BusinessMagazin

Tag: medici

  • Pacienţi de la Spitalul de Boli Infecţioase din Timişoara, internaţi în condiţii de COŞMAR / Reacţia unităţii medicale

    Două fotografii în care sunt imortalizate condiţiile în care sunt cazaţi pacienţii pe Secţia de Pneumologie a Spitalului de Boli Infecţioase “Victor Babeş” din Timişoara au fost postate pe Facebook, sâmbătă, fiind distribuite de sute de ori. În imagini se poate observa cum bolnavii sunt cazaţi în saloane cu pereţi scorojiţi, mobilier ruginit, iar în loc de perdele, în geamuri au fost puse cearşafuri.

    “Anul 2018, România, Timişoara, Spitalul de Boli Infecţioase Victor Babeş! Nu mai am cuvinte să comentez, cred că imaginile spun totul. Spun doar că mai trebuie să mergeţi la multe concerte, cu spectacole ale marilor artişti, pentru a aduce spitalul la nişte condiţii puţin mai ridicate decât cele din lagărele de concentrare. Donaţi în continuare bani pentru a creşte buzunarele celor aflaţi la conducere! Şi sfatul meu: încercaţi să vă păstraţi sănătoşi dacă ajungeţi aici, mai mult ca sigur că mult nu o veţi mai duce. Vă rog distribuiţi!”, a scris autoarea fotografiilor, pe reţeaua de socializare.
     

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • BenefitOnline.ro: În 2017, corporatiştii români au investit de circa 5 ori mai mult în beneficii de sănătate

    “Din multitudinea de beneficii flexibile deductibile fiscal din care au ales cei peste 52.000 de angajaţi care au folosit platforma BenefitOnline.ro in 2017, cele din zona de sănătate (abonamente, pachete individuale sau asigurări) au avut o evoluţie pozitivă faţă de anul precedent, de la circa 160.000 RON  în 2016 la peste 750.000 RON în 2017. Acest lucru este explicabil prin faptul că, deşi majoritatea companiilor asigură angajaţilor un abonament medical ca beneficiu fix, angajaţii îşi fac suplimentar achiziţii de servicii suplimentare (top-up-uri) de la acelaşi furnizor medical sau chiar asigurări de sănătate şi pachete stomatologice care sunt mai scumpe, dar au şi mai multe acoperiri suplimentare.”, a declarat Stelian Bogza, Director Comercial şi Co-fondator BenefitOnline.ro

    Potrivit acestuia, valoarea medie lunară a unui beneficiu de sănătate plătit din bugetul companiei prin platforma de beneficii este de circa 27 RON. Atunci când angajaţii plătesc direct cu banii personali, valoarea medie a unui pachet de servicii medicale creşte la aproximativ 107 RON. Cea mai mare sumă cheltuită de un angajat prin platforma BenefitOnline.ro pe un serviciu medical a fost de 4.950 RON, reprezentând un pachet de naştere.

    Din acest an, utilizatorii BenefitOnline care doresc să beneficieze de sfaturile medicilor colaboratori Doclandia vor avea acces la abonamentul de mesagerie nelimitată achitând un preţ preferenţial de 219 RON anual, plus o lună gratuită. Astfel, costul lunar al angajaţilor care aleg oferta Doclandia prin intermediul BenefitOnline.ro va fi cu peste 60% mai mic decât costul abonamentului lunar standard.

    “Doclandia este o soluţie complementară serviciilor de sănătate tradiţionale, ideală pentru oamenii activi, care nu au timpul necesar unor vizite regulate la medic. În plus, suntem de părere că o comunicare constantă cu un medic dedicat contribuie puternic la prevenţia primară. Prin parteneriatul pe care l-am încheiat cu cei de la BenefitOnline, angajaţii marilor companii din România vor avea acces la informaţii despre sănătate şi problemele medicale cu care se confruntă în viaţa de zi cu zi, la doar un click distanţă.”, precizează Matei Ţiboc, Fondator Doclandia.

    BenefitOnline.ro este platforma online beneficii pentru angajaţii din România care oferă un istem de gestionare individuală de către utilizatori din peste 1300 de furnizori de beneficii. Sistemul oferă companiilor un flux complet pentru administrarea, raportarea şi integrarea în contabilitate şi salarizare a beneficiilor propriilor angajaţi. În anul 2017, BenefitOnline.ro a administrat bugete de beneficii de circa 46 milioane RON de la peste 150 de companii ce au insumat mai mult de 52.000 de angajati.

  • Atenţie: modificări legislative la concedii medicale!

    Certificatul de concediu medical, obţinut online:
     
    De acum încolo, potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 99/2017 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.158/2005, asiguraţii care vor să beneficieze de concediu medical şi de indemnizaţia aferentă pot obţine certificatul de concediu medical online.
     
    Medicii curanţi – pot completa certificatele de concediu medical atât pe suport de hârtie, cât şi electronic şi le pot transmite pe suport hârtie sau prin mijloace electronice de transmitere la distanţă, angajatorilor/persoanelor în drept, după caz. Prin urmare, hârtia de concediu medical va putea fi primită şi pe mail de către pacient, doar dacă medicul are semnătură electronic.
     
    Asigurări facultative pentru concedii medicale:
     
    În prezent, există posibilitatea ca orice persoană interesată să-şi facă o asigurare facultativă pentru concedii şi indemnizaţii medicale la stat, în baza unui contract de asigurare facultative, al cărui model nu e încă stabilit, fiind nevoie de norme suplimentare pentru asta, dar în ordonanţă scrie că acesta va fi titlu executoriu. Prin urmare, când creanţa bugetară va fi scadentă, beneficiarul va putea fi executat silit dacă nu plăteşte. Contribuţia este de 1% din venitul lunar ales înscris în contractul de asigurare. Se pot asigura în sistemul de asigurări sociale de sănătate, pentru a beneficia de concedii şi  indemnizaţii de asigurări sociale de sănătate, persoanele fizice, în afară de angajaţi şi de cei care sunt şomeri cu acte în regulă. Modelul unui astfel de contract de asigurare facultative  nu e încă stabilit, fiind nevoie de norme suplimentare pentru asta, dar în ordonanţă scrie că acesta va fi titlu executoriu. Prin urmare, când creanţa bugetară va fi scadentă, beneficiarul va putea fi executat silit dacă nu plăteşte. Contribuţia este de 1% din venitul lunar ales înscris în contractul de asigurare.
     
    Prelungirea concediului medical:
     
    După cum prevede Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 158/2015 privind concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate.Concediul medical pentru incapacitate temporară de muncă şi indemnizaţia aferentă lui se pot acorda pentru cel mult 183 de zile într-un an, perioadă ce se calculează din prima zi de îmbolnăvire. De precizat este faptul că referirea se face  la incapacitatea de muncă produsă nu de accidente şi boli profesionale, ci de cele care nu au legătură cu munca. Dacă bolnavul nu se recuperează astfel încât să poată munci normal după cele 183 de zile, medicul primar/specialist care,  poate să propună fie pensionarea pentru invaliditate a bolnavului, fie prelungirea concediului medical peste cele 183 de zile.
     
    Prelungirea se poate face cu cel mult 90 de zile. conform procedurilor stabilite de Casa Naţională de Pensii şi alte drepturi de Asigurări Sociale, în raport cu evoluţia cazului şi cu rezultatele acţiunilor de recuperare, scrie în OUG nr. 158/2015. Un act normativ care se referă la modul în care se acordă prelungirea concediului medical, este Ordinul Casei Naţionale de Pensii Publice şi ale Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 953/783/2017, publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 599 din 26 iulie 2017, care se aplică deja.
     
    Ppropunerea de prelungire o face medicul primar/specialistul, în funcţie de situaţia pacientului asigurat, pe care o depune, alături de anumite documente, la cabinetul teritorial de expertiză medicală a capacităţii de muncă din subordinea casei teritoriale de pensii cel puţin 20 de zile înainte de expirarea celor 183 de zile.
     
    Următoarele documentele trebuie depuse în copie: biletul/biletele de ieşire din spital; rezultatele analizelor de laborator; investigaţiilor funcţionale şi imagistice ce susţin diagnosticul; evoluţia şi prognosticul de recuperare şi tratamentele efectuate; referatul medical întocmit de medicul curant; adeverinţa ce cuprinde numărul zilelor de concediu medical acumulate în ultimele 12/24 luni în original; referatul de prezentare completat de medicul expert al asigurărilor sociale.
     
    La final, avizarea prelungirii sau refuzul avizării o dă Institutul Naţional de Expertiză Medicală şi Recuperare a Capacităţii de Muncă, care vor preciza, în avizul dat, inclusiv numărul de zile de concediu medical aprobate, iar refuzul acordării prelungirii va trebui motivat. Cuantumul brut lunar al indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă este conform Normei de aplicare a prevederilor OUG nr. 158/2005, în procent de 75% aplicat mediei veniturilor lunare din ultimele şase luni din cele 12 luni din care se constituie stagiul de cotizare. Pentru acest tip de concediu, la fel ca şi pentru cel acordat în urma accidentelor/bolilor profesionale, perioada acordată este considerată vechime pentru pensie.
     

  • Au pornit cu un cabinet la parterul unui bloc şi azi conduc o clinică de tip boutique ce le aduce 200.000 de euro

    La scurt timp după ce au finalizat studiile de medicină dentară în Bucureşti, Klodian şi Monica Hazizi au păşit treptat pe calea antreprenoriatului. Cu patru ani în urmă au pus bazele unui cabinet mic, cu două scaune, la parterul unui bloc, spaţiu care după o vreme a devenit neîncăpător pentru aspiraţiile lor, iar anul trecut s-au mutat în actuala locaţie. ”La un moment dat, am simţit nevoia de a trece la nivelul următor, pentru a le putea oferi pacienţilor mai mult. De aici a apărut necesitatea de a avea mai mult spaţiu pentru extindere şi evoluţie“, povesteşte Klodian Hazizi.

    în prezent, Denttaglio Clinic este o clinică ce dispune de ”toate facilităţile necesare pentru a trata orice fel de cazuri, la orice nivel de complexitate“, spune Monica Hazizi. Mai exact, clinica are patru săli de tratament, laborator dentar propriu, centru de imagistică, studio foto-video, bloc operator pentru microchirurgie şi un centru de cursuri. Conform spuselor Monicăi Hazizi, Denttaglio Clinic are, în medie, 300-350 de pacienţi lunar, atât din ţară, cât şi din străinătate, care au avut intervenţii simple, dar şi intervenţii chirurgicale dintre cele mai complexe. ”Pacienţii noştri înţeleg că stomatologia este un domeniu în care «ieftin» te costă enorm, cu implicaţii majore pentru sănătate. Prin urmare, pacienţii noştri sunt oameni care înţeleg importanţa atenţiei la detalii, a calităţii serviciului medical. Vor să afle planul de tratament şi pun întrebări ca să îl înţeleagă, să ştie care sunt implicaţiile şi să se asigure că vor obţine rezultate de lungă durată“, spune Klodian Hazizi.

    De asemenea, fiecare pacient primeşte un tratament ”în echipă“, cu planuri de tratament individualizate. Spre exemplu, în funcţie de complexitate, un caz poate avea nevoie de endodont (tratamente de canal), ortodont (alinierea dinţilor şi probleme de articulaţie sau muşcătură), chirurg (probleme ce ţin de microchirurgie, implanturi dentare sau tratamente paradontale), anestezist (sedarea pacienţilor în cazurile de anestezie generală); pentru servicii de protetică estetică şi restaurativă avansată colaborează cu un specialist din Germania. Cele mai solicitate servicii stomatologice sunt, de altfel, implanturile dentare, faţetele/coroanele ceramice şi aparatul dentar, deoarece ”oameniii vor, în general, un zâmbet frumos şi sănătos“, declară Monica Hazizi.

    La începutul acestui an, clinica a implementat conceptul de stomatologie digitală – o abordare modernă ce implică simplificarea timpilor de execuţie, mai puţine vizite la clinică pentru pacient, dar şi predictibilitatea şi precizia crescută în execuţia manoperelor, declară antreprenorul. Spre exemplu, confecţionarea unei lucrări în varianta clasică – şlefuit, amprentă, etape de laborator, cimentat – este înlocuită de modalitatea digitală, prin care dintele şlefuit este amprentat optic; se alcătuieşte un model digital şi apoi se proiectează pe calculator lucrarea protetică. Pe de altă parte, filosofia clinicii este una de tip boutique, ce oferă ”servicii rezonabile ca preţ, nu ieftine, unor oameni care caută un mediu ambiant bun şi doctori specializaţi, care să fie empatici, cu care să aibă o chimie“, spune Klodian Hazizi. ”Cei mai mulţi au un nivel de educaţie ridicat şi vor servicii medicale corecte. Avem şi pacienţi care plătesc în rate, avem chiar şi pacienţi pentru care facem noi concesii financiare“, completează şi Monica Hazizi.

    2017 a fost ”anul retehnologizării“, perioadă în care s-au făcut investiţii de circa 150.000 euro euro. O parte din bani s-au dus către achiziţionarea noii tehnologii 3 Shape, prin care se pot realiza digital tratamente dentare, de la simple obturaţii ceramice până la implanturi ghidate digital, urmând să completeze achiziţiile cu echipamente de laborator dentar propriu, prin intermediul căruia vor colabora cu medici din Germania. Din punctul de vedere al cifrei de afaceri, ”aceasta este incomparabil mai mare faţă de ceea ce aveam în cabinetul cu două scaune. într-adevăr, sunt incomparabile câştigurile, dar şi costurile“, spune Monica Hazizi. Iar drumul de la primii paşi spre antreprenoriat a fost pavat până în prezent cu multe momente grele, multe suişuri şi coborâşuri, precizează Klodian Hazizi. ”Au fost momente de cumpănă, în care ne-am întrebat dacă e bine să facem asta sau cealaltă. Am fost mereu prudenţi în a ne extinde mai mult decât ne puteam permite. De aceea, am cerut, când am considerat necesar, ajutor specializat în domeniul financiar“, adaugă acesta.

    însă un minus al pieţei locale des comentat de profesioniştii în domeniu este punctat aici şi de doctorul Klodian Hazizi. ”Lipsa prevenţiei, lipsa banilor şi lipsa de informare fac ca pacienţii români să ajungă la medicul dentist abia în momentul în care simt durere, iar tratamentul aplicat de specialist este unul costisitor şi de lungă durată“, precizează acesta. Pe de altă parte, turismul medical aduce plusuri în afacerilor dentiştilor antreprenori deoarece în România pacienţii străini beneficiază de preţuri accesibile la o calitate a serviciilor comparativă cu cea din alte ţări. ”în momentul în care pacienţii se hotărăsc să apeleze la acest gen de servicii, îşi doresc planuri complexe de tratament care să le rezolve toate problemele. în clinica noastră, avem pacienţi care îşi doresc deopotrivă să îşi petreacă vacanţa în România şi să îşi trateze dinţii“, spune Monica Hazizi. Cele mai populare servicii stomatologice cerute de pacienţii străini sunt implanturile, coroanele şi obturaţiile de canal, precizează medicul.

    Klodian şi Monica Hazizi au absolvit Facultatea de Stomatologie în 2002, la Universitatea de Medicină şi Farmacie ”Carol Davila“ din Bucureşti, el fiind specializat în endodonţie şi estetică dentară, iar ea în ortodonţie şi ortopedie dento-facială. Se declară pasionaţi de fotografie şi de călătorii, dar şi optimişti în tot ceea ce fac. ”Un mare om pe care noi îl admirăm a spus: «în antreprenoriat chiar nu au ce căuta pesimiştii». Cred că tărie acest lucru deoarece sunt o mulţime de obstacole pe care le întâmpini, dar pe care nu le vei depăşi decât cu o doză bună de optimism şi gândire pozitivă. Viziunea este cea mai importantă calitate a unui antreprenor, pe lângă cunoaşterea domeniului de activitate, perseverenţă şi spirit de luare a deciziilor“, încheie Klodian Hazizi.

    Piaţa serviciilor stomatologice din România a ajuns la sfârşitul anului trecut la o valoare estimată de un miliard de lei şi un profit care depăşeşte 170 de milioane de lei, înregistrând o creştere de aproximativ 36%, comparativ cu 2015, conform unui studiu al furnizorului de instrumente de management al riscului comercial CreditInfo România, furnizor de instrumente de management al riscului comercial. Potrivit acestui studiu, doar anul trecut au intrat pe piaţă aproape o mie de firme noi care au deschis clinici şi cabinete stomatologice.

    Piaţa este dominată de companiile private care în prezent deţin peste 90% dintre clinicile şi cabinetele stomatologice din România, mai exact peste 4.300 de companii care au aproape 10.000 de angajaţi. Stomatologia este şi una dintre specializările cele mai căutate de viitorii medici, care speră să-şi deschidă propriul cabinet. în Bucureşti se află cele mai multe firme care activează în domeniul stomatologic, peste 1.300 unităţi, şi doar în ultimii doi ani şi-au început activitatea aproape 300 de companii noi, care au deschis clinici şi cabinete. De asemenea, costurile pentru serviciile medicale stomatologice din România sunt cu până la 70% mai mici decât în ţările din Occident, comparând aceleaşi tipuri de materiale şi servicii.

     

  • Proiect USR semnat de aleşi PSD pentru a împiedica practica plicului de bani: Pacientul poate oferi donaţii doar spitalelor, nu şi medicilor

    “Pacientul poate oferi donaţii unităţii sanitare unde a fost îngrijit, cu repectarea legii”, potrivit proiectului de lege depus la Senat, care modifică articolul nr. 34 din Legea drepturilor pacienţilor nr. 46/2003.

    Donaţiile făcute de pacienţi vor fi incluse în situaţia privind execuţia bugetului de venituri şi cheltuieli al spitalului public, care se afişează luna pe pagina de web creată în acest scop de Ministerul Sănătăţii, prin grija ordonatorilor de credite ai unităţilor sanitare, potrivit iniţiativei legislative.

    Deşi conform actualului articol 34 din Legea drepturilor pacientului, acesta poate oferi angajaţilor sau unităţii unde a fost îngrijit plăţi suplimentare sau donaţii, cu respectarea legii, ÎCCJ a statuat că „fapta medicului angajat cu contract de muncă într-o unitate spitalicească din sistemul public de sănătate de a primi plăţi suplimentare sau donaţii de la pacienţi nu constituie o exercitare a unui drept recunoscut de lege”, urmând a fi angajată răspunderea penală a acestuia, susţin iniţiatorii, în expunerea de motive a actului normativ, semnată de deputatul USR Matei Adrian Dobrovie.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Maternitatea de la SANCONFIND, una dintre cele mai performante din Prahova

    Echipamentul medical achiziţionat de SANCONFIND este la cele mai ridicate standarde medicale , fapt ce a generat un aflux de medici şi un număr mare de paciente.

    Personalul medical al secţiei este format din 3 medici obstetrică-ginecologie, un neonatolog, doi medici ATI şi asistente. Graţie condiţiilor din spital, o serie de paciente au venit să nască la SANCONFIND cu medicul care le-a urmărit pe perioada sarcinii, chiar dacă acesta lucrează în alt spital.

    Secţia are trei săli de naşteri (două pentru naşteri naturale şi una pentru operaţii cezariene), săli post-partum, opt saloane pentru spitalizare gravide în regim de rooming-in, toate dotate cu aparatură de ultimă generaţie. Secţia obstetrică-ginecologie SANCONFIND are şi o rezervă dedidicată şi utilată corespunzător pentru pacientele cu dizabilităţi.

    În prezent, SANCONFIND este cel mai mare spital privat din zona Prahova – Braşov, cu secţii de recuperare şi balneoterapie, imagistică, laborator de analize, maternitate, dermato-venerologie, gastroenterologie, obstetrică-ginecologie, endocrinologie şi pediatrie.

    Din ianuarie 2018, încă doi medici se vor alătura echipei de la maternitatea SANCONFIND. Este vorba despre Dr. Mihalache Dan, medic primar obstetrică ginecologie, cu competenţe în ultrasonografie obstetricală şi ginecologică, colposcopie, histeroscopie ginecologică şi chirurgie laparoscopică şi despre Dr. Fusu Plăiaşu Elena, medic primar obstetrică ginecologie, cu competenţe în ultrasonografie obstetricală şi ginecologică, colposcopie, histroscopie ginecologică.

  • Corupţie, favorizarea infractorului sau mutilare. Problemele penale ale medicilor români: de la Naum Ciomu la Mihai Lucan

    De-a lungul anilor, au existat o serie de medici care au avut probleme penale, care au fost acuzaţi de luare de mită, de malpraxis sau chiar de constituire de grup infracţional organizat. Aceştia ar fi realizat, potrivit procurorilor, averi semnificative din mită sau din fraudarea sistemului.

    Unul dintre medicii anchetaţi de procurori este Şerban Brădişteanu, care a fost şef de secţie de chirurgie cardiovasculară la Spitalul Clinic de Urgenţă Floreasca din Bucureşti.

    În anul 2014, medicul Şerban Brădişteanu, a fost, însă, achitat de către Tribunalul Bucureşti, într-un dosar de corupţie ce viza dotarea spitalelor-penitenciar.

    Şerban Brădişteanu a fost acuzat de procurorii anticorupţie că ar fi primit o mită de jumătate de milion de dolari şi o alta, în mai multe tranşe, de trei milioane şi jumătate de euro, toţi banii fiind daţi de o firmă austriaco-elveţiană ce distribuie produse medicale, CC Med AG. În schimbul banilor, Brădişteanu ar fi facilitat companiei câştigarea unei licitaţii pentru echiparea spitalelor penitenciar din România, procedură desfăşurată în anii 2001-2002.

    Însă, un an mai târziu, medicul a fost condamnat definitiv de către magistraţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, la un an de închisoare cu suspendare în dosarul privind favorizarea lui Adrian Năstase. După ce, în 2012, Adrian Năstase a fost condamnat la doi ani de închisoare cu executare pentru folisirea influenţei sau autorităţii funcţiei de preşedinte al unui partid, a încercat să se sinucidă, fiind dus ulterior la Spitalul de Urgenţă Floreasca.

    „În condiţiile în care Adrian Năstase şi-a provocat leziuni prin împuşcare, acesta a fost transportat la Spitalul Clinic de Urgenţă Floreasca Bucureşti şi, cu această ocazie, inculpatul Brădişteanu Şerban Alexandru, prin atitudinea sa, a încercat zădărnicirea punerii în executare a mandatului de executare a pedepsei privindu-l pe Năstase Adrian”, notau procurorii în rechizitoriu.

    Anchetatorii precizau, la acea vreme, că medicul Şerban Brădişteanu şi-a folosit prerogativele sale de medic specialist în chirurgie cardiovasculară şi şi-a asumat internarea lui Adrian Năstase în cadrul secţiei pe care o conducea, deşi diagnosticul medical nu impunea internarea în acea secţie, iar primele intervenţii medicale au fost realizate de un alt doctor, dintr-o altă secţie.

    „În continuare, deşi nu a făcut nicio menţiune cu privire la necesitatea unei intervenţii chirurgicale cardiovasculare în fişa medicală a persoanei condamnate, inculpatul Brădişteanu Şerban Alexandru şi-a arogat fără drept calitatea de a emite opiniile oficiale ale spitalului, a preluat controlul asupra comunicării publice şi a transmis că persoana condamnată are şi alte afecţiuni medicale, care, în realitate, erau secundare celor urgente gestionate deja de un alt medic”, mai arătau procurorii.

    De asemenea, medicul Brădişteanu a mai fost acuzat că a evitat să comunice oficial reprezentanţilor Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti dacă Adrian Năstase poate fi încarcerat.

    Un alt medic adus în faţa magistraţilor este Naum Ciomu, care a fost condamnat pentru mutilarea unui pacient.

    Medicul Naum Ciomu a fost deferit justiţiei în octombrie 2004, pentru că a lăsat infirm un pacient, doctorul fiind acuzat de vătămare corporală gravă din culpă. În 13 iulie 2004, în timpul unei intervenţii, din greşeală, chirurgul urolog Ciomu i-a tăiat unui tânăr penisul, în timp ce îi opera canalul urinar din partea inferioară, apoi i-a fragmentat organul genital în mai multe bucăţi. La acea vreme, doctorul a invocat faptul că în momentul intervenţiei chirurgicale a avut un accident vascular.

    Două săptămâni mai târziu, Consiliul Naţional al Colegiului Medicilor a decis ca doctorului Ciomu să-i fie retrasă definitiv autorizaţia de liberă practică. După doi ani de proces, Judecătoria Sectorului 5 l-a condamnat pe Ciomu la un an de închisoare cu suspendare şi a decis ca acesta să nu mai poată profesa ca medic primar chirurg urolog. De asemenea, acesta a fost obligat să îi plătească pacientului daune în valoare de 500.000 de euro. Mai târziu, în 2009, Tribunalul Bucureşti a decis ca Naum Ciomu să poată profesa medicina, însă nu chirurgia.

    La fel de celebru a devenit şi medicul Răzvan Trancă, ce a fost acuzat de o pacientă, minoră, de viol şi tentativă de omor.

    În anul 2007, medicul Răzvan Trancă a fost acuzat de viol şi tentativă de omor de către Andreea Mocanu, o pacientă în vârstă de 17 ani, care a căzut de la etajul 6 al blocului unde locuia doctorul. Colegiul Medicilor din România i-a interzis acestuia exercitarea profesiei medicale pe o perioadă de un an, începând cu luna noiembrie 2007. Totodată, medicului i s-a impus, ca o condiţie pentru reînceperea activităţii profesionale, realizarea unei evaluări de către comisia de specialitate a Colegiului Medicilor.

    În 2011, medicul Trancă a fost condamnat definitiv de către instanţa supremă, la patru ani de închisoare cu suspendare pentru tentativă de omor calificat, el fiind obligat să îi plătească Andreei Mocanu 50.000 de lei daune morale. Răzvan Trancă a fost achitat de acuzaţia de viol.

    Alt medic cu dosar penal este Gheorghe Burnei, care a activat în cadrul Spitalului Clinic de Urgenţe de Copii „Marie Curie”.

    Procurorii îl acuză pe Burnei că ar fi mascat mita cerută de la părinţi în contracte de donaţii, iar pe unii copii i-ar fi operat pentru afecţiuni inexistente în realitate, el şi familia sa primind chiar şi deplasări în străinătate de la firma care îi furniza proteze neomologate.

    Anchetatorii au găsit în biroul medicului de la spitalul „Marie Curie” sumele de 13.343 de lei, 5.015 de euro şi 750 de dolari, bani ce ar fi fost primiţi de la părinţii copiilor operaţi, drept mită. Anchetatorii susţin că la dosar există numeroase declaraţii de martori, înregistrări ambientale, dar şi înscrisuri care ar proba infracţiunile în cazul medicului. Aceştia descriu „modul de operare” şi vorbesc despre experimente făcute pe copii, despre copii care erau întorşi de la operaţii pentru a crea presiune, iar astfel părinţii să plătească.

    „Pentru a-i determina pe părinţii pacienţilor să-i să dea sume de bani sau alte foloase pentru efectuarea intervenţiilor chirurgicale Burnei Gheorghe îi internează pe copii pentru perioade îndelungate de timp, nejustificate medical, sau îi internează în mod repetat, fără a le efectua nici o intervenţie chirurgicală. Se prezintă părinţilor, direct sau prin alte cadre medicale, ca fiind o persoană foarte ocupată, creând astfel impresia unui privilegiu pentru pacienţi că beneficiază de serviciile sale medicale. Alte justificări pentru amânarea intervenţiilor chirurgicale sunt legate de dificultatea obţinerii protezelor medicale. Tot acest comportament este apt să inducă părinţilor ideea că pentru aceste ”beneficii” trebuie îi ofere inculpatului sume de bani. Pentru a-i convinge să urmeze calea aleasă de el, inculpatul le prezintă părinţilor o altă situaţie decât cea reală cu privire la sănătatea copiilor lor, situaţie care impune folosirea unor proteze sau dispozitive medicale”, se arăta în actele procurorilor.

    Medicul Gheorghe Burnei i-ar fi convins pe părinţi de dificultatea obţinerii protezelor şi le impunea să le cumpere, pe cheltuiala lor, de la o firmă apropiată lui, „ameninţându-i că nu le va opera copilul dacă nu se conformează”. Asta în condiţiile în care acele dispozitive ar fi putut fi obţinute gratuit de spital. Astfel, susţine Parchetul, Gheorghe Burnei ar fi obţinut beneficii de la patronul respectivei firme.

    De asemenea, Gheorghe Burnei ar fi prelevat de la pacienţii copii, fără consimţământul aparţinătorilor, ţesut osos şi ligamente, fără respectarea normelor în vigoare din domeniu.

    „Cu ocazia percheziţiei acestea au fost descoperite în condiţii total improprii – în congelatorul unui frigider de uz casnic situat într-un spaţiu comun. Alături de aceste ţesuturi se găseau mâncare, băuturi alcoolice, diferite alte produse alimentare. Din primele date ţesuturi astfel prelevate şi păstrate au fost deja folosite ca transplant pentru alţi copii, cele descoperite la percheziţie urmând a avea o destinaţie similară. Aceste aspecte sunt cu atât mai grave cu cât spitalul şi inculpatul aveau posibilitatea legală de a apela la banca de ţesuturi pentru a realiza transplanturi într-un mod legal şi sigur pentru starea de sănătate a pacienţilor. Având în vedere cele descoperite a fost solicitat sprijinul unui specialist din cadrul Agenţiei Naţionale de Transplant”, spun procurorii. În prezent, se aşteaptă începerea procesului său, instanţa dispunând, ca măsură preventivă faţă de medicul Burnei, interdicţia ca acesta să profeseze într-un spital de stat.

    Medicul Mihai Lucan din Cluj este un caz ajuns recent în atenţia publică, acesta fiind acuzat de constituirea unui grup infracţional organizat.

    DIICOT a informat că dosarul are ca obiect efectuarea de cercetări faţă de membrii unui grup infracţional organizat constituit de către suspecţii Mihai Lucan, Valerian Lucan şi Dan Emil Fofiu-Sânpetreanu, în calitate de angajaţi ai persoanei vătămate Institutul Clinic de Urologie şi Transplant Renal Cluj-Napoca, având ca scop însuşirea, folosirea, traficarea, după caz, a bunurilor aflate în patrimoniul Institutului, în favoarea SC LUKMED SRL. Institutul Clinic de Urologie şi Transplant Renal Cluj-Napoca ar fi fost prejudiciat cu 5.169.406,91 lei.

    Potrivit anchetatorilor, ar fi fost folosite resursele financiare, materiale şi umane ale Institutului Clinic de Urologie şi Transplant Renal Cluj-Napoca în beneficiul clinicii aparţinând SC LUKMED SRL, a medicului Lucan. Mai mult, pacienţii operaţi în clinica privată ar fi avut cheltuieli de internare în ICUTR mult reduse faţă de tarifele de spitalizare stabilite anual de Institut. Conform DIICOT, în perioada 2007-2009, un număr de 159 de pacienţi au făcut obiectul unor proceduri medicale care au fost efectuate în cadrul SC LUKMED SRL cu ajutorul unei aparaturi medicale aparţinând Institutului Clinic de Urologie şi Transplant Renal Cluj-Napoca, transferată fără titlu din incinta acestei instituţii în cea a SC LUKMED SRL, în condiţiile în care sumele necesare achiziţionării kit-urilor necesare utilizării acestuia au fost achitate de către Institutul Clinic de Urologie şi Transplant Renal Cluj-Napoca, iar pacienţilor le-au fost percepută sume consistente de bani, cuprinse între 3.000 şi 6.700 euro/intervenţie.

    Denunţătorul medicului, deputatul USR Emanuel Ungureanu, a făcut recent declaraţii la sediul DIICOT, precizând că întreaga activitate a lui Lucan a fost sprijinită de nume mari din spaţiul public.

    „A fost ajutat de Emil Boc. Nu făcea Lukmed fără domnul Boc, care a fost operat şi la stat şi la privat. (…) Credeţi că există vreo chitanţă în acest sens? Boc l-a numit consilier personal pe doctorul Lucan. Văzând ce personaj malefic este Lucan, mă întreb ce l-a învăţat pe domnul Boc. Am făcut o sesizare să fie anchetat domnul Boc, domnul Funar. (…) Florian Bodog, împreună cu funcţionari de la Casă, au desemnat ca la un control, funcţionarii de la Casa de Asigurări au fost cazaţi la un hotel de 5 stele din Cluj. Controlul a devenit foarte moale. Domnul Bodog a intervenit ca aceia să stea la hotelul de 5 stele. Florian Bodog are relaţii vechi cu medicul Lucan, are legături printr-o relaţie de naş”, a spus Emanuel Ungureanu.

  • Pacienţi: Plătim taxe şi nu avem drepturi.Este o bătaie de joc ce se întamplă în România

    Pacienţii care au venit miercuri dimineaţă la dispensare şi la cabinetele medicilor de familie au avut de înfruntat protestul cadrelor medicale, nemulţumite de birocratizarea sistemului de sănătate. Chiar dacă doctorii au anunţat că nu vor elibera reţete compensate şi bilete de trimiteri, oamenii care au avut nevoie de servicii medicale nu s-au dezarmat şi s-au aşezat în faţa cabinetelor medicale.

    Evident, decizia medicilor de a protesta nu a fost văzută cu ochi buni de pacienţi.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Mihai ŞORA: „Cu ani grei de închisoare i-aş pedepsi pe toţi cei care condiţionează actul medical”…

    Pe Facebook,Mihai ŞORA a scris: „Dragi prieteni,
    cunoaşteţi cu toţii secvenţele acelea de la Animal Planet, când căprioara se zbate să scape de crocodilul care i-a înşfăcat piciorul, la râul unde biata de ea, temătoare şi însetată, venise să se adape.

    – Clipa în care sari din fotoliu, războinic şi milos, în acelaşi timp…. Dar nu poţi face nimic pentru căprioară.

    Cu ani grei de închisoare i-aş pedepsi pe toţi cei care condiţionează actul medical.
    Şi cu radierea definitivă din ordinul medicilor.

    Doctorul din Cluj (cel căruia îi cad din buzunar miile de euro, când este luat la bani mărunţi), măcelarul ortoped din Bucureşti (cel care – cu icoana Maicii Domnului pe pereţii cabinetului – se lăfăie în fraze pompoase, după ce a mutilat zeci de copii), găinarul din Iaşi (fost rector al Universităţii de Medicină şi Farmacie) – şi alţii ca ei, ştiuţi ori neştiuţi, nu au ce căuta în lumea medicală: o poluează cu urâţenia, cupiditatea şi ticăloşia lor.

    Din cauza acestora (şi din toate celelalte cauze pe care le ştim prea bine), tinerii medici talentaţi iau drumul exilului, pacienţii mor cu zile în spitale insalubre, iar breasla întreagă este discreditată. Ei nu sunt mulţi, dar sunt puternici, cu reţele înjghebate peste tot, cu nemernicia temeinic instalată în sistemul lor sanguin.

    Crocodilului care se repede la căprioară îi poţi găsi o scuză, o justificare biologică.
    Dar lichelele care îmbracă haina medicului nu trebuie să rămână nepedepsite.

    Am o admiraţie infinită pentru medicii care – în interiorul sistemului aflându-se şi fiind, de multe ori, condiţionaţi de acesta – reuşesc să scoată capul la suprafaţă, să tragă aer în piept şi să strige după ajutor, riscându-şi, uneori, cariera întreagă. Ei sunt – cu adevărat – medici: pentru că au înţeles că, dincolo de existenţa lor, de şeful tiranic şi hrăpăreţ, ceea ce contează este ideea de om”.

  • Unul dintre medicii care au salvat vieţi la Revoluţie: ”Gărzile patriotice căutau terorişti printre răniţi. ‘Aaa, are unghiile tăiate. Păi cine poate să aibă unghiile tăiate? Un terorist’ ”

    Nicolae Ceauşescu vorbea, de la balconul Comitetului Central, despre realizările “revoluţiei socialiste” şi ale “societăţii socialiste multilateral dezvoltate”, în timp ce în stradă, mulţimile adunate trebuiau să condamnare “actele huliganice” de la Timişoara şi să-şi exprime solidaritatea cu conducerea PCR.

    Printre urale şi scandări se făceau însă tot mai puternic auzite huiduieli şi fluierături. Mişcări bruşte venind dintr-o parte a adunării şi zgomotul unor petarde au transformat manifestaţia în haos. Mulţimea a început să fugă spre străzile din apropiere, abandonând steaguri şi tablouri ale lui Nicolae Ceauşescu şi ale Elenei Ceauşescu. Cei mai curajoşi au încercat să se facă ascultaţi: “Nu plecaţi oameni buni, acum e momentul, hai să mergem la Intercontinental”, se auzea. Tot mai mulţi strigau: “Jos Ceauşescu!”, “Jos călăul!”, “Jos analfabeta!”, “Jos cizmarul!”, “Şi voi sunteţi români!”.

    Imaginea lui Ceauşescu din acel moment – cu figura schimonosită de mirare şi frică, cu buzele încercând fără succes să articuleze câteva cuvinte şi cu mâna dreaptă ridicată – a fost transmisă în foarte scurt timp la televiziunile din toată lumea. Cu această imagine se întrerupea transmisia în direct a Televiziunii Române. După o scurtă pauză, Televiziunea şi-a reluat transmisia, continuând ca şi cum nimic deosebit nu s-ar fi întâmplat, cu câteva imagini de închidere grăbită a marii adunări populare din Capitală. Ceauşescu mai apucase să anunţe suplimentarea cu câteva sute de lei a salariilor, pensiilor şi ajutorului social.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro