BusinessMagazin

Tag: marea britanie

  • Israelul avertizează: Efectul unei singure doze a vaccinului Pfizer este prea mic, fapt ce ar putea lovi din plin strategiile din Marea Britanie şi SUA

    Nachman Ash, coordonatorul programului de combatere a coronavirusului din Israel, a avertizat că efectul unei singure doze a vaccinului Pfizer este mult prea mic şi nu ar oferi un grad ridicat de imunitate, scrie Business Insider.

    Ţara efectuează în prezent cel mai eficient program de vaccinare anti-COVID-19 din lume, inoculând până acum circa 30% din populaţie.

    Vaccinul Pfizer/BioNTech trebuie administrat în două doze la un interval de trei săptămâni, planul fiind implementat cu succes în Israel.

    Însă strategia ridică semne de întrebare în Regatul Unit, care prioritizează administrarea primei doze grupurilor vulnerabile. Astfel, autorităţile ar întârzia distribuirea celei de-a doua doze cu până la 12 săptămâni, încercând între timp să ofere prima doză unui număr cât mai mare de oameni. Autorităţile speră că imunitatea parţială pentru un număr mare de cetăţeni este mai bună decât imunitatea totală a unui grup mic de persoane.

    Declaraţiile ar putea provoca temeri şi în Statele Unite, unde noul preşedinte Joe Biden plănuieşte să distribuie toate dozele valabile pentru a creşte semnificativ numărul de inoculări, fapt ce ar putea întârzia administrarea celei de-a doua doze.

    Pfizer a declarat că o singură doză a vaccinului este eficientă în proporţie de 52%, în timp ce două doze oferă o eficienţă de 95%. Însă potrivit cercetătorilor din Israel, o singură doză pare să ofere o eficienţă de doar 33%.

    Este important de notat că Regatul Unit foloseşte şi vaccinul AstraZeneca/Universitatea Oxford, studiile sugerând că mărirea intervalului dintre doze ar putea creşte nivelul de protecţie.

     

  • Regatul Unit ia în considerare plătirea oamenilor care se autoizolează la domiciliu. Cât ar putea primi cetăţenii englezi

    Autorităţile din Marea Britanie le-ar putea oferi cetăţenilor englezi 500 de lire dacă au fost depistaţi pozitiv cu coronavirus, într-o revizuire generală a schemei de susţinere pe timpul perioadei de autoizolare, informează The Guardian.

    Propunerea vine după ce un sondaj realizat de guvern a scos la iveală că doar 17% dintre persoanele cu simptome efectuează testul de COVID-19, temându-se că un rezultat pozitiv le-ar putea tăia semnificativ din venituri.

    Sistemul reprezintă în prezent „soluţia preferată” a Departamentului de Sănătate şi Asistenţă Socială (DHSC) şi ar putea costa 453 de milioane de lire pe săptămână, de 12 ori mai mult decât schema actuală. Lunar, suma ar ajunge la două miliarde de lire.

    Programul lansat în urmă cu patru luni de prim-ministrul Boris Johnson a fost aspru criticat întrucât numărul oamenilor care nu îşi permit să se autoizoleze este extrem de mare, aceştia fiind puşi să aleagă dacă doresc să răspândească boala sau să îşi piardă din salariu.

    Mai mult, un sondaj efectuat de DHSC arată că doar unul din patru oameni s-a conformat în totalitate legii din momentul în care a intrat în izolare.

    Momentan, doar oamenii cu venituri mici şi care nu pot lucra de acasă sunt eligibili pentru cele 500 de lire din cadrul programului de testare, monitorizare şi susţinere (TTSP), care nu include comercianţii cu amănuntul, liber profesioniştii, părinţii ai căror copii trebuie să se autoizoleze şi o mulţime de întreprinderi mici.

    Marea Britanie este pe primul loc în Europa în ceea ce priveşte programele de vaccinare anti-coronavirus, cu 5,4 milioane de doze administrate până pe 21 ianuarie, potrivit datelor colectate de Bloomberg.

     

  • A treia perioadă de carantină din Marea Britanie ar putea fi extinsă până în vară. Numărul zilnic de decese cauzate de COVID-19 ajunge la aproape 1.300: „Ţara rămâne în ghearele pandemiei”

    A treia perioadă de carantină din Marea Britanie pare că nu se va sfârşi prea curând, de vreme ce guvernul a declarat că nu a sosit timpul să relaxeze restricţiile de circulaţie, scrie Bloomberg.

    Premierul Boris Johnson şi ministrul de interne Priti Patel nu au repetat în ultimul timp asigurările conform cărora Regatul Unit se va reîntoarce la normal în luna aprilie, chiar dacă programul de vaccinare a acoperit până acum 5 milioane de oameni.

    În schimb, guvernul continuă să întărească nivelul de conformitate din rândul cetăţenilor, de vreme ce numărul de oameni care încalcă măsurile de distanţare socială nu reuşeşte să scadă, îngreunând astfel procesele de controlare a virusului.

    În prezent, autorităţile iau în considerare plătirea cetăţenilor care au fost depistaţi pozitiv cu virusul SARS-CoV-2 pentru a-i încuraja pe cei care prezintă simptome să meargă la cel mai apropiat centru de testare. Suma ar putea ajunge la 500 de lire, costul lunar ar programului fiind de circa două miliarde de lire, şi ar fi oferită persoanelor care se tem că îşi vor pierde din venituri dacă vor fi forţate să se autoizoleze.

    „Este prea devreme să spunem sau să speculăm când vom ridica restricţiile. Ţara rămâne în ghearele pandemiei”, a declarat Patel.

    Prim-ministrul Johnson nu a exclus varianta extinderii perioadei de carantină până în vară, în condiţiile în care noua tulpină a coronavirusului este „mult mai contagioasă”, iar Marea Britanie se va confrunta fără îndoială cu „câteva săptămâni grele”.

    În ultimele 24 de ore au fost raportate 1.290 de decese cauzate de COVID-19 în Regatul Unit. Bilanţul ajunge astfel la aproximativ 95.000 de morţi, record absolut în Europa.

     

  • Efectele devastatoare ale Brexitului. Marii proprietari de afaceri din Anglia spun că este mai ieftin să dea foc produselor rămase în UE decât să le aducă înapoi în Marea Britanie

    Unii retaileri din Marea Britanie ar putea abandona bunurile pe care clienţii din UE ar vrea să le returneze, i-ar câţiva dintre calculează că este mai ieftin să le dea foc decât să le aducă înapoi în Regatul Unit, notează BBC.

    Noul acord comercial cu Uniunea Europeană impune tarife costisitoare pentru astfel de retururi de produse, iar costurile devin insuportabile într-o perioadă de presiune financiară precum cea din prezent.

    Surse din piaţă au declarat pentru BBC că sunt branduri de fashion şi branduri de lux din Marea Britanie care au început să acumuleze bunuri la sediile serviciilor de curierat din Europa.

    Adam Mansell, şeful Asociaţiei pentru Modă şi Textile din Marea Britanie (UKFT), a declarat că „este mai ieftin pentru retaileri să înscrie costul bunurilor drept pierderi decât să le aducă înapoi, ceea ce înseamnă că ar putea să le abandoneze sau chiar să le ardă”.

    De la 1 ianuarie, mai mulţi clienţi europeni au fost surprinşi de o anumită taxă de vamă la comenzile de bunuri din Marea Britanie. Aceste taxe sunt rezultatul acordului comercial semnat de Uniunea Europeană cu Marea Britanie.

    „Acestea sunt detaliile stabilite prin acord. Dacă eşti în Germania şi cumperi bunuri din Marea Britanie, tu clientul german eşti importatorul care aduce bunuri în UE. Prin urmare, când îţi va bate curierul la uşă îţi va da şi factură pe taxa de vamă, după ce ai plătit-o pentru a primi bunurile”, a adăugat Adam Mansell.

    Mulţi clienţi au ajuns să respingă bunurile pentru că nu au vrut să plătească taxa suplimentară, iar curierii au ajuns să plece cu aceste bunuri înapoi la centrele logistice.

    Când bunurile ajung înapoi în depozite dar sunt încă în Europa, o nouă rundă de birocraţie intră în joc, subliniază Mansell.

    O altă sursă a dovedit pentru BBC că patru retaileri mari de fashion din Marea Britanie acumulează stocuri de produse din retur în Belgia, Irlanda şi Germania. Unul dintre aceşti retaileri va plăti taxe vamale de până la 20.000 de lire sterline doar pentru a aduce produsele înapoi.

  • Deficitul bugetar al Marii Britanii a ajuns la 270 de miliarde de lire sterline şi se îndreaptă spre nivelul de 20% din PIB pentru întreg anul 2020

    Împrumuturile guvernului britanic au depăşit nivelul de 270 de miliarde de lire sterline în primele nouă luni ale anului fiscal 2020, conform unor cifre citate de Bloomberg, care subliniază dimensiunea impactului pandemiei asupra finanţelor publice.

    Doar în luna decembrie, cheltuielile au depăşit veniturile din taxe şi impozite cu 34,1 miliarde de lire sterline, întrucât costurile sprijinului acordat companiilor şi gospodăriilor au escaladat pe parcursul crizei, conform datelor publicate vineri de Biroul Naţional de Statistică din Marea Britanie.

    Astfel, deficitul bugetar se situa în decembrie la 270,8 miliarde de lire sterline.

    Situaţia ar putea chiar să se înrăutăţească, întrucât Rishi Sunak, ministrul Finanţelor din Marea Britanie, a anunţat o nouă serie de măsuri pentru a ajuta naţiunea să treacă prin cel mai recent lockdown impus în Regatul Unit.

    Asta înseamnă că deficitul bugetar pentru întreg anul fiscal ar putea ajunge la 20%, dublu faţă de nivelul atins după criza financiară din 2008.

    Sunak a cheltuit aproape 300 de miliarde de lire sterline pentru a răspunde în faţa efectelor pandemiei, ceea ce a dus datoria totală a ţării la peste 2.000 de miliarde de lire sterline.

    Rishi Sunak va prezenta un plan în următoarele săptămâni prin care Marea Britanie ar trebui să îşi îmbunătăţească în timp situaţia finanţelor publice.

  • Efectele crizei: Unu din cinci adulţi britanici s-a afundat în datorii din cauza crizei generate de Covid-19

    Aproape 9 milioane de adulţi din Marea Britanie au fost nevoiţi să împrumute mai mulţi bani până la finalul anului 2020 pentru a putea trece prin criza coronavirusului, conform unor cifre ale Biroului Naţional de Statistică din Marea Britanie, citate de Bloomberg.

    Cu circa o cincime din populaţia adultă care numără 47 de milioane de capete în Marea Britanie afundaţi în datorii, statisticile scot la iveală discrepanţe din ce în ce mai mari între bogaţi şi săraci.

    Cifrele alimentează o dezbatere din societatea britanică despre capacitatea administraţiei lui Boris Johnson de a proteja segmente din populaţie care au fost grav afectate în pandemie, precum cei tineri şi cei cu venituri mici.

    Rishi Sunak, ministrul de Finanţe din Marea Britanie, şi Andrew Bailey, guvernatorul Băncii Angliei, au subliniat temerile care există în acest sens în ultimele săptămâni şi au început discuţiile legate de anumite măsuri care ar putea diminua inegalitatea.

    „Mă îngrijorează efectele inegale ale Covid. (…) Este clar pentru mine că trebuie să ieşim din această criză într-un mod care se adresează tuturor segmentelor de populaţie”, a declarat Andrew Bailey într-un webinar la care a participat miercuri.

    Datele de la Biroul Naţional de Statistică arată că cetăţenii cu vârste sub 30 de ani şi cei care au venituri cumulate pe gospodărie sub 10.000 de lire sterline au fost mai expuşi la a fi concediaţi temporar, în comparaţie cu restul populaţiei.

    În acelaşi timp, datele au arătat că liber-profesioniştii au fost mai expuşi la a resimţi o reducere a orelor de muncă, respectiv a veniturilor.

    Per total, liber-profesioniştii şi persoanele cu dizabilităţi s-au încadrat în categoria celor care au împrumutat 1.000 de lire sterline sau mai mult pe parcursul anului.

    De asemenea, mai puţini oameni au fost în poziţia de a face economii.

  • Spitalele din Marea Britanie au început să folosească tehnologia blockchain pentru a monitoriza vaccinurile anti-COVID-19

    Două spitale din Regatul Unit au implementat soluţii bazate pe blockchain – tehnologia de tip registru imuabil din spatele criptomonedelor – pentru a ţine evidenţa datelor legate de dozele de vaccin şi de temperaturile la care sunt ţinute acestea înainte de a fi administrate pacienţilor, notează CNBC.

    Unităţile Serviciului Naţional de Sănătate (NHS) din South Warwickshire, Anglia, utilizează în prezent o soluţie dezvoltată de firma britanică Everyware şi de organizaţia americană Hedera Hashgraph. Everyware utilizează senzori pentru a monitoriza echipamentele de stocare în timp real, în timp ce Hedera este un dezvoltator de blockchain susţinut de companii precum Google şi IBM. 

    Blockchain-ul este o tehnologie care a fost descoperită ca registru digital, imuabil, pe care sunt înscrise tranzacţiile cu bitcoin, însă mai mulţi jucători care au apărut în piaţă au construit soluţii noi, mai complexe. Tehnologia blockchain a fost folosită în domenii variate, inclusiv gigantul Walmart a utilizat-o pentru trasabilitatea lanţurilor de aprovizionare cu alimente şi pentru a identifica în timp real potenţialele pericole de contaminare. În România, jucători din industria alimentară precum Cris-Tim au implementat soluţii bazate pe blockchain pentru trasabilitate. 

    Tom Screen, director tehnic în cadrul Everyware, a declarat că senzorii monitorizează temperatura din unităţile de refrigerare a vaccinurilor anti-COVID-19, iar datele sunt trimise mai apoi către o platformă de cloud unde sunt criptate şi transferate pe reţeaua blockchain a Hedera.

    Obiectivul operaţiunii este reprezentat de stocarea digitală a datelor pe care le generează vaccinurile sensibile la temperatură, precum cele dezvoltate de Pfizer şi BioNTech. În teorie, spitalele ar putea fi în stare să găsească toate neregulile în unităţile de refrigerare înainte de administrarea propriu-zisă a vaccinurilor.

    Vaccinul creat de Pfizer/BioNTech trebuie stocat la temperaturi de -70 de grade celsius şi poate rezista în condiţii de două-opt grade celsius până la cinci zile, ceea ce generează o serie de probleme logistice în cadrul proceselor de distribuire.

  • Ţara europeană cu cea mai mare mortalitate din cauza coronavirusului. Este şi una dintre ţările cu cele mai mari comunităţi de români

    Marea Britanie are acum cea mai mare rată a mortalităţii din cauza coronavirusului din lume, scrie Daily Mail. Marea Britanie a înregistrat în medie 935 de decese zilnice în săptămâna încheiată la 17 ianuarie, sau echivalentul a 16,5 decese la milion.

    Statisticile compilate de platforma de cercetare a Universitatăţii Oxford, Our World in Data, arată că nicio altă ţară nu are în prezent o rată de deces mai mare pe cap de locuitor.

    Marea Britanie a depăşit Republica Cehă, care se afla în fruntea clasamentului din 11 ianuarie, cu o rată a mortalităţii de 16,3.

    Statisticile publicate în weekend şi în ziua de luni în Marea Britanie tind să fie mai mici din cauza unui decalaj de raportare, ceea ce înseamnă că rata de deces a populaţiei ar putea creşte şi mai mult pe parcursul săptămânii.

    Cu toate acestea, există semne că această criză începe să încetinească datorită celui de-al treilea blocaj naţional. Numărul de noi infectări au scăzut cu o cincime în şapte zile şi se aşteaptă ca şi rata deceselor să intre pe o pantă descendentă în următoarele săptămâni.

    Alături de Marea Britanie şi Cehia se află Portugalia, cu o rată de deces de 14,82 la milion, Slovacia (14,55) şi Lituania (13,01). Panama este singura ţară din top 10 din afara Europei.

    Europa continentală a devenit epicentrul pandemiei din octombrie anul trecut, reprezentând aproximativ o treime din decesele înregistrate la nivel mondial.

     

  • În pragul falimentului: Eurostar, care operează trenuri pe sub Canalul Mânecii, cere ajutor de urgenţă de la guvernul Marii Britanii

    Eurostar, compania care operază trenuri pe sub Canalul Mânecii între Europa şi Marea Britanie, a cerut ajutor guvernamental de urgenţă de la Marea Britanie, după ce traficul de călători s-a prăbuşit, potrivit FT.

    Compania este controlată de operatorul feroviar francez SNCF şi este în pragul falimentului după ce traficul de călători a scăzut cu 95% din martie 2020. În ultimele luni, compania a operat doar două curse pe zi şi a avertizat că va rămâne fără bani în această vară.

    Guvernul francez are o majoritate de 55% în Eurostar, iar guvernul belgian controlează 5%, după ce Marea Britanie şi-a vândut participaţia în 2015.

    Unii acţionari au pompat deja 200 de milioane de euro în Eurostar pentru a ţine compania în viaţă în timpul crizei, însă aceşti bani se vor termina la jumătatea anului. Printre acţionarii care au pompat deja bani se numără Hermes Infrastructure şi managerul instituţional de fonduri din Canada Caisse de depot et placement du Quebec.

    „Fără finanţare suplimentară din partea guvernului, există riscuri reale care planează asupra supravieţuirii Eurostar, întrucât situaţia actuală este una gravă. (…) Suntem încurajaţi de împrumuturile susţinute de stat care au fost acordate operatorilor aerieni şi cerem din nou ca acest tip ce sprijin să fie extins şi către sectorul nostru”, a transmis Eurostar.

    Noile restricţii de călătorie au intrat în vigoare săptămâna trecută şi au adus presiuni suplimentare pentru operatorii de infrastructură, în contextul în care liniile aeriene şi aeroporturile cer sprijin suplimentar. Noile reguli de călătorie îi obligă pe toţi cei care călătoresc către Marea Britanie să aibă un test Covid cu rezultat negativ realizat recent şi să stea în carantină 10 zile în cazul în care nu produc un test negativ la cinci zile după sosirea în ţară.

  • Lucrătorii sezonieri din România şi Bulgaria vor plăti mai mult decât toţi ceilalţi cetăţeni ai Uniunii Europene pentru a primi viză de muncă în Marea Britanie

    Într-o mişcare prin care intenţionează să umple golul lăsat de Brexit, guvernul Marii Britanii a crescut numărul de vize pentru lucrătorii agricoli sezonieri la 30.000.

    Totuşi, vizele vor veni cu un preţ ridicat, iar românii şi bulgarii, alături de estonieni, lituanieni şi sloveni, vor plăti mai mult decât orice alţi cetăţeni ai Uniunii Europene, transmite Emerging Europe.

    Guvernul de la Londra a extins astfel programul pentru muncitorii sezonieri, lansat în 2019, pentru încă un an şi a crescut numărul de vize pentru oamenii care plănuiesc să lucreze în fermele din Regatul Unit pentru o perioadă de până la şase luni în 2021.

    De asemenea, guvernul a mai declarat că lucrătorii europeni vor juca un rol vital în ceea ce priveşte susţinerea producătorilor locali, pe măsură ce ţara începe să se împace cu termenii pe care îi implică despărţirea de UE.

    Însă preţul permiselor – 244 de lire – ar putea să fie mult prea mare pentru cei care caută de muncă în Marea Britanie, în special pentru persoanele din estul continentului. În plus, majoritatea ţărilor UE, alături de Turcia şi Macedonia de Nord, au primit o reducere de 55 de lire.

    Când Emerging Europe a abordat guvernul britanic, autorităţile au invocat Consiliul privind Carta Socială Europeană (CESC) din 1961, neratificat de cele cinci state.

    „CESC obligă aceste ţări să construiască baze legale pentru oamenii care doresc să muncească în afara graniţei. Legislaţia Marii Britanii prevede de mult timp faptul că cetăţenii acestor state se pot încadra în criteriile pe care le implică reducerea preţului vizei de muncă”, spune ministerul britanic de interne.

    Cu toate acesta, Marea Britanie ar fi putut să aplice reducerea în mod egal pentru ţările UE, însă a ales în schimb scenariul prezentat mai sus.

    Candidaţii vor avea nevoie de un certificat de sponsorizare al unui angajator britanic şi vor trebui să dovedească faptul că au suficient de mulţi bani pentru a se susţine în timpul perioadei de muncă – cel puţin 1.270 de lire.

    Din cauza pandemiei de COVID-19, deficitul de muncitori agricoli din Regatul Unit a fost de circa 70.000 până la 90.000 de oameni în 2020.

    În 2019, 98% dintre lucrătorii din fermele britanice au venit din ţările UE, majoritatea fiind români şi bulgari.