BusinessMagazin

Tag: partid

  • Nicuşor Dan, un fraier în ţara şmecherilor

    “Ambiţia, Abaterea Atenţiei, Urâţificarea şi Zeflemisirea” –ramurile Aritmeticii politice pe care olimpicul Nicuşor n-a apucat să le înveţe.Dacă s-ar fi numit Pericle sau Coriolan sau măcar Decebal sau, fireşte, Caius, altfel ar fi stat lucrurile. Cu aerul lui fâstâcit de adolescent întârziat şi cu un prenume care nu se va maturiza niciodată, Nicuşor, călare pe partidul său cu titulatură patetică, a intrat în manejul politicii dâmboviţene purtat de revolta unei pături sociale tinere şi instruite.

    Până duminică seara, părea un personaj monomaniacal, robul unei singure idei, activistul unui Bucureşti straniu, pustiu, în care pulsau doar proiectele şi iniţiativele lui. Abia pe la ora închiderii urnelor am văzut oamenii – un electorat eclectic, multicolor, proaspăt ieşit din lehamite.

    Citeşte aici de ce Nicuşor Dan e un fraier în ţara şmecherilor

  • Copreşedintele PNL Vasile Blaga: PNL a obţinut, la nivel national, cel mai bun scor din ultimii 26 de ani. Decizia fuziunii a fost corecta

    Blaga a spus că, dincolo de rezultatele din Bucureşti, la nivel naţional, pe votul politic pentru consiliile judeţene, PNL a obţinut 31% şi a câştigat 1.040 de primari din cei 3.200 centralizaţi până acum.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Atac violent din PNL la Iohannis. Bodea: Românii nu dau doi bani pe un zeu care nu are fulger

    Liberalii trebuie să găsească o modalitate de a gestiona eşecul de la locale, astfel încât acesta să nu se repete şi la parlamentarele din toamnă. Soluţia ar fi, în viziunea unui senator PNL, debarasarea de Iohannis.

    UPDATE: Intrat în direct la Realitatea TV, Cristian Bodea a susţinut mai multe acuze la adresa preşedintelui Klaus Iohannis şi membrilor din conducerea PNL, cerând un congres prin care întreaga conducere a formaţiunii politice să fie schimbată.

    “Sunt două aliniate aici. Unu: preşedintle româniei dă un exemplu românilor veniţi seara la vot. Doi: politica partidului de la prezidenţiale a fost ‘Suntem partidul lui Iohannis, suntem căţeii lui Iohannis’. D-aia s-a votat negativ, pentru că ne-am dus pe o subordonare a lui Iohannis. PNL trebuie să aibă personalitate, să nu mai fie partidul preşedintelui aşa cum a greşit PDL când a fost partidul lui Iohannis.

    Problema nu e la Alina, Blaga sau la Boloja, e la toată conducerea partidului. Sunt acolo 100 de vicepreşedinţi. N-au văzut din toamnă că urmează dezastrul? Toţi au rămas cu Iohannis. Le-am zis ‘Băi, cum să mergem cu Buşoi, ăsta nu are profil de bucureştean’. Şi au zis că e sunt prost şi că îl face Iohannis primar.

  • Cine este bancherul din spatele lui Nicuşor Dan

    icuşor Dan şi USB – Uniunea pentru Salvarea Bucureştiului sunt surpriza alegerilor din Capitală având în vedere că au ieşit pe locul II înaintea PNL-ului, un partid care s-a burghezit după câştigarea alegerilor prezidenţiale de la finalul lui 2014.

    Nicuşor Dan, un matematician care a preluat steagul lumii corporatiste din Bucureşti de patru ani, a ieşit pe locul doi la Primăria Generală a Capitalei, luând o treime din voturi, peste estimări.

    Şeful de campanie electorală a lui Nicuşor Dan este Matei Păun, un bancher de investiţii pe care, în anii ’90 viaţa şi job-ul l-au adus la Moscova, acolo unde se puneau bazele noilor miliardari ruşi pe ruinele fostului imperiu sovietic.

    Matei Păun, un obişnuit al plajei de la Vama Veche, şi-a făcut propria companie de investiţii în România la începutul anilor 2000, participând la câteva tranzacţii de achiziţii. El spera ca Bursa de la Bucureşti să devină un sport naţional, după procesul de privatizare în masă şi să ajungă principala sursă de finanţare pentru companiile româneşti.

    Fondator al BAC România şi BAC Belarus, Matei Păun a locuit în Germania, Belgia şi Statele Unite.

    Citeşte mai multe pe www.zf.ro

  • Nicuşor Dan (USB): USB va deveni Uniunea Salvaţi România şi va lupta la alegerile parlamentare

    Nicuşor Dan le-a mulţumit tuturor persoanelor care l-au sprijinit în campania electorală, iar faptul că “bucureştenii au aflat de USB, li se datorează”.
     
    El a precizat că întrucât lipsea o forţă politică care să reprezinte cetăţenii în lupta cu corupţia, “USB va deveni Uniunea Salvaţi România şi va lupta la alegerile parlamentare din toamnă”.
     
    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum arată şi ce calităţi ar trebui să aibă primarul ideal în ochii votanţilor

    Am rugat cititorii să ne spună cum trebuie să fie candidatul ideal, iar unele dintre răspunsuri par a demonstra o anumită maturizare a votanţilor: apartenenţa la partid nu mai e atât de importantă ca în urmă cu patru sau opt ani. Situaţia financiară a candidatului ar trebui să fie una bună sau foarte bună – sigur, aici intervine clişeul că „are bani, deci fură mai puţin“ – dar este totuşi de apreciat că votanţii nu mai caută politicieni din popor, ci unii care mai degrabă au reuşit să aibă deja rezultate notabile.

    Printre temele de campanie enumerate de cei care au răspuns solicitării noastre se află şi subvenţia de la buget pentru energia termică. „Aşa cum se desfăşoară în prezent lucrurile, gigacaloria este folosită ca mijloc politic de campanie electorală pe bază de promisiuni fără acoperire şi fără conţinut“, spune Radu Opaina, preşedinte al Federaţiei Asociaţiilor de Proprietari din România. „Primarul are obligaţia să colaboreze în mod serios şi pe bază de respect cu instituţiile şi organizaţiile care se ocupă efectiv de problemele privind viaţa la bloc, în condiţiile în care mai mult de 50% din populaţia unui oraş locuieşte la bloc. Până acum nu s-a întamplat acest lucru. Sperăm că la un moment dat se va îndeplini această condiţie de bază.“

    Cu toate acestea, subvenţiile la bugetele locale pe parcursul anului 2015 (nu doar cele pentru energie termică) s-au ridicat la valoarea de aproape 8 miliarde de lei; suma reprezintă peste 10% din totalul veniturilor de 61,46 miliarde de lei adunate la bugetele administraţiilor locale.

    Consiliile judeţene au fost, anul trecut, cele mai subvenţionate administraţii locale, primind 45% din totalul subvenţiilor (3,5 miliarde de lei). Consiliile judeţene din Vâlcea (220 milioane lei), Prahova (173 milioane lei) şi Hunedoara (149 milioane lei) au ocupat primele trei locuri, în vreme ce Covasna, Giurgiu, Ilfov şi Ialomiţa au fost consiliile judeţene care au primit cele mai mici subvenţii anul trecut. Primăriile de comună au primit anul trecut o treime din totalul subvenţiilor (2,6 miliarde de lei); cei mai mulţi bani au mers către unităţi administrative din Neamţ, Giurgiu şi Iaşi, iar cei mai puţini către Ialomiţa, Braşov şi Covasna.

    Urmează primăriile de municipii care au primit subvenţii de ce totalizează peste 16% din total (1,2 miliarde de lei). Bucureşti, spre exemplu, a primit subvenţii în valoare de 319 milioane lei. Primăriile de oraşe au primit doar 442 de milioane de lei (5,6% din totalul subvenţiilor).

    Exemple precum cel al Partidului Naţional Liberal, care a retras doi candidaţi la postul de primar general al Bucureştiului, nu fac decât să accentueze imaginea de neputinţă a formaţiunilor politice în a prezenta un candidat viabil celor peste 1,6 milioane de bucureşteni cu drept de vot. Iar astfel de stângăcii le vom întâlni de-a lungul şi de-a latul României; întrebarea rămâne, aşadar, unde sunt candidaţii care ar putea schimba ceva?

    Apariţia în timp a aşa-zişilor baroni locali a fost un alt motiv care a dus la diminuarea încrederii în aleşi – Bacău este un exemplu în acest sens. Factorul politic a condus la o cădere a ponderii deţinute în PIB naţional de 0,6 puncte procentuale în ultimii zece ani; sub conducerea lui Dumitru Sechelariu şi, ulterior, a lui Romeo Stavarache, municipiul a ajuns într-o stare economică precară. Acest lucru nu îl împiedică însă pe cel din urmă să candideze din nou: în ciuda faptului că este sub control judiciar de la începutul lunii aprilie, după ce a fost arestat, Stavarache doreşte un al patrulea mandat la conducerea muncipiului Bacău.

    În funcţie din 2004, când a câştigat în faţa lui Dumitru Sechelariu după al doilea tur, Stavarache este cercetat în mai multe dosare de corupţie, abuz în serviciu şi complicitate la o tentativă de fraudare a fondurilor europene.

    Există, bineînţeles, şi exemple pozitive; unul dintre acestea este cel al lui Valentin Vrabie, primarul comunei Peştera, din Constanţa, care în urmă cu peste şase ani a demisionat din PSD; câţiva ani mai târziu, a fost urmat de întreg consili local, şi de atunci, comuna s-a tot dezvoltat cu propriile resurse şi sponsorizări.

    Metrul cub de apă costă un leu, iar oamenii au internet wireless pe străzi şi servicii de salubrizare gratuite; şcoala a fost reparată şi modernizată, iar lângă s-a mai construit una. Totul s-a făcut din banii primăriei, din taxe şi impozite locale, nu din bani de la guvern sau din alte fonduri. Din păcate, însă, putem număra pe degetele de la o mâna poveştile de acest fel.

  • Miza alegerilor locale se ridică la zeci de miliarde de lei. Care este însă valoarea unui vot în Bucureşti sau Botoşani?

    3.365 este un alt număr pe care e important să îl reţineţi: reprezintă valoarea în lei a unui vot în România. El diferă, desigur, în funcţie de regiune; un vot în Bucureşti valorează 4.500 de lei, în vreme ce unul în Ialomiţa doar 2.800 de lei.

    Miza alegerilor locale din iunie este, aşadar, uriaşă: vorbim de zeci de miliarde de euro care trebuiesc administraţi astfel încât rezultatele să nu se lase aşteptate până cu 6 luni înainte de alegerile din 2020.

    Am încercat să desluşim ce s-a întâmplat cu banii oraşelor, comunelor şi satelor din România în ultimii patru ani şi să aflăm unde ar trebui investiţi aceştia în următorii patru; care sunt problemele pe care le avem la nivel local şi care sunt şansele să rezolvăm o parte dintre ele.

    Veţi citi, în paginile următoare, despre coşuri de gunoi de 2.800 de lei şi crizanteme cumpărate cu peste 300 de lei firul; despre cum 35% din gospodăriile României au toalete în curte, în vreme ce media europeană e de 2%; despre faptul că avem acelaşi număr de kilometri asfaltaţi şi de drumuri de ţară. Cel mai important, însă, veţi citi unde se duc cele peste 60 de miliarde de lei care reprezintă bugetul satelor, comunelor şi oraşelor din România.

    Ca de obicei, ciclul electoral începe cu întrebarea caragialească „eu cu cine votez?“. Şi tot ca de obicei, această întrebare nu are răspuns; nu că nu ar exista opţiuni, dar eterna promisiune a partidelor cu aducerea „oamenilor noi“ nu pare să se fi materializat nici în 2016.

    Alternanţa dintre stânga şi dreapta nu s-a făcut de-a lungul anilor în mod natural, ci mai degrabă ca urmare a unor alegeri caracterizate prin dorinţa de a înlătura un partid de la putere. Deşi stânga a câştigat toate alegerile locale din 1992 şi până astăzi, au existat momente în care opoziţia s-a apropiat destul de mult de câştigarea majorităţii primăriilor; în 1996, 2004 şi 2008 partidele de dreapta sau centru-dreapta au câştigat un număr semnificativ de mandate. Singurul partid constant în ultimii 24 de ani a fost UDMR, care a obţinut la fiecare ciclu electoral între 100 şi 150 de mandate de primari.

    A spune că imaginea politicianului român este una extrem de proastă este deja un clişeu; situaţia de astăzi, cu aproape jumătate dintre primarii ce conduc reşedinţe de judeţ aflaţi în vizorul DNA, este relevantă în acest sens. Dacă ne uităm la consiliile judeţene, acolo situaţia stă şi mai rău: aproape două treimi dintre preşedinţii CJ sunt condamnaţi sau anchetaţi pentru diverse fapte.

    Toate alegerile sunt în mod egal foarte importante, explică sociologul Andrei Boţeşteanu, dar „semnul sub care sunt organizate acestea poate fi însă considerat unul aparte, pe fondul unui dialog şi pe fondul acţiunilor anti-corupţie. „Nu cred că oamenii sunt mai interesaţi de alegerile generale, dimpotrivă: alegerile locale au teme cu care alegătorii pot relaţiona perfect. Dar alegerile generale sunt mai uşor de discutat, fiind dincolo de sfera imediată a utilului. Alegerile generale sunt încărcate de ideologii şi principii atât de mult rafinate încât devin simple: ai lor sunt răi, ai noştri sunt buni, sau mai des întâlnitul «toţi sunt la fel». Cred, de asemenea, că votanţii din mediul urban sunt interesaţi şi de alegerile din mediul rural. Nu mai suntem demult atât de izolaţi încât să nu respirăm acelaşi aer, să nu ne vizităm unii pe alţii sau să nu avem cunoştinţe sub un primar sau altul. Iar cei care teoretic s-ar putea feri de toate, probabil că vor folosi alegerile locale şi ca un barometru pentru cele generale“.

    Alegerile locale din acest an vor avea loc la data de 5 iunie şi vor fi organizate după noi reguli, cu primari aleşi într-un singur tur şi şefi de consilii judeţene aleşi indirect, prin votul consilierilor judeţeni. Modificări au fost aduse şi în privinţa sistemului de vot, fiind pregătit un sistem informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal. În urma implementării acestui proiect, alegătorii care doresc să îşi exprime opţiunea prin vot nu vor mai prezenta actul de identitate membrilor secţiilor de votare, ci operatorului unui calculator. Ulterior, sistemul va semnala dacă persoana respectivă a împlinit vârsta de 18 ani până în ziua votării inclusiv, dacă şi-a pierdut drepturile electorale, dacă este arondată la altă secţie şi dacă şi-a mai exercitat dreptul la vot la acelaşi scrutin.

     

  • Cum arată şi ce calităţi ar trebui să aibă primarul ideal în ochii votanţilor

    Am rugat cititorii să ne spună cum trebuie să fie candidatul ideal, iar unele dintre răspunsuri par a demonstra o anumită maturizare a votanţilor: apartenenţa la partid nu mai e atât de importantă ca în urmă cu patru sau opt ani. Situaţia financiară a candidatului ar trebui să fie una bună sau foarte bună – sigur, aici intervine clişeul că „are bani, deci fură mai puţin“ – dar este totuşi de apreciat că votanţii nu mai caută politicieni din popor, ci unii care mai degrabă au reuşit să aibă deja rezultate notabile.

    Printre temele de campanie enumerate de cei care au răspuns solicitării noastre se află şi subvenţia de la buget pentru energia termică. „Aşa cum se desfăşoară în prezent lucrurile, gigacaloria este folosită ca mijloc politic de campanie electorală pe bază de promisiuni fără acoperire şi fără conţinut“, spune Radu Opaina, preşedinte al Federaţiei Asociaţiilor de Proprietari din România. „Primarul are obligaţia să colaboreze în mod serios şi pe bază de respect cu instituţiile şi organizaţiile care se ocupă efectiv de problemele privind viaţa la bloc, în condiţiile în care mai mult de 50% din populaţia unui oraş locuieşte la bloc. Până acum nu s-a întamplat acest lucru. Sperăm că la un moment dat se va îndeplini această condiţie de bază.“

    Cu toate acestea, subvenţiile la bugetele locale pe parcursul anului 2015 (nu doar cele pentru energie termică) s-au ridicat la valoarea de aproape 8 miliarde de lei; suma reprezintă peste 10% din totalul veniturilor de 61,46 miliarde de lei adunate la bugetele administraţiilor locale.

    Consiliile judeţene au fost, anul trecut, cele mai subvenţionate administraţii locale, primind 45% din totalul subvenţiilor (3,5 miliarde de lei). Consiliile judeţene din Vâlcea (220 milioane lei), Prahova (173 milioane lei) şi Hunedoara (149 milioane lei) au ocupat primele trei locuri, în vreme ce Covasna, Giurgiu, Ilfov şi Ialomiţa au fost consiliile judeţene care au primit cele mai mici subvenţii anul trecut. Primăriile de comună au primit anul trecut o treime din totalul subvenţiilor (2,6 miliarde de lei); cei mai mulţi bani au mers către unităţi administrative din Neamţ, Giurgiu şi Iaşi, iar cei mai puţini către Ialomiţa, Braşov şi Covasna.

    Urmează primăriile de municipii care au primit subvenţii de ce totalizează peste 16% din total (1,2 miliarde de lei). Bucureşti, spre exemplu, a primit subvenţii în valoare de 319 milioane lei. Primăriile de oraşe au primit doar 442 de milioane de lei (5,6% din totalul subvenţiilor).

    Exemple precum cel al Partidului Naţional Liberal, care a retras doi candidaţi la postul de primar general al Bucureştiului, nu fac decât să accentueze imaginea de neputinţă a formaţiunilor politice în a prezenta un candidat viabil celor peste 1,6 milioane de bucureşteni cu drept de vot. Iar astfel de stângăcii le vom întâlni de-a lungul şi de-a latul României; întrebarea rămâne, aşadar, unde sunt candidaţii care ar putea schimba ceva?

    Apariţia în timp a aşa-zişilor baroni locali a fost un alt motiv care a dus la diminuarea încrederii în aleşi – Bacău este un exemplu în acest sens. Factorul politic a condus la o cădere a ponderii deţinute în PIB naţional de 0,6 puncte procentuale în ultimii zece ani; sub conducerea lui Dumitru Sechelariu şi, ulterior, a lui Romeo Stavarache, municipiul a ajuns într-o stare economică precară. Acest lucru nu îl împiedică însă pe cel din urmă să candideze din nou: în ciuda faptului că este sub control judiciar de la începutul lunii aprilie, după ce a fost arestat, Stavarache doreşte un al patrulea mandat la conducerea muncipiului Bacău.

    În funcţie din 2004, când a câştigat în faţa lui Dumitru Sechelariu după al doilea tur, Stavarache este cercetat în mai multe dosare de corupţie, abuz în serviciu şi complicitate la o tentativă de fraudare a fondurilor europene.

    Există, bineînţeles, şi exemple pozitive; unul dintre acestea este cel al lui Valentin Vrabie, primarul comunei Peştera, din Constanţa, care în urmă cu peste şase ani a demisionat din PSD; câţiva ani mai târziu, a fost urmat de întreg consili local, şi de atunci, comuna s-a tot dezvoltat cu propriile resurse şi sponsorizări.

    Metrul cub de apă costă un leu, iar oamenii au internet wireless pe străzi şi servicii de salubrizare gratuite; şcoala a fost reparată şi modernizată, iar lângă s-a mai construit una. Totul s-a făcut din banii primăriei, din taxe şi impozite locale, nu din bani de la guvern sau din alte fonduri. Din păcate, însă, putem număra pe degetele de la o mâna poveştile de acest fel.

  • România ar putea avea un nou premier tehnocrat după alegerile legislative

    România ar putea avea din nou un premier tehnocrat dacă după alegerile din toamnă niciun partid nu va câştiga majoritatea necesară pentru a forma un guvern, a afirmat Laurenţiu Ştefan, consilier pe politică internă al preşedintelui Iohannis, la evenimentul Reuters Eastern Europe Investment Summit, scrie Mediafax

    Fosta coaliţie de guvernare, condusă de PSD, are şanse să obţină un scor bun la alegerile legislative, dar este puţin probabil să câştige suficient sprijin pentru a forma un guvern, a declarat, miercuri, consilierul prezidenţial.

    PSD şi PNL, cele mai mari două partide din Romania, vor obţine aproximativ 32-35 la sută din voturi la alegerile legislative, fapt ce nu le va asigura majoritatea necesară pentru a propune un premier, potrivit lui Laurenţiu Ştefan.

    Citiţi continuarea pe www.mediafax.ro

  • Nici măcar Stephen Hawking nu-şi poate explica succesul lui Donald Trump

    Ca unul dintre cei mai renumiţi oameni de ştiinţă ai lumii, Stephen Hawking a fost chemat de multe ori pentru a explica unele dintre cele mai mari mistere ale lumii.

    Rugat însă să explice secretul din spatele succesului lui Donald Trump, Hawking a răspuns simplu: “Nu pot. Este un demagog care pare să placă tot mai multor oameni.”

    Stephen Hawking nu este prima personalitate britanică ce îl critică pe viitorul candidat republican la preşedinţia Statelor Unite. Premierul David Cameron şi primarul Londrei, Sadiq Khan, au avut reacţii extrem de negative la adresa mogulului imobiliar, mai ales după declaraţiile acestuia cu privire la musulmani.

    Donald Trump, candidatul republican care se află cel mai aproape de nominalizarea pentru candidatura la preşedinţia Statelor Unite, a declarat, în urma criticilor venite din partea unor importanţi lideri ai propriului partid, că nu este obligat să unească formaţiunea în jurul său şi că, de fapt, nici nu-şi doreşte acest lucru. Şi asta pentru că e convins că va obţine „milioane de voturi din partea unor persoane venite din tabăra democrată”, pentru că aceştia apreciază modul lui de a face comerţ, a spus Trump.

    Trebuie, într-adevăr, unit?”, s-a întrebat retoric candidatul republican aflat în linie dreaptă în cursa pentru Casa Albă, într-un interviu acordat postului de televiziune american ABC, notează Gândul.

    Tot Trump a şi răspuns întrebării, recunoscând că e de părere că nu e neapărat nevoie ca partidul să se coaguleze în jurul său şi că nu toţi pot să-l accepte aşa cum este, pentru că e foarte diferit de toţi politicienii republicani de până acum. „De fapt, nu cred. Fără îndoială, sunt foarte diferit de toţi cei care au fost candidaţi”, a spus Trump.