BusinessMagazin

Tag: petrol

  • Preţul petrolului Brent a coborât sub 55 de dolari pe baril, pentru prima oară din 2009

    Cotaţia petrolului Brent cu livrare în februarie a coborât luni cu 2,8%, la 54,72 de dolari pe baril la Londra, consemnând cel mai jos nivel din 6 mai 2009 până în prezent.

    De asemenea, preţul petrolului West Texas Intermediate cu livrare în februarie a coborât cu 2,5%, la 51,37 de dolari pe baril, la New York.

    În luna decembrie, Rusia a produs 10,667 milioane de barili de petrol pe zi, înregistrând cel mai ridicat nivel al producţiei de la destrâmarea Uniunii Sovietice până în prezent, potrivit datelor preliminare publicate săptămâna trecută de Ministerul Energiei.

    În 2014, producţia medie de petrol în Rusia a urcat cu 0,7% faţă de 2013, la 10,58 milioane de barili pe zi, marcând un alt record post-sovietic.

    De asemenea, un reprezentant al ministerului Petrolului din Irak a anunţat că al doilea mare producător al Organizaţiei Ţărilor Exportatoare de Petrol (OPEC) vrea să crească exporturile de petrol în luna ianuarie la un nivel record de 3,3 milioane de barili pe zi. În luna decembrie, Irak a exportat 2,94 de milioane de barili pe zi.

    Piaţa petrolului se va confrunta cu “mai multe probleme” în acest an, ca urmare a exporturilor mari din Rusia şi Irak, potrivit Morgan Stanley. Compania americană estimează că producţia de petrol va creşte, de asemenea, şi în Statele Unite şi Canada, precum şi regiuni ca Africa de Vest şi America Latină.

    Preţul petrolului Brent a scăzut cu 48% în 2014, consemnând cel mai mare declin de la criza financiară din 2008 până în prezent, în condiţiile în care OPEC a decis să nu reducă producţia de petrol, pentru a nu pierde cota de piaţă pe care o deţine la nivel global în favoarea producătorilor din Statele Unite. OPEC furnizează 40% din necesarul de petrol la nivel mondial.

  • Preţul petrolului Brent a coborât sub 55 de dolari pe baril, pentru prima oară din 2009

    Cotaţia petrolului Brent cu livrare în februarie a coborât luni cu 2,8%, la 54,72 de dolari pe baril la Londra, consemnând cel mai jos nivel din 6 mai 2009 până în prezent.

    De asemenea, preţul petrolului West Texas Intermediate cu livrare în februarie a coborât cu 2,5%, la 51,37 de dolari pe baril, la New York.

    În luna decembrie, Rusia a produs 10,667 milioane de barili de petrol pe zi, înregistrând cel mai ridicat nivel al producţiei de la destrâmarea Uniunii Sovietice până în prezent, potrivit datelor preliminare publicate săptămâna trecută de Ministerul Energiei.

    În 2014, producţia medie de petrol în Rusia a urcat cu 0,7% faţă de 2013, la 10,58 milioane de barili pe zi, marcând un alt record post-sovietic.

    De asemenea, un reprezentant al ministerului Petrolului din Irak a anunţat că al doilea mare producător al Organizaţiei Ţărilor Exportatoare de Petrol (OPEC) vrea să crească exporturile de petrol în luna ianuarie la un nivel record de 3,3 milioane de barili pe zi. În luna decembrie, Irak a exportat 2,94 de milioane de barili pe zi.

    Piaţa petrolului se va confrunta cu “mai multe probleme” în acest an, ca urmare a exporturilor mari din Rusia şi Irak, potrivit Morgan Stanley. Compania americană estimează că producţia de petrol va creşte, de asemenea, şi în Statele Unite şi Canada, precum şi regiuni ca Africa de Vest şi America Latină.

    Preţul petrolului Brent a scăzut cu 48% în 2014, consemnând cel mai mare declin de la criza financiară din 2008 până în prezent, în condiţiile în care OPEC a decis să nu reducă producţia de petrol, pentru a nu pierde cota de piaţă pe care o deţine la nivel global în favoarea producătorilor din Statele Unite. OPEC furnizează 40% din necesarul de petrol la nivel mondial.

  • Producţia de petrol a Rusiei a atins în decembrie un nivel record post-sovietic

    Rusia a produs luna trecută 10,667 milioane de barili de petrol pe zi, în creştere cu 0,3%, potrivit datelor preliminare publicate vineri de Ministerul Energiei. Datele se referă la ţiţei şi condensat, un petrol ultra uşor din care se produc carburanţii de calitate ridicată, transmite Bloomberg.

    În 2014, producţia medie de petrol a urcat cu 0,7%, la 10,58 milioane de barili pe zi, de asemenea un record post-sovietic.

    Creşterea a fost susţinută de activitatea unor producători privaţi.

    Statele Unite şi Uniunea Europeană au impus Rusiei sancţiuni, anul trecut, ca reacţie la anexarea Crimeei şi susţinerea de către autorităţile ruse a separatiştilor din estul Ucrainei.

    Măsurile includ şi interzicerea exporturilor în Rusia a unor echipamente şi tehnologii destinate sectorului energiei.

    Rusia obţine circa jumătate din venituri din industria petrolului şi gazelor.

    Recordul anterior al producţiei de petrol, de 10,64 milioane de barili pe zi, a fost înregistrat în octombrie. Producţia Rusiei a atins un record al erei sovietice de 11,4 milioane de barili de petrol pe zi în 1087, potrivit datelor grupului BP.

    Cotaţia petrolului Brent, folosită la stabilirea preţurilor pentru circa jumătate din petrolul mondial, inclusiv al principalului tip de petrol rusesc, Urals, a scăzut vineri, la Londra, cu 0,2%, la 57,19 dolari pe baril. Preţul maxim al petrolului Brent în 2014 a fost de 115,71 dolari pe baril.

    Economia Rusiei se îndreaptă spre recesiune, pe fondul scăderii preţurilor petrolului, iar pentru 2015 este anticipat un declin de 0,5% al producţiei de ţiţei a ţării, la 525 milioane de tone, potrivit estimărilor Ministerului Energiei.

    Agenţia Internaţională pentru Energie se aşteaptă ca producţia de petrol a Rusiei să scadă cu 1% în acest an.

    Producţia de gaze naturale a Rusiei a scăzut în 2014 cu 4%, la 640,237 miliarde de metri cubi. Producţia Gazprom a coborât cu 9%, la un minim istoric de 432 de miliarde de metri cubi, din cauza disputei referitoare la preţuri cu Ucraina, al doilea mare client al grupului după Germania.

    Preţurile petrolului au scăzut cu până la 49% în 2014, cel mai amplu declin anual după criza financiară din 2008, pe fondul cererii scăzute la nivel mondial şi al concurenţei dintre producătorii americani şi cei din OPEC pentru cotă de piaţă.

  • Scăderea preţului petrolului a fost ştirea anului 2014 după jumătate de deceniu de stabilitate

    O întâlnire a Organizaţiei Ţărilor Exportatoare de Petrol, care controlează 40% din piaţă la nivel mondial, a avut loc la Viena la sfârşitul lunii noiembrie, cei mai mulţi dintre participanţi având un interes legitim şi urgent de aşezare a preţului petrolului la un nivel similar ultimilor cinci ani.

    Rezultatul întâlnirii a fost însă surprinzător, OPEC luând decizia să men-ţină producţia la 30 de milioane de barili pe zi, ceea ce a ridicat multe sprâncene şi semne de întrebare în piaţă. Cu alte cuvinte, OPEC şi-a asumat riscul unei scăderi şi mai mari a preţului, care ar putea ajunge şi la 40-45 de dolari pe baril. Mulţi analişti cred că OPEC s-a angajat într-un adevărat război al preţurilor contra producătorilor din afara cartelului, în principal împotriva Statelor Unite şi Rusiei, ipoteză infirmată însă de şeful OPEC, Abdullah al-Badri: „Au fost voci care au afirmat că decizia a fost îndreptată către SUA şi gazele de şist. Nu este adevărat. De asemenea, nu este adevărat nici că ar fi fost îndreptată către Iran şi Rusia“.

    Cotaţiile petrolului au scăzut cu peste 45% anul acesta. Preţul petrolului Brent a scăzut în 12 decembrie la 62,83 de dolari pe baril, în timp ce petrolul West Texas Intermediate a coborât la 58,9 dolari pe baril, acestea fiind cele mai reduse niveluri din iulie 2009 până în prezent. OPEC a estimat că cererea mondială de petrol va scădea în 2015 la cel mai redus nivel din ultimii 12 ani în timp. La numai o zi diferenţă, Agenţia Internaţională pentru Energie (AIE) a redus, pentru a patra oară în ultimele cinci luni, prognoza privind creşterea de petrol de anul viitor, alimentând temerile privind intrarea în incapacitate de plată a unor companii şi chiar a unor state cu expunere ridicată pe sectorul petrolier.

    Dincolo de pierderile pe care căderea preţului petrolului le aduce ţărilor producătoare, precum Rusia, Nigeria, Iran sau Venezuela, preţul în scădere accelerată duce cu gândul la vara lui 2008, când preţul petrolului a scăzut brusc şi a fost urmat de cea mai profundă criză economică. Sunt motivele de scădere a preţului aceleaşi? Cât de mult din această scădere de preţ indică o scădere generalizată a economiilor lumii? Conform analiştilor de pe pieţele internaţionale, citaţi de Economist, motivele nu sunt aceleaşi, dar efectele ar putea fi similare. Cererea pentru petrol este scăzută deoarece activitatea economică este scăzută, o scădere dintr-o parte antrenând cealaltă parte. Un alt motiv este că ţări tensionate politic, precum Irak şi Libia, au continuat să producă în acelaşi ritm. În paralel însă, America şi-a îndeplinit visul de a deveni cel mai mare producător de petrol din lume, iar, în tot acest context, saudiţii şi aliaţii din Golf nu vor să cedeze din cota lor de piaţă pentru a restabili preţul sau pacea globală. În acest context, decizia OPEC de a păstra ritmul producţiei intact se explică prin faptul că, dacă ar produce mai puţin, preţul s-ar echilibra, dar din asta ar câştiga mai mult producători precum Rusia sau Libia. 

    Deşi ar trebui să fie o veste bună pentru pieţele consumatoare (net importatoare), scăderea de preţ nu se simte peste tot la fel.  În SUA, preţul benzinei reflectă constant evoluţia cotaţiei petrolului şi a ajuns la mijlocul lui decembrie sub 3 dolari galonul (1 galon are aproximativ 3,8 litri) pentru prima dată după 2010, iar în Franţa, a doua economie ca mărime din UE, benzina a continuat să se ieftinească în decembrie, ajungând la 1,4 euro pe litru, iar motorina, care reprezintă 80% din consum, a ajuns la 1,2 euro. 

    În România, preţurile la benzină şi motorină au scăzut la minimul ultimilor trei ani, preţul mediu la benzină fiind acum de 5,52 de lei, la fel ca în octombrie 2011, în timp ce motorina costă circa 5,63 lei. Americanii consideră că un preţ pe galon mai mare de 3 dolari (aproximativ 2,7 lei pe litru) este mult prea mare. Românii nu au o părere, iar faptul că vânzările de carburanţi au scăzut nesemnificativ atunci când benzina ajunsese la 6,5 lei înseamnă că preţul mare chiar nu este un motiv pentru români de a nu mai merge cu maşina.

  • Certinvest: Preţul scăzut al petrolului va avea ca efect reducerea inflaţiei şi scumpirea cărbunelui

    “Un preţ mai mic al petrolului duce la o inflaţie scăzută, ceea ce în principiu ar trebui să determine băncile să continue politicile monetare laxe pentru a combate o eventuală deflaţie. Pe de altă parte, fenomenul este mai complex, pentru că pe termen lung, un petrol în scădere ar duce la o potenţială creştere economică, lăsând loc băncilor centrale să mai ridice dobânzile-cheie”, potrivit lui Hănţilă.

    Printre cele mai afectate economii va fi cea a Rusiei, unde va apărea o criză a contului curent, o depreciere a rublei şi “sincope” de finanţare externă.

    De asemenea, Norvegia, unul dintre cei mai mari producători de petrol din lume, va fi afectată negativ de cursul coroană-dolar, având în vedere că dolarul va creşte ca urmare a achiziţiei de acţiuni din sectoarele ciclice, precum şi de cumpărări de titluri americane de către bănci ale zonelor în curs de dezvoltare, cu scopul de a-şi menţine competitivitatea.

    Cărbunele, utilizat la producţia de electricitate, va înregistra o creştere de preţ, în timp ce preţurile aferente produselor derivate din petrol vor scădea, legătură fiind direct proporţională.

    Un alt sector care ar beneficia de un cost mai scăzut al petrolului este cel de produse chimice, care utilizează multă energie în procesul de producţie.

    Pe de altă parte, Hănţilă spune că ar putea fi un moment bun pentru achiziţii de acţiuni la companii de petrol şi gaze.

    Certinvest are în administrare active de aproximativ 52 milioane Euro, distribuite în 15 fonduri de investiţii, şi peste 200 de portofolii individuale administrate.

  • Ieftinirea petrolului reface cărţile în domeniul cheltuielilor militare, avertizează IHS

    În contextul în care preţul barilului Brent a scăzut sub pragul simbolic de 60 de dolari, bugetele ţărilor din Orientul Mijlociu şi Arica de Nord (MENA) se află sub presiune. Cheltuielile legate de Apărare în această regiune mare producătoare de brut ar urma să se stabilizeze anul viitor, după ce au crescut cu aproape 30% în perioada 2011-2014, potrivit unui raport al firmei americane de consultanţă IHS publicat vineri.

    Din contră, “scăderea cursului petrolului urmează să aibă un efect pozitiv asupra creşterii economice a Chinei, Indiei şi Indoneziei (mari consumatori de brut) şi va ajuta finanţele guvernamentale” ale acestor ţări, subliniază studiul. Astfel, China şi India urmează să continue să afişeze o creştere a bugetelor alocate Apărării de peste 5% în anii următori.

    Pentru prima dată din 2010 încoace, cheltuielile mondiale legate de Apărare au început să crească în 2014, atingând uşor 0,85% (1.597 miliarde de dolari).

    Această creştere poate fi atribuită în principal temperării bazei bugetului militar al Statelor Unite (numărul unu mondial), dar şi unei creşteri puternice a cheltuielilor în Rusia (+17,8% în 2014, la 2.500 de miliarde de ruble) şi în regiunea MENA.

    Firma de consultanţă IHS, specializată în sectorul energetic, preconizează o stabilizare a cheltuielilor mondiale în domeniul Apărării în următorii doi ani, subliniind că totul va depinde de evoluţia crizelor geopolitice în curs.

    “Îngrijorate de acţiunile ruseşti în Europa de Est, multe ţări din regiune au început să anuleze reducerile angajate în urma crizei financiare mondiale, în timp ce operaţiunile americane contra SI (organizaţia Statul Islamic) au permis stoparea scăderii cheltuielilor de exploatare, una dintre principalele cauze ale declinului (bugetului american) în ultimii trei ani“, explică experţi de la IHS.

    Firma americană de consultanţă preconizează, de asemenea, că NATO va înceta, începând din 2019, să însumeze peste jumătate din cheltuielile mondiale în domeniul Apărării, în contextul în care Alianţa aduna aproape două treimi în 2010.

  • Ieftinirea petrolului reface cărţile în domeniul cheltuielilor militare, avertizează IHS

    În contextul în care preţul barilului Brent a scăzut sub pragul simbolic de 60 de dolari, bugetele ţărilor din Orientul Mijlociu şi Arica de Nord (MENA) se află sub presiune. Cheltuielile legate de Apărare în această regiune mare producătoare de brut ar urma să se stabilizeze anul viitor, după ce au crescut cu aproape 30% în perioada 2011-2014, potrivit unui raport al firmei americane de consultanţă IHS publicat vineri.

    Din contră, “scăderea cursului petrolului urmează să aibă un efect pozitiv asupra creşterii economice a Chinei, Indiei şi Indoneziei (mari consumatori de brut) şi va ajuta finanţele guvernamentale” ale acestor ţări, subliniază studiul. Astfel, China şi India urmează să continue să afişeze o creştere a bugetelor alocate Apărării de peste 5% în anii următori.

    Pentru prima dată din 2010 încoace, cheltuielile mondiale legate de Apărare au început să crească în 2014, atingând uşor 0,85% (1.597 miliarde de dolari).

    Această creştere poate fi atribuită în principal temperării bazei bugetului militar al Statelor Unite (numărul unu mondial), dar şi unei creşteri puternice a cheltuielilor în Rusia (+17,8% în 2014, la 2.500 de miliarde de ruble) şi în regiunea MENA.

    Firma de consultanţă IHS, specializată în sectorul energetic, preconizează o stabilizare a cheltuielilor mondiale în domeniul Apărării în următorii doi ani, subliniind că totul va depinde de evoluţia crizelor geopolitice în curs.

    “Îngrijorate de acţiunile ruseşti în Europa de Est, multe ţări din regiune au început să anuleze reducerile angajate în urma crizei financiare mondiale, în timp ce operaţiunile americane contra SI (organizaţia Statul Islamic) au permis stoparea scăderii cheltuielilor de exploatare, una dintre principalele cauze ale declinului (bugetului american) în ultimii trei ani“, explică experţi de la IHS.

    Firma americană de consultanţă preconizează, de asemenea, că NATO va înceta, începând din 2019, să însumeze peste jumătate din cheltuielile mondiale în domeniul Apărării, în contextul în care Alianţa aduna aproape două treimi în 2010.

  • Un licean din New York a făcut milioane de dolari tranzacţionând petrol şi aur

    Mohammed Islam, în vârstă de 17 ani, este elev la liceul Stuyvesant din New York. Printre colegii săi circulă zvonul că tânărul a câştigat 72 de milioane de dolari tranzacţionând acţiuni pe bursă.

    La doar 17 ani, Islam şi-a închiriat un apartament în Manhattan şi a cumpărat un BMW, chiar dacă părinţii nu îi dau încă voie să locuiască singur şi nu poate conduce pentru că nu are permis. Site-ul Business Insider l-a observat în urmă cu un an, atunci când l-a inclus pe lista 20 sub 20, în categoria finanţe.

    “Tranzacţionez, în general, aur şi petrol”, a spus Mohammed Islam. “Mă orientez după volatilitatea şi volumul acţiunilor. Vreau să urmez un colegiu specializat în finanţe şi economie, pentru că planul meu de viitor este să învăţ în continuare, şi mai ales să învăţ de la cei mai buni.”

    Mohammed Islam nu a declarat cât exact a câştigat până acum, dar a spus că averea sa este de câteva zeci de milioane de dolari.

  • Preţul petrolului Brent a coborât la cel mai scăzut nivel din octombrie 2009

    Banca de investiţii Morgan Stanley a scăzut proiecţia de creştere a preţului petrolului pentru 2015 cu 28 de dolari faţă de estimarea anterioară, la 70 de dolari pe baril, ca urmare a deciziei Organizaţiei Ţărilor Exportatoare de Petrol (OPEC) de a menţine producţia de petrol la nivelul de 30 de milioane de barili de ţiţei pe zi, transmite Bloomberg.

    “Surplusul de petrol va atinge nivelul maxim în trimestrul al doilea al anului viitor, dat fiind că OPEC nu a luat nicio măsură în ceea ce priveşte supraproducţia”, a afirmat Adam Longson, analist al Morgan Stanley.

    La sfârşitul lunii noiembrie, reprezentanţii OPEC au decis să nu reducă producţia de petrol, rezistând apelurilor Venezuelei de a limita livrările pentru oprirea declinului cotaţiilor.

    De asemenea, alte instituţii bancare, printre care BNP Paribas, Credit Suisse, UBS şi Barclays, au redus prognozele privind preţul petrolului pentru anul viitor, în urma hotărârii OPEC.

    OPEC furnizează 40% din necesarul de petrol la nivel mondial.

    În plus, săptămâna trecută, companiile din SUA care efectuează explorări au crescut numărul de platforme operaţionale, conform datelor companiei din domeniul petrolier Baker Hughes.

    La New York, preţul petrolului West Texas Imtermediate cu livrare în ianuarie a coborât luni cu 1,25 dolari, la 64,59 dolari. Contractele futures au scăzut cu 2,5% la Londra şi cu 1,9% la New York.

    Preţul ţiţeiului a scăzut cu 34% în acest an, pe fondul creşterii producţiei de petrol în Statele Unite la cel mai înalt nivel din ultimele trei decenii, la 9,08 milioane de barili de ţiţei pe zi, şi al cererii slabe la nivel global.

  • Ce impact are reducerea preţului petrolului asupra PIB? O reducere de 10 dolari înseamnă o creştere a PIB român cu 0,1%

    O echipă de analişti de la UBS au analizat impactul unei reduceri de 10 dolari a preţului barilului şi au concluzionat că economia rusă este cel mai puternic afectată, scăderea PIB fiind de aproape 1,5%, urmată de economiile tărilor arabe şi ale celor membre OPEC, alături de Norvegia.

    Australia, Canada, Danemarca, Grecia, Indonezia şi Polonia fac parte din grupul statelor  cu economii care nu resimt scăderea preţului.

    În cazul României, creşterea de PIB este de 0,1%; din acelaşi grup fac parte SUA, Elveţia, Italia, Spania, ţările africane sau cele din America de Sud. Creşteri de mairi, de 0,2 – 0,5% se regăsesc în cazul zonei euro, a Chinei, Bulgariei, Indiei Africii de Sud, Turciei sau Croaţiei.