O nouă carte National Geographic prezintă cele mai impresionante peisaje surprinse de fotografi de-a lungul anilor. De la peisajele deşertice din Namibia până la cele de iarnă din Islanda, colecţia este una cât se poate de diversă.
Noul volum, în care se regăsesc imagini surprinse de fotografi de renume, are menirea de a arăta frumuseţea planetei pe care locuim.
Sursa: Daily Mail
Câteva mii de oameni s-au strâns joi la Arcul de Triumf pentru a vedea parada militară organizată cu ocazia Zilei Naţionale a României.
“E prima dată şi mi se pare foarte frumos. Mi-a plăcut toată prezentarea. Am văzut şi avioanele, sunt foarte frumoase. Să fim mândri că suntem români”, spune o tânără din Bucureşti
“Vin la parada pentru a sărbători 1 Decembrie pentru România. Ne iubim ţara. Vrem să trăim bine, să fie bine pentru pensionari şi să fie locuri de muncă pentru tineri”, susţine un spectator
“Am 76 de ani şi am fost militar de carieră la unitatea de aviaţie. Am zburat până în 1982. Azi a fost frumoasă parada. Am văzut avioanele F16. Tinerii români să fie cinstiţi!”, spune un fost militar.
La eveniment s-au adunat câteva mii de oameni, printre aceştia fiind şi şefi de instituţii sau politicieni.
Peste 3.000 de militari şi specialişti din Ministerul Apărării Naţionale (MApN), Ministerul Afacerilor Interne (MAI) şi SRI au participat la parada militară de 1 decembrie, elementele de noutate din acest an fiind, printre altele, avioanele F-16 Fighting Falcon şi Caravana SMURD.
Câteva mii de oameni s-au strâns joi la Arcul de Triumf pentru a vedea parada militară organizată cu ocazia Zilei Naţionale a României.
“E prima dată şi mi se pare foarte frumos. Mi-a plăcut toată prezentarea. Am văzut şi avioanele, sunt foarte frumoase. Să fim mândri că suntem români”, spune o tânără din Bucureşti
“Vin la parada pentru a sărbători 1 Decembrie pentru România. Ne iubim ţara. Vrem să trăim bine, să fie bine pentru pensionari şi să fie locuri de muncă pentru tineri”, susţine un spectator
“Am 76 de ani şi am fost militar de carieră la unitatea de aviaţie. Am zburat până în 1982. Azi a fost frumoasă parada. Am văzut avioanele F16. Tinerii români să fie cinstiţi!”, spune un fost militar.
La eveniment s-au adunat câteva mii de oameni, printre aceştia fiind şi şefi de instituţii sau politicieni.
Peste 3.000 de militari şi specialişti din Ministerul Apărării Naţionale (MApN), Ministerul Afacerilor Interne (MAI) şi SRI au participat la parada militară de 1 decembrie, elementele de noutate din acest an fiind, printre altele, avioanele F-16 Fighting Falcon şi Caravana SMURD.
Traficul rutier va fi restricţionat în Capitală, miercuri şi joi, pentru organizarea şi desfăşurarea paradei militare cu ocazia Zilei Naţionale a României, la solicitarea Ministerului Apărării Naţionale.
Traficul rutier va fi restricţionat, miercuri, pentru amplasarea tribunelor în Piaţa Arcul de Triumf, pe banda I pe strada A. Constantinescu către Mănăstirea Caşin şi pe şoseaua Kiseleff , banda I, pe sensul de mers Piaţa Presei – Piaţa Arcul de Triumf, precum şi pe banda I, în Piaţa Arcul de Triumf pe sensul Piaţa Presei Libere, potrivit unui comunicat al Brigăzii Rutiere a Capitalei.
Începând cu orele 22.00, staţionarea autovehiculelor pe Aleea Pescăruş între Intrarea Pescăruş si Restaurant Pescăruş, cât şi în alveolele de pe şoseaua Kiseleff , în zona Monumentului Infanteriei, va fi interzisă.
Totodată, joi, 01 decembrie, cu ocazia desfăşurării paradei militare cu ocazia Zilei Naţionale a României, circulaţia va fi închisă, între orele 04.00 – 16.00, pe axul central al şoselei P. Kiseleff şi banda I de circulaţie, pe tronsonul cuprins între Piaţa Presei Libere şi Piaţa Arcul de Triumf şi banda I pe şoseaua Bucureşti-Ploieşti, sensul de mers Piaţa Presei Libere către Fântâna Mioriţa, precum şi banda IV pe şoseaua Bucureşti-Ploieşti, sensul de mers Fântâna Mioriţa către Piaţa Presei Libere.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Casa de licitaţie Goldart a anunţat lansarea unui serviciu de vânzări private cu randament garantat. Potrivit reprezentaţilor companiei, acesta vine în întâmpinarea celor care privesc arta nu doar ca pe o pasiune ci şi ca pe o investiţie, oferind un randament garantat de 15% la trei ani pentru o selecţie de opere artistice.
Goldart va lansa bimestrial un catalog de peste 50 de lucrări artistice – picturi si opere grafice cu valori cuprinse între 250 de euro şi 5.000 de euro – reprezentând oferta de vânzări private. Peste jumătate dintre lucrările promovate vor aparţine unor artişti contemporani.
Prin vânzarea privată de obiecte de artă cu randament garantat la 3 ani, Goldart materializează sintagma “arta ca investitie” care în prezent circulă în spaţiul public mai mult la nivel conceptual şi declarativ. Garantând un randament obiectului de artă, acesta îşi completează dimensiunea artistică şi emoţională cu una profund pragmatică, el devenind nu doar un bun de colecţie ci şi o variantă de plasament financiar pe termen mediu alături de produse tradiţionale precum: depozitele bancare, titlurile de stat, acţiuni sau unităţi ale fondurilor de investiţii.” a declarat Cristian Anghel, Director Executiv Goldart
Pentru a sprijini produsul de investiţii nou lansat şi pentru a deschide apetitul pentru domeniul artistic al clienţilor tineri – profesionişti şi antreprenori cu vârste cuprinse între 30 şi 45 de ani – Goldart va susţine pe parcursul anului 2017, o serie de seminarii exclusive dedicate investiţiilor în artă.
Fondată în 1997 ca galerie de artă, sub coordonarea familiei Luminiţa şi Alexandru Ghilduş, Goldart este unul dintre principalii jucători de pe piaţa de artă autohtonă. În 2008, Goldart devine casă de licitaţii numele sau fiind asociat cu cea mai mare tranzacţie de artă încheiată până în prezent în România – vânzarea tabloului “Doua Fete” semnat de Ştefan Luchian, pentru suma de 300.000 de euro, în cadrul unei licitaţii organizate în aprilie 2013. În cei 8 ani de activitate, Goldart a organizat peste 180 de licitaţii în care a promovat peste 570 de autori contemporani. Două dintre licitaţii au fost organizare în parteneriat cu Uniunea Artiştilor Plastici, fiecare cuprinzând 150-200 de opere artistice, în timp ce patru dintre licitaţii au fost realizate în scop caritabil.
Anul 2016 aduce schimbări în acţionariatul şi managementul Goldart. Cristian Anghel, colecţionar şi dealer de artă, cu o experienţă de 15 ani în piaţa de capital, asigurări şi reasigurări şi de 3 ani în management cultural, s-a alăturat echipei Goldart în octombrie 2015, asumându-şi managementul companiei la începutul anului 2016.
Goldart işi reafirma angajamentul de a sprijini artiştii contemporani autohtoni prin lansarea programului Contempl’Art, in noiembrie 2015. Acesta reprezintă o serie de expoziţii lunare organizate în spaţiul galeriei Goldart de pe Intrarea I.L. Caragiale, nr. 1 cuprinzând, pe parcursul unui an, lucrările a cel puţin 150 de artişti. O selecţie a lucrărilor expuse intră în fiecare luna în licitaţie, confirmând astfel valoarea acestora. Casa de licitaţii Goldart îşi propune astfel ca sintagma “arta ca investiţie” să nu mai fie alăturată doar valorilor certe, confirmate, din arta modernă şi post-modernă romanească, ci să includă şi artişti contemporani în afirmare.
Europa nu şi-a revenit încă după şocul votului din Marea Britanie, care a decis părăsirea blocului comunitar. Cu toate acestea, un alt stat vrea să părăsească Uniunea Europeană, după 21 de ani de la aderare. Scenariul UK are mari şanse să se repete, unul dintre cei mai influenţi politicieni anunţând că, după alegerile din ţara sa, din decembrie, un referendum pe tema apartenenţei la UE este obligatoriu. ”Un bloc comunitar de 28 de state este important , dar eu îmi doresc o Uniune Europeană mai bună”, a declarat el citat de BBC.
Regiunea Wa, situată în estul statului Burma, este un loc pe care puţini străini l-au vizitat. Este o regiune secretă, care nu apare nici măcar pe Google Maps; drogurile, banii şi comerţul cu animale exotice au reprezentat baza economiei locale în ultimii 20 de ani.
Dar lucrurile se schimbă în Wa, şi pentru a dovedi acest lucru autorităţile au permis în luna noiembrie unui grup de jurnalişti ai BBC să realizeze un documentar. A fost primul tur oficial organizat vreodată în Wa.
Wa este o regiune de mărimea Ţării Galilor, având o populaţie de aproximativ jumătate de milion de oameni. Este un stat în stat, având deschidere şi la graniţa cu China. Statutul autonom datează din 1989, atunci când rebelii Wa au primit dreptul asupra terenului cu condiţia de a încheia luptele. Localnicii au decis să folosească terenul pentru a cultiva maci.
De-a lungul următorilor zece ani, regiunea şi-a câştigat reputaţia de a fi unul dintre cei mai mari producători de opiu şi heroină din lume; unul din motivele pentru care autorităţile au permis accesul jurnaliştilor a fost pentru a demonstra că acest lucru nu mai este valabil.
În Mong Mao, al doilea oraş ca mărime din Wa, un om de afaceri local le-a prezentat celor de la BBC plantaţia de ceai pe care o deţine. Tot ceea ce produce exportă către China – în fapt, scriu jurnaliştii britanici, Wa seamănă mai mult cu China decât cu Burma. Moneda locală e yuan-ul, limba folosită e mandarina, iar infrastructura locală precum serviciile de electricitate sau cele de telefonie mobilă este asigurată de companii din China.
Armata din Wa este bine echipată, iar schimburile comerciale cu China au permis contrucţia unor drumuri sau şcoli care sunt mai bune decât în restul Burmei.
Cu toate acestea, drogurile reprezintă încă o problemă importantă: chiar dacă producţia la scară largă a dispărut, consumul pare să fie în continuare des întâlnit. Mai multe rapoarte ale ONU acuză regiunea de a fi un important producător de metamfetine, drog cunoscut local sub numele de “yaba”.
Turul a continuat cu o vizită în capitala Panghsan – iar aici, scriu cei de la BBC, a devenit clar că apetitul localnicilor pentru afaceri ilegale nu se rezumă la droguri. “La fiecare colţ de stradă vedeai magazine ce vindeau animale pe cale de dispaiţie sau doar părţi ale acestora”, scriu jurnaliştii. “Colţi sau cranii de tigru, chiar şi fildeş erau la vânzare la marginea străzii, în aer liber.”
Dar locuitorii din Wa nu văd asta ca o problemă – ei spun că majoritatea comerţului înseamnă ceai şi cauciuc (există numeroase plantaţii de arbore cauciuc în regiune).
Chinezii au organizat mai multe întâlniri în care au propus o anumită federalizare a Burmei, dar cei din Wa au avut întotdeauna aceeaşi poziţie: ei sunt mulţumiţi cu starea de fapt şi libertatea pe care aceasta o aduce.
Regiunea Wa, situată în estul statului Burma, este un loc pe care puţini străini l-au vizitat. Este o regiune secretă, care nu apare nici măcar pe Google Maps; drogurile, banii şi comerţul cu animale exotice au reprezentat baza economiei locale în ultimii 20 de ani.
Dar lucrurile se schimbă în Wa, şi pentru a dovedi acest lucru autorităţile au permis în luna noiembrie unui grup de jurnalişti ai BBC să realizeze un documentar. A fost primul tur oficial organizat vreodată în Wa.
Wa este o regiune de mărimea Ţării Galilor, având o populaţie de aproximativ jumătate de milion de oameni. Este un stat în stat, având deschidere şi la graniţa cu China. Statutul autonom datează din 1989, atunci când rebelii Wa au primit dreptul asupra terenului cu condiţia de a încheia luptele. Localnicii au decis să folosească terenul pentru a cultiva maci.
De-a lungul următorilor zece ani, regiunea şi-a câştigat reputaţia de a fi unul dintre cei mai mari producători de opiu şi heroină din lume; unul din motivele pentru care autorităţile au permis accesul jurnaliştilor a fost pentru a demonstra că acest lucru nu mai este valabil.
În Mong Mao, al doilea oraş ca mărime din Wa, un om de afaceri local le-a prezentat celor de la BBC plantaţia de ceai pe care o deţine. Tot ceea ce produce exportă către China – în fapt, scriu jurnaliştii britanici, Wa seamănă mai mult cu China decât cu Burma. Moneda locală e yuan-ul, limba folosită e mandarina, iar infrastructura locală precum serviciile de electricitate sau cele de telefonie mobilă este asigurată de companii din China.
Armata din Wa este bine echipată, iar schimburile comerciale cu China au permis contrucţia unor drumuri sau şcoli care sunt mai bune decât în restul Burmei.
Cu toate acestea, drogurile reprezintă încă o problemă importantă: chiar dacă producţia la scară largă a dispărut, consumul pare să fie în continuare des întâlnit. Mai multe rapoarte ale ONU acuză regiunea de a fi un important producător de metamfetine, drog cunoscut local sub numele de “yaba”.
Turul a continuat cu o vizită în capitala Panghsan – iar aici, scriu cei de la BBC, a devenit clar că apetitul localnicilor pentru afaceri ilegale nu se rezumă la droguri. “La fiecare colţ de stradă vedeai magazine ce vindeau animale pe cale de dispaiţie sau doar părţi ale acestora”, scriu jurnaliştii. “Colţi sau cranii de tigru, chiar şi fildeş erau la vânzare la marginea străzii, în aer liber.”
Dar locuitorii din Wa nu văd asta ca o problemă – ei spun că majoritatea comerţului înseamnă ceai şi cauciuc (există numeroase plantaţii de arbore cauciuc în regiune).
Chinezii au organizat mai multe întâlniri în care au propus o anumită federalizare a Burmei, dar cei din Wa au avut întotdeauna aceeaşi poziţie: ei sunt mulţumiţi cu starea de fapt şi libertatea pe care aceasta o aduce.