeEx Libertatea Presei în România 2014 – 2015”, lansat marţi de organizaţia ActiveWatch, 2014 a fost un an electoral cu o intensă dinamică politică, fapt care a scos în evidenţă, mai acut decât în anii precedenţi, principalele probleme care afectează libertatea presei.

    ActiveWatch aminteşte în raportul său că, în 2014, România s-a situat pe locul 52 în clasamentul internaţional anual privind libertatea presei realizat de organizaţia Reporteri fără Frontiere, în declin cu şapte locuri faţă de anul precedent (când s-a situat pe locul 45).

    Totodată, mai mult de jumătate dintre români (52%) au declarat că presa din România este “mai degrabă dependentă” sau “dependentă”. Un român din cinci este de părere că presa este liberă (“complet independentă” sau “mai degrabă independentă”), în timp ce 24% dintre români cred că presa “nu este nici independentă, nici dependentă”, potrivit sondajului “Încrederea publicului în mass-media din România”, dat publicităţii în februarie 2014 şi realizat de Kas & Market Links pentru Fundaţia Konrad Adenauer Stiftung, pe un eşantion de 1.000 de persoane din mediul urban şi rural, la nivel naţional.

    “Transformarea presei în instrument de propagandă politică a fost mai vizibilă ca oricând, mai ales în contextul unui an electoral. Campania electorală a fost marcată de partizanate făţişe ale televiziunilor de ştiri, însoţite de manipulări, dezinformări, atacuri la persoană şi de exploatarea sensibilităţilor naţionale şi religioase”, se mai spune în raportul FreeEx lansat marţi de ActiveWatch.

    Conform sursei citate, mass-media au fost din nou folosite de unii patroni pentru a pune presiune pe justiţie, iar acţiunile justiţiei au expus legăturile corupte dintre presă, mediul politic şi cel de afaceri. “Unele dintre acestea sunt specifice crimei organizate”, spune ActiveWatch.

    În acelaşi raport se precizează că, în ultimul an, “au apărut noi cazuri de corupţie în presă de care se fac vinovaţi patroni, administratori de presă, dar şi jurnalişti”. Totodată, potrivit ActiveWatch, “patroni şi finanţatori de presă au fost arestaţi pe bandă rulantă pentru fapte de corupţie sau evaziune fiscală”, dar s-au înregistrat şi noi cazuri de jurnalişti inculpaţi sau condamnaţi pentru mită sau şantaj.

    În plus, raportul face referire la faptul că un jurnalist s-a deconspirat ca agent sub acoperire al unor servicii de informaţii, iar George Maior, la momentul respectiv director al Serviciului Român de Informaţii (SRI), a confirmat existenţa agenţilor infiltraţi în redacţii.

    În raport se mai spune că “directorul SRI, George Maior, a jignit şi ameninţat deschis oponenţii legilor Big Brother (jurnalişti, organizaţii de drepturile omului, membrii Curţii Constituţionale)”, dar şi că “legile Big Brother au fost declarate neconstituţionale”. “Un cor întreg de jurnalişti a susţinut deschis legile Big Brother şi SRI”, precizează ActiveWatch.

    Pe de altă parte, potrivit raportului, “campionii” insultelor şi ameninţărilor la adresa jurnaliştilor au fost, din nou, demnitarii. Totuşi, conform ActiveWatch, în ultimul an, “a explodat” şi numărul insultelor între oamenii din presă apropiaţi taberelor politice.

    În raport se face referire şi la faptul că un jurnalist a fost bătut, jignit şi înjurat de poliţişti în interiorul unei secţii de poliţie din centrul Capitalei, chiar în timp ce documenta un subiect despre abuzurile poliţistilor. De asemenea, mai mulţi reporteri au fost bruscaţi sau insultaţi în timpul unor proteste de stradă, iar mai mulţi reprezentanţi ai forţelor de ordine au făcut abuz de poziţia lor în raport cu libertatea cetăţenilor de a se exprima şi de a se asocia în spaţiul public.

    ActiveWatch mai remarcă în raportul FreeEx că preşedintele, premierul şi unii miniştri fug de întrebările incomode sau răspund cu insulte la adresa jurnaliştilor. “Guvernul a sacrificat libertatea de exprimare a jurnaliştilor şi cetăţenilor pentru a face pe plac delegaţilor Guvernului chinez”, mai spune ActiveWatch, făcând referire la faptul că unei publicaţii i-a fost interzis accesul în Palatul Victoria la întâlnirile dintre premier şi oaspeţii chinezi.

    Raportul face trimitere şi la alte situaţii care au afectat libertatea presei, respectiv la faptul că unele instituţii ale statului impun tarife exagerate pentru documentele de interes public eliberate, restricţionând accesul la informaţii de interes public.

    Totodată, conform raportului, au existat destul de multe situaţii în care autorităţile române au încercat să limiteze dreptul la liberă exprimare a minorităţii maghiare.

    Potrivit ActiveWatch, criza economică a continuat să afecteze piaţa de media, fiind coroborată cu problemele penale ale unor patroni/ finanţatori de presă. În acelaşi timp, “condiţia jurnalistului a devenit şi mai precară, pe fondul disponibilizărilor, întârzierilor salariale şi insolvenţelor în care se află o parte semnificativă a presei”.

    În acest context, încrederea publicului în mass-media a continuat să scadă, iar “electoratul pare să se fi îndreptat masiv spre surse alternative de infomare, cum ar fi mediile online, fie ele de tip mainstream sau alternativ, fie către social media”, se spune în raportul FreeEx.

    Pe de altă parte, raportul FreeEx face referire la problemele cu care s-au confruntat în ultimul an Societatea Română de Televiziune (SRTv) şi Societatea Română de Radiodifuziune (SRR), dar şi Consiliul Naţional al Audiovizualului (CNA).

    ActiveWatch precizează că “o serie de produse editoriale au fost cenzurate de persoane cu funcţii de conducere din TVR”, iar preşedintele-director general al TVR s-a plâns de existenţa unor intervenţii de natură politică din partea partidului de guvernământ.

    “Conducerile TVR şi SRR au blocat abuziv candidaturile unor persoane din afara instituţiei pentru locurile din CA (Consiliile de Administraţie, n.r.) rezervate reprezentanţilor salariaţilor”, se spune în acelaşi raport.

    Totodată, ActiveWatch menţionează că instanţele au stabilit că televiziunea şi radioul public se află sub incidenţa Legii accesului la informaţii de interes public.

    Pe de altă parte, potrivit ActiveWatch, CNA “s-a discreditat în ochii publicului din cauza proastei funcţionări, a timidităţii cu care sancţionează încălcarea legii, a conflictelor interne între membri, a prestaţiei preşedintei instituţiei şi a problemelor penale care o vizează pe aceasta şi pe încă o membră”. “Din înregistrările unor discuţii interne între preşedinta CNA şi angajaţi reiese că anumite televiziuni ar fi fost favorizate, iar unor operatori de cablu li s-ar fi solicitat sponsorizări”, spune ActiveWatch.

    De asemenea, potrivit ActiveWatch, CNA nu a funcţionat în perioada campaniei pentru alegerile prezidenţiale din lipsă de cvorum, partidele parlamentare nemanifestând interes pentru desemnarea rapidă a unor noi membri.

    Potrivit raportului FreeEx, numărul de litigii civile pare să fi crescut în ultimul timp, în special după adoptarea noului Cod civil. “Campioni absoluţi la numărul de procese în calitate fie de reclamant, fie de pârât sunt grupul Intact şi (foşti şi actuali) angajaţi ai acestuia”, spune ActiveWatch.

    În plus, în acelaşi raport se precizează că “instanţele au început să oblige la publicarea de scuze”. “Alte măsuri, care pot fi considerate disproporţionate, sunt: obligarea la publicarea unor hotărâri judecătoreşti integrale (ceea ce implică logistică şi costuri nerealiste) şi obligarea la ştergerea unor articole din mediul online”, mai spune ActiveWatch.

    Raportul “FreeEx Libertatea Presei în România 2014 – 2015” a fost redactat în cadrul programului FreeEx al ActiveWatch. Acest program a început în 1999 şi îşi propune să contribuie la protejarea şi promovarea dreptului la liberă exprimare şi a libertăţii presei.

  • Clubul Român de Presă, de 3 mai: Presa are nevoie de obiective comune de relansare

    “Mass-media din România sunt confruntate şi în acest an cu agravarea problemelor interne şi cu efectele existenţei într-un mediu economic ostil, contextul arătând că nu sunt premise ale unei redresări în 2015. În aceste condiţii, este necesară o conjugare a eforturilor în direcţia unor obiective comune şi a unei strategii unitare de relansare a industriei mass-media. Identificarea obiectivelor şi conturarea strategiei de relansare trebuie să fie rezultatul inspiraţiei şi solidarităţii în interiorul profesiei”, se spune în declaraţia Clubului Român de Presă (CRP).

    CRP susţine că “solidaritatea şi obiectivele comune de redresare pot face presa un partener puternic şi valabil într-un dialog cu autorităţile, care să ducă la rezultate reciproc avantajoase”, întrucât “mass-media solide şi profesioniste sunt de domeniul interesului general”.

    “Dincolo de problemele economice, liderii editoriali trebuie să reflecteze la soluţii pentru rezolvarea crizei de identitate pe care o traversează majoritatea redacţiilor. Una dintre aceste soluţii este redescoperirea şi susţinerea fără rezerve a jurnalismului de calitate, creativ şi de substanţă”, se mai spune în comunicatul acestei asociaţii profesionale.

    Clubul Român de Presă reafirmă că “nu există libertate reală a presei fără valoare editorială, susţinută prin putere financiară proprie”.

    La 23 decembrie 1993, Adunarea Generală a ONU declara ziua de 3 mai ca Zi mondială a libertăţii presei. Inţiativa a venit de la Conferinţa Generală UNESCO, care, printr-o rezoluţie din 1991 asupra promovării libertăţii presei în lume, a recunoscut că o presă liberă, pluralistă şi independentă este o componentă esenţială a unei societăţi democratice.

  • Vochiţoiu: Iniţiativa privind o indemnizaţie de 50% la pensie pentru ziarişti – o acţiune reparatorie

    Senatorul UNPR susţine că a iniţiat această propunere legislativă ca o ”acţiune reparatorie” pentru cei care lucreză în mass-media.

    Iniţiativa a fost depusă în aceeaşi zi cu proiectul de lege care reglementează pensiile speciale ale parlamentarilor.

    ”Este vorba de completarea unei legi care produce efecte de aproape zece ani în România, deci nu este originală ideea, dar, în urma discuţiilor cu Uniunea Jurnaliştilor din România, am cerut şi părearea celor de la Academia Română şi s-a ajuns la concluzia că şi actul ziaristului este un act de creaţie. În concluzie, şi ziaristul, alături de muzician, de artistul plastic, poate să primească şi este bine să primească acea indemnizaţie de 50% la pensia pe care o are, în baza asigurărilor sociale, de-a lungul activităţii sale”, a arătat Haralambie Vochiţoiu.

    Potrivit senatorului UNPR, ”meseria de jurnalist este cel puţin la fel de solicitantă, dacă nu chiar mai grea, şi sunt ziarişti care mor în timpul exercitării acestei meserii şi nu întotdeauna au un contract de muncă prin care să contribuie la asigurările sociale.

    ”Atunci, te trezeşti la bătrâneţe, la 65 de ani, cu o pensie foarte mică, şi atunci această completare de 50% este binevenită pentru toţi ziariştii din România. Am auzit voci care m-au criticat (..) Să nu îşi facă probleme, că nu îi va hărţui nimeni să îi caute cu bani pe acasă. Această indemnizaţie va fi pe bază de cerere, deci cei care nu au nevoie de ea nu trebuie să o ceară”, a mai spus senatorul UNPR.

    Întrebat de ce iniţiativa legislativă a fost depusă în ceeaşi zi cu cea care prevede pensii speciale pentru parlamentari, Vochiţoiu a susţinut că este vorba doar de o coincidenţă. ”Alţii s-au ocupat de legea cu pensiile parlamentarilor, habar nu am avut. Eu am semnat acea iniţiativă acum o lună, două, când era în faza de proiect”.

    Proiectul de lege înregistrat la Senat în aceeaşi zi cu propunerea legislativă care prevede o indemnizaţie specială pentru parlamentari, la finalul mandatului, vizează completarea Legii nr. 8/2006, astfel încât şi reprezentanţii mass-media sa beneficieze de o indemnizaţe de 50% din pensie, în baza asigurării în sistemul public de pensii.

    Astfel, potrivit iniţiativei legislative, se propune introducerea unui nou alineat la articolul 1 din legea nr. 8/2006, privind instituirea indemnizaţiei pentru pensionarii sistemului public de pensii, membri ai uniunilor de creatori legal constituite şi recunoscute ca persoane juridice de utilitate publică: “În inţelesul legii, prin uniuni de creatori legal constituite şi recunoscute ca persoane juridice de utilitate publică se înţelege persoanele juridice române de drept privat, fără scop patrimonial, din domenii precum cel al creaţiei muzicale, interpretative, cinematografice, literare, arhitecturale, teatrale, jurnalistice şi al artelor plastice, care sunt recunoscute ca fiind de utilitate publică”.

    Legea nr. 8/2006 reglementează dreptul la o indemnizaţie lunară în beneficial pensionarilor sistemului public de pensii, care sunt membri ai uniunilor de creatori legal constituite, recunoscute ca persoane juridice de utilitate publică.

    Prin hotărârea Guvernului nr.1650/2006, au fost aprobate normele metodologice de aplicare a legii nr. 8/2006, stabilindu-se că, în înţelesul legii, prin uniuni de creatori legal constituite şi recvunoscute ca persoane juridice de utilitate ublică se înţelege persoanele juridice române de drept privat, fără scop patrimonial, din domenii precum cel al creaţiei muzicale, interpretative, cinematografice, literale, arhitecturale, teatrale şi al artelor plastice, care sunt recunoscute ca fiind de utilitate publică.

    ”Având în vedere că a fost omisă creaţia jurnalistică, Uniunea Ziariştilor din România s-a adresat în acest sens Academiei Române, iar răspunsul primit de la Secretarul General al Academiei Române a fost următorul: “Secţia de Filologie şi Literatură şi Secţia de Arte, Arhitectură şi Audiovizual, unde preşedinţi sunt academicienii Eugen Simion şi Răzvan Teodorescu, au opinat că actul jurnalistic, publicistic din presa scrisă şi cea audiovizuală constituie un act de creaţie a jurnalistului, când produsul jurnalistic este de calitate şi respectă Codul deontologic al profesiei de jurnalist”, se mai menţionează în expunerea de motive.

    Iniţiativa legislativă este semnată de mai mulţi parlamentari PSD şi UNPR.: Agrigoroaei Ionel – senator PSD; Bujor Dumitru-Marcel – senator UNPR; Bumbu Octavian-Liviu – senator UNPR; Butnaru Florinel – senator PSD; Chelaru Ioan – senator PSD; Chiriac Viorel – senator PSD; Coca Laurenţiu-Florian – senator PSD; Constantinescu Florin – senator PSD; Cordoş Alexandru – senator PSD; Coste Marius – senator PSD; Dumitrescu Florinel – senator PSD; Duruţ Aurel – senator PSD; Federovici Doina-Elena – senator PSD; Fifor Mihai-Viorel – senator PSD; Firea Gabriela – senator PSD; Jipa Florina-Ruxandra – senator UNPR; Lazăr Sorin-Constantin – senator PSD; Marin Nicolae – senator PSD; Mihai Alfred-Laurenţiu-Antonio – senator PC; Mohanu Nicolae – senator PSD; Oprea Gabriel – senator UNPR; Păunescu Teiu – senator UNPR; Pop Gheorghe – senator PSD; Popa Constantin – senator UNPR; Rogojan Mihai-Ciprian – senator UNPR; Savu Daniel – senator PSD; Silistru Doina – senator PSD; Suciu Matei – senator PSD; Toma Ion – senator UNPR; Vasiliev Marian – senator UNPR; Vochiţoiu Haralambie – senator UNPR; Bogdănici Camelia-Margareta – deputat UNPR; Bucur Constantin-Alin – deputat UNPR; Caloianu Mario-Ernest – deputat UNPR; Chebac Eugen – deputat UNPR; Mihăilă Ioan – deputat UNPR; Nicolicea Eugen – deputat UNPR; Niculae Aurel – deputat UNPR; Răducanu Ion – deputat UNPR; Sefer Cristian-George – deputat UNPR.

  • Ponta, jurnaliştilor: Să arătaţi un bon fiscal dacă vreţi să vă răspund la întrebări!

    “Să arătaţi un bon fiscal dacă vreţi să vă răspund la întrebări !”, a spus Ponta, după care a reluat ideea că el răspunde doar celor care îşi plătesc taxele şi a intrat în biroul preşedintelui Senatului.

    Luni la prânz, la finalul şedinţei Biroului Permanent Naţional al PSD, Ponta nu a dorit să comenteze votul senatorilor PSD împotriva arestării lui Şova şi nici să spună dacă aceştia vor fi sancţionaţi, susţinând că nu înţelege întrebarea, el nedorind să comenteze nici eventuale modificări ale Codului Penal, pe motiv că nu cunoaşte proiectul.

    “Nu mă voi pronunţa, că nu sunt senator. Cred că dezbaterea politică pe această temă s-a depărtat total de cea juridică şi cred că, din punctul ăsta de vedere, eu am obligaţia să asigur guvernarea ţării. Partea de scandal e asigurată de Gorghiu şi compania“, a spus Ponta, la solicitarea presei de a aprecia dacă votul senatorilor în cazul Şova a fost unul corect.

    Întrebat de jurnalişti dacă senatorii PSD care au votat împotriva arestării lui Şova vor fi sancţionaţi pe linie de partid având în vedere că există o decizie a Biorului Permanent Naţional ca toate astfel de cereri formulate de către procurori să fie avizate favorabil, Ponta a răspuns că nu doreşte să comenteze acest lucru, susţinând că nu înţelege întrebarea.

    “Până nu înţeleg întrebarea, nu doresc să vă comentez”, a spus Ponta.

    El nu a dorit să comenteze nici eventuale modificări la Codul de Procedură Penală promovate de către parlamentari PSD, susţinând că nu cunoaşte acest proiect.

    “Dumneavoastră de unde aveţi aceste lucruri ? Eu nu cunosc. Când o să le cunosc, o să comentez“, le-a spus Ponta jurnaliştilor.

    În acelaşi timp, răspunzând unei alte întrebări, şi anume dacă este normal ca ANAF să închidă firme pentru 3,5 lei, Ponta a afirmat că eventuale abuzuri ale Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF) în combaterea evaziunii fiscale vor fi sancţionate, apreciind însă că există o “frăţie a evazioniştilor fiscali” care ar critica ANAF.

    Ulterior, Ponta a postat un mesaj pe Facebook în care spunea că vrea să explice de ce a refuzat să răspundă la întrebarea unui jurnalist privind votul senatorilor PSD în cazul Şova, susţinând că el răspunde doar la întrebările celor care reprezintă companii ce îşi achită corect taxele.

    “Doresc să lămuresc situaţia foarte clar şi să explic refuzul meu de azi de a răspunde la întrebarea unui anume jurnalist (şi chiar aş dori să aflu părerea celor care citesc această pagină de FB!). Ocupând o funcţie publică, plătită din banii contribuabililor, este corect şi obligatoriu să răspund la întrebările (şi să particip la emisiunile) tuturor reporterilor şi jurnaliştilor reprezentând companiile de presă care plătesc corect taxe şi impozite – oricât de critice sunt acestea faţă de activitatea mea! Ca şef al Guvernului însă, în contextul eforturilor de combatere a evaziunii fiscale, trebuie să dau un semnal clar de avertizare a celor care fac evaziune fiscală, nu plătesc nici măcar contribuţiile sociale ale salariaţilor (uneori nici salariile!) şi fac concurenţă neloială celor cinstiţi şi corecţi. Şi primul gest normal e să nu răspund în niciun fel întrebărilor acestora! Dacă patronii şi managerii lor se hotăresc să intre în legalitate şi normalitate înseamnă că scopul a fost atins. Altfel nu aş face decât să încurajez asemenea atitudini (inclusiv atacurile la adresa ANAF din partea celor subiectivi deoarece se află chiar ei în culpă). Aştept cu interes opinia dvs şi vă mulţumesc”, a scris Ponta pe Facebook.

    Senatorii au respins, miercurea trecută, solicitarea procurorilor DNA pentru reţinerea şi arestarea senatorului PSD Dan Şova în dosarul privind contractele încheiate de firma sa de avocatură cu complexurile Turceni şi Rovinari. Chiar dacă majoritatea senatorilor prezenţi au votat “pentru”, cererea a fost respinsă întrucât nu a fost întrunit votul majorităţii senatorilor, potrivit Statutului senatorilor şi deputaţilor. Pe de altă parte, potrivit Constituţiei, hotărârile camerelor Parlamentului se adoptă cu majoritatea voturilor membrilor prezenţi.

    Ulterior, Dan Şova a anunţat că a luat decizia de a se autosuspenda ”din toate funcţiile deţinute în cadrul PSD” şi a susţinut că votul din Senat îi va permite să se apere ”aşa cum se cuvine”, dacă dosarul său va ajunge în instanţă.

    Preşedintele Klaus Iohannis afirma, după ce Senatul a respins cererea DNA de arestare a lui Şova, că nu poate trece cu vederea faptul că Parlamentul a blocat iar o cerere a justiţiei, arătând că, într-un stat de drept, nimeni nu este mai presus de lege, iar Parlamentul nu se poate erija în instanţă.

    Ambasadele SUA, Marii Britanii, Olandei şi Germaniei, dar şi Comisia Europenă au criticat decizia, manifestând surprindere şi îngrijorare şi atrăgând atenţia că România trebuie să respecte recomandările MCV şi în ceea ce priveşte imunitatea parlamentarilor.

    Curtea Constituţională (CC) a fost sesizată de PNL privind decizia Senatului, urmând să analizeze sesizarea pe 8 aprilie.

    Tot atunci, CC va discuta şi cererea preşedintelui Klaus Iohannis de soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională dintre Ministerul Public şi Parlament, şeful statului arătând că atitudinea legislativului în cazuri precum cel al lui Dan Şova a condus la un blocaj instituţional.

  • Presa internaţională: Halep, “spectaculoasă”, “regina Indian Wells”, cuceritoarea Californiei

    “Halep a câştigat cel mai important titlu la Indian Wells“, a notat wtatennis.com, menţionând că lucrurile nu arătau prea bine pentru româncă la începutul finalei, dar constănţeanca nu a renunţat şi s-a impus în faţa Jelenei Jankovici.

    “Halep câştigă cel mai important titlu din carieră“, a notat şi site-ul oficial al competiţiei. “Are logică faptul că Simona Halep a trebuit să joace trei seturi pentru a câştiga primul ei titlu BNP Paribas Open. Trecând peste o aparentă accidentare la picior, un serviciu defectuos şi o fostă campioană, Halep a revenit după ce a pierdut primul set şi a învins-o pe câştigătoarea din 2010, Jelena Jankovici, scor 2-6, 7-5, 6-4, cu o evoluţie curajoasă”, se menţionează pe site-ul bnpparibasopen.com.

    BBC.com scrie că Simona Halep a învins-o pe Jelena Jankovici “într-o finală captivantă”, iar cotidianul L’Equipe a notat că Halep “a ştiut să profite de fragilitatea” Jelenei Jankovici după ce a fost condusă de aceasta cu 6-2, 5-4 şi a obţinut cel mai important titlu din carieră. Jurnalul a menţionat că Jankovici s-a lăsat copleşită de emoţii, deşi conducea şi Simona Halep avea probleme la piciorul drept. “Românca, departe de cel mai bun nivel al său pe durata a trei sferturi din finală, s-a ambiţionat, strigând din ce în ce mai tare, şi câştigând ghemurile. O tenacitate care o va duce luni pe primul loc în ierarhia «Race»”, precizează L’Equipe.

    “Halep, spectaculoasă în faţa lui Jankovici”, a notat tvasports.ca. “Simona Halep a revenit după un prim set dificil şi a învins-o pe Jelena Jankovici în finala turneului de la Indian Wells”, adaugă sursa citată.

    “Halep, campioană la Indian Wells”, a titrat Mundo Deportivo, iar jurnalul Sport a notat că Simona Halep a câştigat turneul de la Indian Wells impunându-se într-o finală “lungă şi intensă” cu Jelena Jankovici.

    “Revenire a lui Halep, Jankovici k.o.”, a notat Gazzetta dello Sport, în timp ce site-ul tenniscircus.com a intitulat articolul referitor la performanţa sportivei române: “Halep cucereşte California”. “Jankovici a pierdut finala după ce a avut posibilitatea să o termine lejer în două seturi. Un lucru este cert: frumoasa Jelena nu va dormi în această noapte”, notează tenniscircus.com.

    “Maraton câştigat de Simona Halep”, a scris olimpiazzurra.com, iar livetennis.it a menţionat că finala a fost “plină de emoţii”.

    “Simona Halep îi succede Flaviei Pennetta, este regina Indian Wells”, a notat şi La Repubblica.

    Jucătoarea Simona Halep, locul 3 WTA, a câştigat, duminică, al 11-lea titlu din carieră, dar cel mai important, după ce s-a impus, cu scorul de 2-6, 7-5, 6-4, în finala turneului de categorie Premier Mandatory de la Indian Wells, în faţa sportivei sârbe Jelena Jankovici, locul 18 WTA.

    Finala a durat două ore şi 37 de minute. Pentru Halep, aceasta a fost a doua prezenţă în finala unei competiţii Premier Mandatory, după ce anul trecut a pierdut în ultimul act la Madrid, în faţa Mariei Şarapova.

    Simona Halep a jucat 17 finale în carieră. Ea a mai câştigat zece turnee, la Shenzhen (WTA), Dubai (Premier 5), ambele în 2015, Doha (Premier 5), Bucureşti (WTA), ambele în 2014, Nurnberg (WTA), ‘s-Hertogenbosch (WTA), Budapesta (WTA), New Haven (Premier), Moscova (Premier) şi Sofia (turneul “mic” al campioanelor), toate cele şase în 2013.

    Halep, 23 de ani, a mai disputat şase finale, WTA Finals – Singapore (Turneul Campioanelor), Roland Garros (Grand Slam), Madrid (Premier Mandatory), toate trei în 2014, Bruxelles (Premier), în 2012 şi Fes (WTA), în 2011 şi 2010.

    Săptămâna viitoare, Simona Halep este pe tabloul principal al turneului de la Miami, de asemenea de categorie Premier Mandatory, fiind a treia favorită după Serena Williams, locul 1 WTA, şi Maria Şarapova, locul 2 WTA. Meciurile din această fază încep miercuri.

  • Ponta: A fost o campanie de presă idioată şi nu am mai redus TVA la produsele bio şi tradiţionale

    “În decembrie, când am făcut bugetul şi era un impact foarte mic, am vrut să reducem TVA pentru produsele bio şi cele tradiţionale. A fost o campanie de presă idioată şi noi, în loc să ne vedem de treabă, am zis “lasă, că le reducem când le reducem pe toate”. Deci, îmi cer scuze! Data viitoare nu mă mai iau după tot felul de campanii de acest gen. Eu cred că produsele tradiţionale, pe de-o parte, şi cele bio, pe de altă parte, reprezintă nişte branduri de ţară şi impactul pentru buget oricum e foarte mic, nu vorbim de cât vorbim în general la celelalte produse. Am vrut să îmi cer scuze, să ştiţi că mi-a părut rău după aia, că ne-am uitat la televizor în loc să ne uităm la interesul României”, a spus Ponta, la Consiliul Naţional al PSD.

    Proiectul actualizat al Codului Fiscal, datat 13 martie şi obţinut de MEDIAFAX, relevă că lista produselor pentru care Guvernul promite TVA de 9%, şi care a inclus iniţial doar pâinea, carnea, peştele, legumele şi fructele, a fost extinsă prin includerea şi altor produse, precum lapte, ouă, animale şi păsări vii.

    TVA de 9%, în loc de 24%, va fi introdusă, începând cu anul viitor, şi pentru accesul la evenimentele sportive, cu argumentul că sportul este un fenomen social şi economic care prezintă un grad înalt de interes pentru populaţie.

  • Louis Purple a inaugurat primul magazin din Bucuresti

    Strategia companiei presupune dezvoltarea unui lanţ de magazine care să funcţioneze în sistem de retail, notează un comunicat de presă. “Obiectivul nostru este ca până în 2016 să devenim primul vânzător de costume. Ne gândim să deschidem între 8 şi 10 magazine, următoarele locaţii fiind inaugurate în septembrie 2015 şi în februarie 2016”, a declarat Gerard Losson, proprietar al brandului Louis Purple.

    Gama de produse “ready to wear” Louis Purple include articole din gama business sau smart casual, precum şi ţinute de ceremonie. Magazinul va avea şi o zonă “made-to-measure”.

    Producătorul de costume Formens din Botoşani a ajuns la finalul anului 2013 la afaceri de 37,6 milioane euro, cu 16% peste nivelul din 2012 şi de aproape 2,5 ori mai mari decât în 2008, ultimul an de boom economic, potrivit informaţiilor publice pe site-ul Ministerului de Finanţe. Fabrica Formens din Botoşani, deschisă în 1999, produce astăzi 700.000 de costume pe an pentru 32 de ţări.

  • Louis Purple a inaugurat primul magazin din Bucuresti

    Strategia companiei presupune dezvoltarea unui lanţ de magazine care să funcţioneze în sistem de retail, notează un comunicat de presă. “Obiectivul nostru este ca până în 2016 să devenim primul vânzător de costume. Ne gândim să deschidem între 8 şi 10 magazine, următoarele locaţii fiind inaugurate în septembrie 2015 şi în februarie 2016”, a declarat Gerard Losson, proprietar al brandului Louis Purple.

    Gama de produse “ready to wear” Louis Purple include articole din gama business sau smart casual, precum şi ţinute de ceremonie. Magazinul va avea şi o zonă “made-to-measure”.

    Producătorul de costume Formens din Botoşani a ajuns la finalul anului 2013 la afaceri de 37,6 milioane euro, cu 16% peste nivelul din 2012 şi de aproape 2,5 ori mai mari decât în 2008, ultimul an de boom economic, potrivit informaţiilor publice pe site-ul Ministerului de Finanţe. Fabrica Formens din Botoşani, deschisă în 1999, produce astăzi 700.000 de costume pe an pentru 32 de ţări.

  • Când giganţii se copiază unii pe alţii: războiul maşinilor 
fără şofer

    Google Ventures, divizia responsabilă de investiţii a companiei fondate de Sergey Brin şi Larry Page, a investit 258 de milioane de dolari în Uber în august 2013. Era cea mai mare investiţie de până atunci, iar analiştii au văzut mişcarea ca un prim pas către preluarea companiei de către Google. De ce a fost însă una dintre cele mai valoroase companii din lume atât de interesată de o aplicaţie?

    Pentru că Uber este o aplicaţie ce permite utilizatorilor să folosească maşini private în regim de taxi. Mai exact, odată ce contul a fost creat, utilizatorul poate cere o maşină în oricare din oraşele în care Uber operează. Şoferii, în mare parte oameni obişnuiţi care caută surse alternative de venit, nu sunt angajaţi, dar plătesc un comision către companie pentru a putea fi listaţi. Plata se face prin telefon, astfel că serviciile pot fi apelate şi atunci când utilizatorul nu dispune de bani cash, iar acesta este unul dintre motivele pentru care Uber este o aplicaţie atât de populară.

    De la lansarea în San Francisco în 2009, Uber s-a extins în peste 130 de oraşe din 37 de ţări. Cea mai recentă rundă de finanţare a adus 1,4 miliarde dolari în conturile Uber; astfel, evaluat la 20 de miliarde de dolari, Uber este acum cel mai valoros start-up finanţat de investitori. ”Prin creştere şi expansiune, compania a evoluat de la un start-up banal din Silicon Valley la un mod de viaţă pentru milioane de oameni din toată lumea„, anunţau cei de la Uber în 2014.

    Informaţia potrivit căreia Google va oferi un serviciu similar de transport, folosind maşinile autonome, a fost dezvăluită de către cei de la Bloomberg. Google nu a dorit, până în prezent, să confirme anunţul, dar reprezentanţii nu au ascuns niciodată intenţia de a revoluţiona ideea de transport prin dezvoltarea şi producţia maşinilor autonome. Larry Page a anunţat recent că proiectul mai are nevoie de cel mult cinci ani până să poată deveni un produs de serie.

    Un anunţ important a fost făcut în ianuarie de Chris Urmson, managerul în cadrul diviziei de cercetare Google, în cadrul salonului auto de la Detroit. ”Ne gândim la modul în care aceste maşini ar putea îmbunătăţi viaţa oamenilor, iar variantele sunt multe„, a spus Urmson. ”Tehnologia îi permite unei persoane să cheme maşina şi apoi să îi spună unde trebuie să ajungă.„

    Discursul lui Urmson a atras atenţia celor de la Uber, pentru că Google este o companie cu resursele necesare pentru a dezvolta orice proiect. Mai mult, aplicaţia Uber se bazează în mare măsură pe Google Maps, iar pierderea accesului şi implicit folosirea altor variante inferioare calitativ, precum Map Quest sau Apple Maps, ar duce la şi mai multe probleme.

    Uber încearcă să găsească un răspuns pe măsură, aşa că la scurt timp după, Travis Kalanick a anunţat parteneriatul cu universitatea Carnegie Mellon în vederea dezvoltării unui centru de studii în Pittsburgh. Scopul acestuia este dezvoltarea maşinilor autonome, care să nu mai necesite şoferi. Între cele două companii se dă astfel o luptă în tăcere, însă o luptă care are ca miză miliarde de dolari.

    Un alt aspect care rămâne de stabilit, în opinia analiştilor de la TechCrunch, este posibilitatea legală de a folosi maşinile autonome, pentru că în acest moment doar câteva regiuni din Statele Unite permit accesul maşinilor fără şoferi pe străzi.

    În orice caz, pentru oamenii de rând, competiţia dintre companii nu poate fi decât benefică. Cine va reuşi primul să dezvolte un sistem autonom ce permite transportul persoanelor este mai puţin important; rezultatul va fi însă spectaculos.