Tag: platforma

  • Ce este Robinhood, platforma de 7 miliarde doalri care îşi face intrarea în Europa şi pe care o folosesc toţi tinerii pentru a investi

    Platforma de tranzacţionare acţiuni cu comisioane zero Robinhood îşi face intrarea în continentul european prin intermediul unui birou în Marea Britanie, potrivit CNBC.

    Compania a anunţat joi că subsidiara sa internaţională a primit autorizaţie de broker de la Financial Conduct Authority (FCA), autoritatea de supraveghere financiară din Marea Britanie.

    Aprobarea FCA reprezintă un vot de încredere pentru lansarea produsului Robinhood în piaţa britanică, iar startup-ul american a anunţat că şi-a construit deja echipa din Londra, care va fi condusă de Wander Rutgers, fostul executiv al TransferWise.

    „Ziua de azi marchează începutul unui nou capitol pentru Robinhood şi suntem încânaţi că putem face primii paşi spre a aduce platforma noastre de investiţii la îndemâna clienţilor din Marea Britanie”, a spus Rutgers, preşedintele diviziei Internaţional a Robinhood.

    Compania originală din California şi-a reiterat misiunea de a „democratiza” finanţele, şi a prins repede popularitate în special printre investitorii tineri.

    Robinhood, cu o vechime de şase ani în business şi cu 6 milioane de utilizatori, a fost evaluată recent la 7,6 miliarde de dolari în urma unei runde de finanţare.

    Însă platforma s-a întâlnit şi cu probleme în trecut. Robinhood a încercat anul trecut să îşi facă intrarea în bankingul comercial, lansând opţiuni de cont curent şi de depozite, însă nu a reuşit să clarifice situaţia cu autorităţile de reglementare. În acest moment produsul nu a fost abandonat dar nu este clar când şi dacă acesta va mai fi lansat.

    În condiţiile în care Robinhood se pregăteşte să intre în piaţa britanică, platforma se va regăsi într-un mediu extrem de competitiv pentru fintech-uri, în contextul în care au prins contur aşa-numiţii „challengeri” la nivel global.

    Unul dintre aceşti challengeri, Revolut, a lansat recent propria opţiune de tranzacţionare acţiuni cu comisioane zero într-o încercare de a-şi face intrarea în noi categorii de produse financiare.

     

  • Geta Energeta, o platformă online pentru auditarea şi certificarea energetică a primit o finanţare de 50.000 euro de la Raiffeisen Bank

    Geta Energeta, o platformă online specializată în furnizarea de servicii de audit şi certificare energetică, a obţinut o finanţare de 50.000 de euro prin pro­gra­mul factory by Raiffeisen Bank, sumă cu care start-up-ul local porneşte prac­tic la drum. Platforma a fost fondată de doi antreprenori locali – Valentina Tam­bou, care are o pregătire profe­sio­nală în administrarea afacerilor şi peste şase ani de experienţă în acest domeniu, şi Bogdan Uţă, fondatorul Web Creatif­gra­fix SRL, agenţie de marketing şi dez­voltare web.

    „Este mult de muncă în domeniul eficienţei energetice a clădirilor. Noi ne-am propus să începem cu o infor­mare co­rectă şi completă a cetăţenilor. Nu mulţi se gândesc la consumul zilnic de ener­gie necesar pentru funcţionarea pro­priei locuinţe, însă şi mai puţini înţe­leg impactul unui consum ridicat de energie asupra mediului înconjurător”, a declarat Valentina Tambou, cofon­da­tor al proiectului Geta Energeta.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • 100 TINERI MANAGERI DE TOP 2019 – Iulian Maxim, manager general Ajusto (parte a Engie România)

    Iulian Maxim este responsabil de dezvoltarea proiectului Ajusto, coordonând o echipă de şapte oameni. El lucrează de peste 10 ani pentru grupul Engie, timp în care a ocupat diverse poziţii în zona comercială (vânzări prin canale alternative, call center). Anterior, a lucrat aproximativ şase ani pentru industria bancară şi IT în poziţii de business development.
    La finalul anului 2016, grupul Engie România a investit circa 200.000 de euro în lansarea proiectului descris de către reprezentanţii companiei drept unul intraprenorial – platforma Ajusto.ro, prin intermediul căreia clienţii – persoane fizice sau firme pot opta pentru servicii precum amenajări interioare, instalaţii sanitare şi electrice, curăţenie şi curăţarea obiectelor de prin casă – canapele, saltele sau covoare. În 2018, Ajusto a înregistrat venituri de aproximativ 150.000 euro, dublu faţă de 2017. Anul acesta, reprezentanţii Ajusto au în plan o investiţie de 100.000 de euro, direcţionată în primul rând în recrutarea oamenilor, „indiferent că vorbim de viitori colegi, colaboratori direcţi sau parteneri de execuţie care să întregească grupul celor 70 de firme partenere”, dar şi în dezvoltarea unei noi versiuni a platformei online. Maxim a urmat cursurile Universităţii Româno-Americane din Bucureşti, este de profesie economist şi îi place să se implice în activităţi de voluntariat. „Am 40 de ani, sunt căsătorit şi tatăl a două fetiţe, pentru care îmi dedic aproape tot timpul după job. Când mai am timp, îmi place să alerg prin păduri şi munţi şi să mă ocup în unele weekenduri de microproducţia de vin a familiei mele”, se autodescrie el în câteva cuvinte. 

  • Parcul de aventură din România deschis pe o platformă militară, unde mănânci la popotă şi dormi în camere Tun şi apartamente Colonel

    Astfel, vizitatorii au de ales între o serie de activităţi precum escalada, traseul de tiroliene, tir cu arcul, plimbări cu scutere electrice, biciclete, karturi sau maşinuţe de golf, escape-roomuri, zbor cu parapanta, paintball, airsoft sau pot, pur şi simplu, să se răcorească în aqua park. Printre activităţile gratuite se numără skate parkul sau parcul de fitness.

    Arsenal Park a luat naştere ca unitate turistică în 2009, iar investiţiile au ajuns, în prezent, la peste 20 de milioane de euro. Sebastian Antal, directorul general al businessului, povesteşte că platforma pe care se află Arsenal Park există din jurul anilor 1936-1938, când Carol al II-lea a dispus oferirea unui spaţiu de aproape 90 de hectare armatei, pentru efectuarea unor experimente în domeniul materialului explozibil şi al muniţiei.

    „Am ales această locaţie pentru poziţionarea strategică şi potenţialul pe care îl prezenta. Pe lângă faptul că are o frumuseţe aparte, judeţul Hunedoara este bogat din punctul de vedere al obiectivelor turistice, printre care amintesc castelul Corvinilor, cetăţile dacice, cetatea Devei, munţii Parâng şi Parcul Naţional Retezat. Încă neexploatate în totalitate, acestea prezintă în continuare o oportunitate de dezvoltare”, povesteşte Antal.

    În 2017, Arsenal Park a înregistrat o cifră de afaceri de 2,3 milioane de euro şi o rată a profitului de 15%. Primul şi al doilea trimestru din anul 2018 păstrează acelaşi trend ascendent. La nivel de investiţii, reprezentantul Arsenal Park spune că acestea reprezintă, anual, un procent de 10-15% din cifra de afaceri, fiind direcţionate în general spre reorganizarea şi standardizarea proceselor şi a serviciilor şi spre modernizare. Totuşi, „o mare parte sunt atribuite către fidelizarea personalului, deoarece gradul de satisfacţie a clientului are la bază bunăstarea angajatului”, spune Antal. Periodic, reprezentanţii parcului fac şi investiţii de dezvoltare, care „pot ajunge până la 50% din cifra de afaceri”.

    Printre noile servicii care au menţinut o creştere constantă a cifrei de afaceri se numără lansarea de la începutul anului 2018 a încă unui panou de escaladă, în prezent cel mai înalt din ţară, dar şi deschiderea unei serii de escape room-uri. De asemenea, tot anul trecut cei de la Arsenal Park au demarat un nou proiect, festivalul de off-road ArcFest, aflat la prima ediţie, şi au lansat un nou produs turistic dedicat activităţilor de familie, Family Bootcamp (weekendul familiilor de supereroi), care se bucură de un real succes, potrivit lui Antal.

    Pentru turiştii veniţi de departe, parcul deţine şi o serie de unităţi de cazare. Tarifele camerelor sunt cuprinse între 60 şi 368 de euro, în funcţie de tipul şi capacitatea acestora. Astfel, o noapte în camerele Ofiţer, Tun şi Tab costă 60 de euro pentru o singură persoană şi 72 de euro pentru o cameră dublă, apartamentul Maior este 104 euro, apartamentul Colonel – 123 de euro, Vila General – 320 de euro iar vila Mareşal costă 368 de euro, toate preţurile incluzând mic dejun şi acces la aqua park. Arsenal Park dispune şi de o cafenea şi un restaurant-popotă

    Jumătate dintre clienţii parcului hunedorean sunt corporatişti

    Reprezentantul parcului spune că businessul înregistrează, anual, circa 150.000 de vizitatori de toate vârstele, din clasele sociale medii şi premium. Din totalul de clienţi, jumătate sunt corporatişti. „Când vorbim despre segmentul individual versus corporate, proporţia este de 50-50%”, spune Antal. El adaugă că „în 2018 ponderea clienţilor străini a fost în creştere faţă de anii anteriori, în prezent fiind de 15%”.

    Fiind un business sezonier, numărul angajaţiilor parcului este variabil, între 50 şi 150 de persoane, variind în funcţie de numărul clienţilor. Antal spune că ponderea traficului de weekend este net mai mare faţă de timpul săptămânii, cu excepţia intervalului iunie-august, când ponderea este egală. Pe perioada iernii, reprezentantul parcului spune că businessul îşi desfăşoară activitatea normal, iar din 2016, de când a fost deschis aquaparkul, care cuprinde bazine şi tobogane interioare, veniturile generate sunt cu 30% mai mari faţă de anii anteriori în aceeaşi perioadă. „Perioada de extrasezon nu reprezintă un impediment pentru dezvoltarea parcului”, spune Antal.

  • Olandezii de la Takeaway.com vor să cucerească piaţa de livrări cu o tranzacţie de 5 miliarde de dolari

    Compania britanică Just Eat a confirmat zvonurile cu privire la o potenţială preluare de către olandezii de la Takeaway.com, potrivit Bloomberg.

    Just Eat a confirmat o informaţie anunţată prima dată de Sky News, potrivit cărora celor două părţi sunt în negocieri, şi a adăugat că nu există încă siguranţa că oferta se va concretiza şi în ce termeni.

    Compania olandeză Takeaway.com are o capitalizare de piaţă de 5,7 miliarde dolari, în timp ce Just Eat are o capitalizare de 5,3 miliarde dolari.

    Piaţa europeană de food delivery creşte din ce în ce mai repede în contextul în care Amazon se pregăteşte să investească 575 milioane de dolari în platforma Deliveroo.

    Acţiunile Just Eat au scăzut cu 15% în ultimele trei luni pe fondul unei evoluţii mai timide a businessului din Marea Britanie. Temerile cu privire la încetinirea economică din regiune afectează companiile expuse direct la trendurile de consum.

     

     

  • Platforma dedicată angajaţilor Undelucram.ro a obţinut o finanţare de 300.000 de euro pentru extinderea în străinătate

    Undelucram.ro, platforma online dedicată anga­ja­ţilor şi angajatorilor din România, a primit o investiţie de 300.000 de euro de la fondul de investiţii GapMin­der Venture Partners BV şi de la headhunterul Oana Ciornei de la firma de executive search Amrop.

    „Undelucram.ro este mai mult decât o platformă, este o comunitate activă cu potenţial de creştere, iar prin investiţia de astăzi ne continuăm natural expansiunea către alte ţări, precum Grecia, Ungaria şi Cehia“, a spus Costin Tudor, CEO & Founder al Undelucram.ro.

    În cadrul unei emisiuni ZF Live din luna iunie a aces­tui an, Costin Tudor a anunţat că Undelucram.ro s-a lan­sat în alte pieţe din regiune – Ungaria, Cehia şi Grecia- şi că aşteaptă o nouă rundă de investiţii. Totodată, el a pre­ci­zat că echipa de programatori a platformei se află la Chişi­nău, iar compania are 11 angajaţi în Bucureşti şi la Chişinău.

    În anul 2018, Undelucram SRL a avut o cifră de afa­ce­ri de peste 417.000 de lei (cca. 90.000 de euro), de peste 8 ori mai mare decât în anul 2017 şi un număr mediu de 2 sa­lariaţi, potrivit datelor raportate de companie în bilanţul depus la Ministerul de Finanţe.

    Compania care administrează platforma Undelucram.ro este deţiută în prezent de patru asociaţi: Costin Tudor (35% din părţile sociale), Gheorghe Sorocean (35%), Vlad Deliu (15%) şi Valentin Budes (15%).
     

  • Digitalizarea, noul trend în farma

    La această soluţie s-a gândit Doctrina, un start-up din Slovenia, care a dezvoltat în anul 2012 o platformă online cu acelaşi nume ce facilitează interacţiunea directă a companiilor farmaceutice cu profesioniştii din această industrie – farmacişti, asistenţi de farmacie şi medici, prin intermediul conţinutului video. Din anul 2014, platforma Doctrina.biz este disponibilă şi în România, aceasta fiind practic o soluţie de marketing B2B (business to business) pentru digitalizarea comunicării în industria farma.

    „Demersul este unul relativ nou pentru piaţa de profil. În România, Doctrina este singura platformă de interacţiune directă şi bidirecţională cu specialiştii din domeniu, iar la nivel european mai sunt doar 1-2 proiecte similare”, a explicat Doru Mircea, antreprenorul local care a adus Doctrina în România în regim de franciză. De altfel, România a fost prima ţară în care s-a extins start-up-ul, după ţara de origine.

    Cum a ajuns însă soluţia dezvoltată de Doctrina să fie disponibilă şi în România? Povestea începe cu un SMS primit de Doru Mircea, de profesie medic, dar care şi-a dedicat întreaga carieră industriei farma, în urma unei întâlniri avute cu reprezentanţii start-up-ului din Slovenia, la insistenţele unui cunoscut.

    „Am plecat de la întâlnire cu gândul că aş putea dezvolta local un proiect similar, însă calculele pe hârtie mi-au arătat că investiţia ar fi fost prea mare, iar timpul de dezvoltare s-ar fi ridicat la peste un an. Aşa că, atunci când am primit prin SMS propunerea de a deveni partenerul Doctrina în România, am continuat discuţia”, povesteşte Doru Mircea. El a terminat Facultatea de Medicină la Târgu-Mureş, însă nu a profesat ca medic, ci a ales industria farma, vânzările şi marketingul ca direcţie de dezvoltare a carierei. Astfel, după mai bine de 15 ani în domeniul farma, în marketing şi vânzări, a luat calea antreprenoriatului într-un proiect dezvoltat alături de Cătălin Chiş, proprietarul grupului de firme APS. Era anul 2011 şi împreună au pus bazele Business Academy, o şcoală de vânzări. De altfel, persoana de legătură cu start-up-ul Doctrina din Slovenia a fost chiar un fost cursant al Business Academy.
    „Am mers la întâlnire mai mult din curiozitate, însă am realizat că soluţia propusă de Doctrina rezolva multe dintre provocările cu care mă confruntam în calitate de manager în farma”, a punctat el.

    Ca atare, Doru Mircea s-a hotărât să aducă Doctrina şi pe piaţa locală şi a negociat cu start-up-ul sloven să nu plătească taxa de franciză, care în prezent se ridică la circa 40.000 de euro, în condiţiile în care România era prima ţară în care se extindea proiectul. Împreună cu partenera sa Ioana Mircea, antreprenorul local a investit 60.000 euro pentru a susţine dezvoltarea Doctrina în România, banii fiind alocaţi în principal pentru marketing astfel încât să poată atrage în platformă specialiştii din domeniu. În prezent, pe lângă Slovenia şi România, platforma Doctrina mai este disponibilă şi în Croaţia, Polonia, Rusia, Marea Britanie şi Turcia, având în total peste un milion de utilizatori din industria farma.

    „După primii ani de funcţionare, Doctrina.biz acoperă 70% dintre farmaciştii şi asistenţii de farmacie din România, care sunt deja înscrişi în platformă. Anul trecut am triplat şi numărul medicilor înscrişi în platformă. De asemenea, am diversificat serviciile către producţie, consultanţă şi alte unelte de digital marketing, astfel încât prezentările disponibile în platformă să fie cât mai performante şi mai interesante pentru audienţă, specialiştii din industria sănătăţii”, a precizat Doru Mircea. El a adăugat că în ultimii doi ani, obiectivul Doctrina a fost creşterea engagementului şi mai puţin creşterea numărului de farmacişti. „Există, bineînţeles, o dinamică naturală, avem în fiecare zi utilizatori noi în platfomă, 10-15 conturi. Însă, în paralel, dezactivăm conturi pasive, rezultând o creştere netă de câteva zeci de utilizatori lunar. Interacţiunea şi vizualizările complete reprezintă cel mai important indicator pentru noi.”

    În primele luni ale acestui an, procentul farmaciştilor şi asistenţilor de farmacie care au urmărit complet cel puţin o prezentare de produs sau brand farmaceutic prin platforma Doctrina.biz a crescut la 50%, respectiv la 53%. „O prezentare este vizualizată complet în medie de 5.000 de farmacişti, asistenţi de farmacie şi medici, care răspund ulterior întrebărilor pe care le adresăm pentru feedback.”

    Doctrina lucrează la nivel global cu cele mai mari companii farmaceutice din lume, cum ar fi GSK, Novartis, Roche sau Pfizer, iar în total pe platforma din România sunt disponibile în prezent 50 de prezentări, pe care utilizatorii le pot urmări pentru informare şi training. Iar conţinutul este actualizat cu periodicitate, în fiecare lună fiind circa 2-3 noi prezentări active în platformă.

    „Practic, producătorii de medicamente realizează, alături de noi de cele mai multe ori, videouri de prezentare sau cu un conţinut educativ pentru farmacişti şi medici, care este apoi transmis în platformă şi urmărit de acest public specializat”, a menţionat Doru Mircea.

    Care este însă modelul de business din spatele Doctrina.biz? Acesta se bazează pe rezultate, compania farmaceutică plătind doar vizionările întregului material. La finalul fiecărei prezentări se generează un scurt chestionar celor care au urmărit prezentarea, pentru ca reprezentanţii Doctrina să se asigure că a fost înţeles conţinutul şi urmărit cu atenţie.

    „Tarifele sunt personalizate, în funcţie de client, portofoliul de produse, patologia căreia se adresează şi serviciul ales. Cel mai apreciat aspect de către clienţi este că noi asigurăm clientului un interes minim garantat din partea audienţei targetate, pentru materialul transmis”, a punctat el.

    Medicii şi farmaciştii nu plătesc însă nicio taxă de însciere în platformă. Odată înscrişi, aceştia au acces gratuit la conţinutul din platformă, Doctrina.biz fiind pentru ei o formă de informare, educare şi specializare constantă.

    Anul trecut, afacerile locale ale Doctrina s-au situat la 220.000 euro, România plasându-se astfel pe locul doi ca venituri în rândul ţărilor europene în care este disponibilă platforma, pe primul loc fiind ţara de origine, Slovenia.

    „Un procent foarte mic din business este generat momentan de consultanţă şi suport în realizarea prezentărilor video, însă reprezintă sub 10% din total.”
    În 2018, numărul de proiecte dezvoltate de Doctrina în România a crescut cu 10% faţă de 2017, pe fondul diversificării serviciilor digitale şi consolidării audienţei.

    Anul acesta, Doctrina are în plan să-şi majoreze veniturile locale cu 30%, la 300.000 euro, în condiţiile în care mizează pe atragerea de noi clienţi ca urmare a dezvoltării portofoliului de servicii şi a creşterii interesului industriei faţă de oportunităţile digitale.

    „Creşterea digitalului pe acest segment de clienţi este într-un ritm destul de lent comparativ cu alte ţări europene, deşi interesul din partea profesioniştilor din sănătate pentru conţinut este cel mai ridicat din regiune. Este un paradox – farmaciştii vor să se informeze online, printr-o platformă specializată a celor din industrie, însă producătorii şi companiile farma nu sunt încă la fel de pregătiţi să iasă din zona de confort şi să renunţe la vechile tactici, chiar dacă acestea nu sunt la fel de cost-eficiente şi nici măcar măsurabile, cum este digitalul”, spune Doru Mircea, făcând referire la faptul că industria farma din România alocă în continuare circa 90% din bugetele de marketing către canalele tradiţionale de comunicare, TV-ul, radioul şi evenimentele tip simpozion, conferinţă sau congres.
    În ceea ce priveşte planurile de viitor ale Doctrina, acestea vizează furnizarea de servicii complete de digital marketing şi social media marketing, atât cu target de audienţă profesioniştii din sănătate, cât şi consumatorii. Reprezentanţii locali ai Doctrina lucrează îndeaproape cu dezvoltatorii din Slovenia, pentru optimizarea platformei şi introducerea de funcţionalităţi noi. „În plus, a fost dezvoltată o extensie a platformei Doctrina, sub numele Doctrina Academy, care are deja peste un milion de profesionişti abonaţi din întreaga lume. Scopul Doctrina Academy este de a oferi cursuri online on demand, plătite de profesionişti. Temele cele mai solicitate sunt cardiologie, diabet, oncologie”, a menţionat Doru Manea.

    „În România, ne propunem să dezvoltăm conţinut în limba engleză, împreună cu autori români, pe care să îi promovăm la nivel mondial”, a conchis el.


    Bilanţ în medicină digitală

    În prezent, în România sunt peste 8.000 de farmacişti, 7.000 de asistenţi de farmacie şi 2.000 de medici înregistraţi ca utilizatori în cadrul platformei Doctrina.biz. Anul trecut, 44% dintre farmaciştii înregistraţi şi 50% dintre asistenţii de farmacie au urmărit complet cel puţin o prezentare de produs sau brand farmaceutic prin platforma Doctrina.biz. În medie, prezentările din platforma Doctrina.biz au fost urmărite în 2018 de către 4.500 farmacişti, asistenţi de farmacie şi medici.

  • Consiliul Concurenţei a lansat o platformă digitală pentru monitorizarea preţurilor carburanţilor

    „Monitorul Preţurilor Carburanţilor”, platforma lansată, luni, de către Consiliul Concurenţei, este valabilă atât sub formă de aplicaţie web cât şi ca aplicaţie mobilă.

    Momentan, aplicaţia funcţionează doar pentru piaţa de carburanţi, integrând companii ca OMV Petrom, Mol, Rompetrol, Lokoil, Socar şi Gazprom. În continuare, va integra şi companiile mici şi se va extinde şi asupra industriei alimentare, întrucât lansarea aplicaţiei face parte din proiectul „Monitorul preţurilor pentru alimente şi carburanţi”.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Instagram vrea să introducă funcţia de cumpărături direct de pe platformă

    Acesta a declarat că scopul său este de a “conecta punctele” între cumpărători, vânzători şi numărul uriaş de “influenceri” de pe platforma Instagram.

    Instagram a început recent să testeze noile funcţii, la cererea utilizatorilor săi, brandurilor şi influencilor populari, care au un număr mare de urmăritori.

    Oficialii estimează că acest lucru ar putea aduce câştiguri de până la 15 miliarde de dolari din reclame şi promovări, aproape un sfert din totalul câştigat de Facebook.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Antreprenorul care face milioane cu un „mall” online

    Anul trecut, FashionUP a înregistrat venituri egale cu cele din 2017, de 28 de milioane de lei, dar pentru anul acesta reprezentanţii businessului şi-au propus o creştere de 20%. Ei îşi bazează aşteptările atât pe noile parteneriate încheiate şi pe brandurile noi ce vor fi aduse de partenerii actuali, cât şi pe MarketUP, un proiect proaspăt lansat, care promovează mici antreprenori români din domeniul retailului vestimentar, fie aceştia designeri locali sau branduri româneşti de nişă, oferindu-le expunere pe platforma FashionUP. Prin intermediul acesteia, micilor antreprenori li se facilitează accesul la susţinerea necesară în dezvoltarea afacerii lor online: sprijinul unei echipe specializate în marketing online, accesul la baza de clienţi a FashionUP şi prezenţa în proiectele sale editoriale. În prezent, în cadrul companiei lucrează 30 de angajaţi. Alin Stanciu, fondator şi CEO al FashionUP, descrie MarketUP drept „un loc în care brandurile locale îşi propun creaţiile pasionaţilor de fashion, personalizează produsele în funcţie de dorinţele clienţilor şi creează colecţii noi bazându-se pe cerinţele pieţei”.
    „Încă de când s-a lansat, FashionUP a susţinut brandurile autohtone, dar MarketUP reprezintă o nouă etapă, prin care ne dorim să aducem mai aproape clientul de creator. Ideea a venit natural. Pentru că primeam foarte multe cereri de colaborare, ne-am gândit cum să facem lucrurile mai uşoare pentru furnizorii români şi aşa a apărut ideea de MarketUP”, completează el. Proiectul a fost lansat în martie 2019 cu un pilot în care au fost incluşi cinci dintre furnizorii care s-au calificat în urma selecţiei făcute de echipa FashionUP. Investiţia a fost minimă, spune Stanciu, FashionUP având deja platforma şi fiind pregătită să susţină un astfel de concept. „Lucrurile au mers mai uşor decât ne-am aşteptat, aşa că am mărit eforturile şi acum avem încredere că până la sfârşitul anului putem semna parteneriate cu minimum 200 de branduri.” Anual, cea mai mare parte a investiţiilor FashionUP se îndreaptă către zona de marketing, în prezent complet digitalizată. În toamna anului trecut reprezentanţii companiei au investit 60.000 de euro în lansarea aplicaţiei mobile FashionUP, descărcată până în prezent de peste 40.000 de utilizatori.
    Businessul înregistrează anual aproximativ 100.000 de clienţi, cu o medie de două comenzi plasate de fiecare dintre aceştia. În medie, site-ul companiei este accesat zilnic de circa 36.000 de oameni. „În perioadele în care organizăm campanii de vânzare, traficul urcă până la 50.000 de vizitatori, culminând cu 140.000 în perioada de Black Friday”, spune Stanciu. Adidas, Benetton, Nike, Calvin Klein, Guess, Armani Jeans, Michael Kors, Just Cavalli, La Redoute, Love Moschino, Polaroid, U.S. Polo A.S.S.N. sau Converse sunt doar câteva dintre cele peste 1.000 de branduri naţionale şi internaţionale disponibile pe marketplace-ul FashionUP, iar categoria cu cele mai mari vânzări indiferent de sezon este cea dedicată rochiilor, platforma având în portofoliu aproximativ 10.000 de modele. Urmează apoi încălţămintea cu subcategoriile specifice sezonului.
    Potrivit lui Stanciu, clienţii FashionUP sunt oameni cu venituri medii şi mari, din mediul urban, şi depăşesc vârsta de 25 de ani într-o proporţie foarte mare, 70% fiind femei. „Clienţii noştri sunt în mare parte din generaţia millennials şi generaţia premergătoare. Momentan nu prea am avut de-a face cu generaţia Z, dar suntem foarte deschişi să mergem către ei şi să îi descoperim”, spune Alin Stanciu. De-a lungul anilor, adaugă el, clienţii businessului au devenit „din ce în ce mai atenţi la calitate, ceea ce ne-a provocat şi pe noi să aducem pentru ei produse cu un raport calitate/preţ foarte bun.”
    În 2012, compania s-a extins şi în afara graniţelor, în Bulgaria, iar un an mai târziu şi-a extins operaţiunile şi în Ungaria. Stanciu spune că cel puţin pe aceste două pieţe investiţia nu a fost foarte importantă, pe de-o parte pentru că toate operaţiunile sunt concentrate în România, dar şi pentru că împreună cu partenerii companiei, furnizori de servicii de marketing şi curierat au reuşit să gestioneze foarte bine activitatea de la distanţă. „Pe de altă parte, modelul nostru de business nu presupune achiziţionare de stoc, deci nu există pericolul de a bloca sume mari de bani.”
    În opinia lui Stanciu, digitalizarea va veni cu multe schimbări în viitor. „Tehnologia avansează rapid şi cred că în curând cele mai multe comenzi vor fi de pe telefonul mobil, cu plăţi online şi o mai mare încredere din partea clienţilor, care au avut timp până acum să descopere avantajele plăţilor online. Pe lângă aceste modificări naturale, cred că vor evolua foarte mult şi aplicaţiile care determină măsura corectă pe care trebuie să o aleagă un client pentru o potrivire cât mai bună.” El spune că şi în cadrul FashionUP a fost implementat recent Size Bay, Virtual Fitting Room, o aplicaţie care ajută clienţii să îşi descopere măsura reală. „Pe viitor cred că o astfel de aplicaţie va avea o precizie de până la 99%. Încă o schimbare va veni pe partea de marketing, unde clienţii vor primi oferte unice, cât mai personalizate pe nevoile şi ceea ce le place lor.”
    Legat de ideea intrării şi a altor jucători, Stanciu consideră că pe piaţă este loc pentru toată lumea. „Până la urmă, diferenţa o vor face produsele de calitate, la preţuri cât mai bune şi serviciile cât mai competente şi apropiate de nevoile clienţilor.” Iar despre o posibilă „dispariţie a mallurilor”, chiar dacă spune că în Statele Unite acest fenomen este deja prezent în peisajul de retail, crede că în România mallurile au încă o viaţă lungă.


    CONTEXT:
    Piaţa jucătorilor din fashionul online este din ce în ce mai aglomerată; reprezentanţii platformei FashionUP spun că au primit solicitări de colaborare din partea furnizorilor locali de haine, care îşi doreau ca produsele lor să ajungă astfel mai uşor la clienţi.

    DECIZIE:
    Anul acesta, reprezentanţii FashionUP au lansat proiectul MarketUP, destinat promovării micilor antreprenori români din domeniul retailului vestimentar, oferindu-le expunere pe platforma FashionUP.

    CONSECINŢE:
    Prin acest proiect reprezentanţii businessului se aşteaptă ca până la sfârşitul anului să semneze parteneriate cu minimum 200 de branduri locale. De asemenea, proiectul MarketUP reprezintă unul dintre factorii care vor contribui, conform aşteptărilor acestora, la o creştere de 20% a cifrei de afaceri a companiei anul viitor.


    Un deceniu de fashion pe Internet

    2009
    a fost lansată platforma de e-commerce FashionUP
    2012
    compania şi-a extins operaţiunile în Bulgaria
    2013
    FashionUP a intrat pe piaţa din Ungaria
    2018
    s-a lansat aplicaţia mobilă FashionUP, cu o investiţie de 60.000 de euro
    2019
    portofoliul businessului a ajuns la 1.000 de branduri