BusinessMagazin

Tag: informatii

  • De ce sunt sigure zborurile cu avionul

    ”Cea mai sigură parte din călătoria voastră s-a încheiat” este un salut de rămas bun folosit uneori de piloţii de avion, la momentul plecării pasagerilor din aeronavă. Se pare că aceasta nu este doar o legendă a industriei, ci un adevăr în care cred majoritatea celor care activează în aviaţie. 
     
    Specialiştii publicaţiei Travel and Leisure au alcătuit o listă de motive care să confirme acest lucru.
     
    1. Designul aeronavelor
     
    În ultimii 50 de ani, aeronavele comerciale au înregistrat aproape un miliard de ore de zbor, oferind industriei suficient de multe informaţii necesare îmbunătăţirii designului aeronavelor şi motoareor acestora. ”Devenim din ce în ce mai buni”, spune Bill Bozin, vice preşedinte de siguranţă la Airbus Americas, explicând că toate aceste informaţii oferă inginerilor o mai bună înţelegere a limitelor avioanelor. 
     
    2. Tehnologia cockpitului
    Multe modele contemporane de avioane şi-au înlocuit mijloacele de control mecanice cu elecronice . Aaceste avioane, fly-by-wire, includ modelele Boeing 777 şi 787, precum şi Airbus A330, A340 şi A380. Astfel, pilotul modern are mai degrabă rolul unui manager de informaţii, iar tehnologia joacă rolul ”musculaturii” în cabina de pilotaj. Poziţionarea prin satelit, display-urile avansate şi telecomunicaţiile fac posibil un nivel de precizie imposibil în primele etape ale industriei aviaţiei. 
     
    ”Între 1950 şi 1960, accidentele fatale se întâmplau o dată la 200.000 de zboruri”, spune Julie ODonnell, purtător de cuvânt pentru Boeing. ”Astăzi, record de siguranţă mondial este de mai mult de 10 ori mai bun, cu accidente fatale care se întâmplă mai puţin de o dată la fiecre două milioane de zboruri.”
     
    3. Un anumit tip de piloţi
    ”Tehnologia nu este un substitut pentru experienţă, abilităţi şi judecată”, explică Chesley Sullenberger, care a pilotat un Airbus A320 în ziua în care el şi prim ofiţerul Jeff Skiles au amerizat o aeronavă pe râul Hudson. 150 de oameni au supravieţuit zborului, cunoscut drept ”Miracolul de pe râul Hudson”, reuşită pe care o atribuie unei vieţi de pilotaj, precum şi pregătirii, anticipării şi concentrării.
    Companiile aeriene sunt conştiente de importanta piloţilor buni şi a antrenamentului, motiv pentru care investesc eforturi considerabile în selecţia şi şcolirea lor. 
     
    4. Cabina pasagerilor
    Indiferent de locuri şi unde sunt se află acestea, la clasa economy sau clasa întâi, toate aeronavele întrunesc standarde riguroase în ce priveşte durabilitatea şi protecţia capetelor pasagerilor. Locurile din aeronavele moderne pot suporta de 16 ori forţa gravitaţiei. Materialele din care sunt făcute scaunele sunt ingnifuge şi nu vor emite fum. Chiar şi obiectele aflate în spatele scaunelor sunt testate astfel încât să nu devină letale. Specialiştii Travel and Leisure amintesc că majoritatea accidentelor avioanelor comerciale nu snt ftale – unul din 301 de accidente din ultimii zece ani din întreaga lume sunt fatale, adică mai puţin de un sfert. 
     
     
    5. Banii implicaţi
    În 2008, impactul ecnonomic al aviaţiei era estimat la 3,56 mii de miliarde de dolari. Miza este foarte mare pentru toate companiile şi toţi oamenii implicaţi – astfel că  se încearcă atingerea constantă a unor niveluri din ce în ce mai înalte în materie de siguranţă.
     
    Data viitoare când vă veţi afla la bordul unui avion, puteţi să vă relaxaţi şi să vă bucuraţi de zbor – cea mai sigură parte a călătoriei dvs. va începe.

  • IKEA se extinde în decembrie pe Calea Victoriei

    IKEA deschide anul acesta un spaţiu în Centrul Bucureştiului – acesta nu reprezintă un punct de vânzare, ci un loc în care, potrivit informaţiilor trimise de reprezentanţii companiei, ”îşi dau întâlnire soluţiile pentru acasă şi atmosfera de sărbătoare. Sub denumirea IKEA Popas Urban, spaţiul se va afla pe Calea Victoriei nr. 46, între 21 decembrie şi 29 ianuarie 2017. 
     
    „Motto-ul Catalogului IKEA 2017 „Pentru oameni, nu consumatori” ne-a inspirat să aducem tot ceea ce ne reprezintă mai aproape de cât mai mulţi oameni. Ne place să-i surprindem cu idei pline de energie pentru toate momentele importante din viaţa lor de zi cu zi acasă. Pentru asta a fost creat IKEA POPAS URBAN: ca să oferim experienţă de relaxare pentru zilele de iarnă, un loc de întâlnire, în care toată lumea e invitată să se oprească, să ia un loc şi să exploreze soluţiile pentru diferite zone ale casei,” spune Daniela Stoican, PR Manager IKEA România. 
     
    În cadrul acestui spaţiu, vizitatorii vor avea ocazia să participe la ateliere şi evenimente cu tematici diferite, reprezentative pentru IKEA. Intrarea este gratuită.
     
     

  • Digitalii din BCR

    Serviciile digitale ale băncilor, considerate iniţial alternative pentru sucursala tradiţională, au devenit în prezent o prioritate pentru instituţiile financiare din toată lumea. Care este abordarea celei mai puternice bănci din România din punctul de vedere al activelor în ce priveşte digitalizarea şi cine sunt Imanuela Negrişan, Alina Ţopană, Gabriela Văduva, Cristian Mustaţă, Mihai Sandu şi Irina Mihailescu (de la stânga la dreapta) – şase dintre tinerii care gândesc strategia băncii în spaţiul virtual?

    De ce banca nu va mai fi un loc în care te duci, ci o acţiune pe care o faci?”, îi provoca pe cititorii săi în cartea Banking 3.0 Brett King, un bancher australian care a scris numeroase cărţi despre industria bancară; el este şi cofondator al Moven, un start‑up din domeniul bankingului online. În cartea sa, King spune că există un prag critic de 50 de milioane de utilizatori pentru o piaţă ajunsă la potenţial. În industria aviaţiei şi a automobilelor, s-a ajuns la acest nivel în peste 60 de ani. Cardurile au ajuns la acest nivel în 28 de ani şi, mai recent, cardurile contactless au trecut acest prag în patru ani; în timp ce Facebook şi Twitter l-au atins în trei şi doi ani. Transformarea digitală se întâmplă de 20-30 de ani, în diferite industrii.

    În anii ’90, muzica, fotografia şi videoul s-au confruntat cu noi jucători care au folosit capabilităţile digitale pentru a schimba modul în care serviciile erau livrate şi consumate. Au urmat, în 2000, serviciile de televiziune, călătoriile şi recrutarea, cu dezvoltarea YouTube, a agenţiilor de turism online şi a site-urilor de recrutate. În 2010, industrii precum retailul s-au confruntat cu un al doilea val de digitalizare (primul a fost în 1990), în timp ce serviciile financiare încep şi acestea, de câţiva ani, să descopere oportunităţile şi provocările digitalizării. Care este locul pe care ne aflăm din punctul de vedere al inovaţiilor digitale din sistemul bancar în raport cu celelalte ţări din Europa? Cu un grad de penetrare de 5% a internet banking-ului în rândul populaţiei, România se află pe ultimul loc din acest punct de vedere; spre comparaţie, în Norvegia, ţara cu cea mai mare penetrare a internet bankingului din Europa, 90% din populaţie foloseşte astfel de servicii, potrivit statista.com.

    Cristian Mustaţă, şef al departamentului de strategie digitală din cadrul Băncii Comerciale Române, este optimist în ce priveşte perspectivele de dezvoltare a bankingului digital în România. „Din punctul de vedere al ofertei băncilor, România stă foarte bine: suntem permanent în pas cu tehnologia (oferă ca exemple mobile banking-ul, geolocaţia, push notifications, autentificarea biometrică, scanarea codurilor QR, plăţi contactless etc.), analizăm piaţa şi inovăm constant. Provocarea se află, mai degrabă, în zona de cerere a clienţilor, unde rata de adoptare a serviciilor digitale este încă mult sub media europeană. În România, sub 10% din populaţie face banking online, în timp ce media europeană este de peste 50%”, explică Cristian Mustaţă.  Un argument în plus pentru optimismul şefului departamentului de strategie digitală a BCR este şi ritmul de adoptare de către utilizatori a cardurilor contactless, emise prima dată pe piaţa locală în 2010: portofoliul total de carduri contactless al băncilor de pe piaţa locală a ajuns la peste 3 milioane de unităţi, potrivit calculelor ZF făcute pe baza unor date dintr-o prezentare a Asociaţiei Române a Băncilor (ARB).

    Astfel, la finalul anului trecut, cardurile contactless reprezentau 21% din totalul cardurilor în circulaţie din România, echivalentul a 3,14 milioane de unităţi. Spre comparaţie, la finalul lui 2014 în România existau circa 1,5 milioane de carduri contactless. „Este greu de anticipat unde ne vom situa peste 10 ani. Probabil că vom deveni o piaţă mult mai matură în ce priveşte interacţiunile digitale dintre clienţi şi bănci, astfel că cele mai multe operaţiuni se vor efectua doar de la distanţă. Cel mai probabil şi interacţiunile din unităţle bancare se vor digitaliza exponenţial. Tehnologia evoluează într-un mod ameţitor, deja auzim de termeni noi precum blockchain (termenul se referă la baze de date – n. red.), biometrics (analiza statistică aplicată informaţiilor biologice), big data (volume mari de informaţii destinate găsirii unor tipare) sau open API (integrează mai multe surse de date într-un serviciu), iar toate aceste lucruri vor schimba într-un timp destul de scurt modul nostru de a face banking”, descrie Cristian Mustaţă oportunităţile digitale din domeniul financiar-bancar. iciilor digitale pe piaţa locală?

  • Cât au cheltuit românii pe călătorii în 2016

    Anul 2016 a fost un an bun pentru companiile low-cost, care au vândut bilete din România spre Germania cu preţuri foarte mici, potrivit informaţiilor trimise de reprezentanţii Vola.ro. Un zbor spre Berlin a început de la 6 euro dus-întors.  În medie, călătorii au cheltuit 92 euro pentru un bilet de avion dus-întors pe ruta Bucureşti-Romă. 

    Preţurile medii din capitală spre cele mai populare destinaţii din străinătate au fost: 129 euro pentru destinaţia Londra, 150 euro spre Madrid, iar preţurile biletelor pentru Paris şi Barcelona au oscilat între 170-180 euro. Cel mai scump bilet de avion cumpărat prin intermediul Vola.ro a fost un bilet pe ruta Bucureşti – Calgary (Canada), pentru care o persoană a plătit peste 4.400 de EUR, cu 3 zile înainte de data plecării. În general, turiştii români şi-au rezervat vacanţa cu aproximativ o lună şi jumătate înainte, în cazul sejururilor, şi cu 2 luni şi jumătate înainte, în cazul city break-urilor. Având în vedere perioadele în care românii au rezervat biletele în anul 2016, cele mai multe bilete de avion au fost achiziţionate în luna septembrie, iar în luna ianuarie au fost înregistrate cele mai puţine cereri.

    În cazul city break-urilor, Roma a fost cea mai populară destinaţie în rândul clienţilor Vola.ro. Barcelona, Veneţia, Londra şi Paris au completat topul primelor cinci destinaţii de city break. În general, turiştii au optat pentru city break-uri de două persoane, cu durata de 3-4 nopţi. Recordul anului 2016 a fost un city break de 6.500 euro, la Amsterdam, pentru un grup de 8 persoane, care a inclus 4 nopţi de cazare, transport cu avionul şi excursii opţionale.

    Turiştii români au plătit în medie 440 de euro de persoană pentru un city-break în afară ţării, cu transportul şi cazarea incluse. Pentru un city-break la Barcelona au scos din buzunar în jur de 770 euro, iar pentru destinaţii ca Veneţia-560 euro. Cei mai norocoşi dintre aceştia au profitat de ofertele Vola.ro şi au mers în  Roma pentru 2 nopţi, cu doar 89 euro de persoană. 

     

  • Google, democraţia şi adevărul despre căutarea informaţiilor pe internet

    Google poate fi un instrument formidabil în mâna celor care-i înţeleg algoritmii de funcţionare. Cu ajutorul Google, extremişti de dreapta pricepuţi la tehnologie au construit o realitate în care Hitler este băiat bun, evreii sunt răul pe pământ şi Donald Trump devine preşedinte.

    Carole Cadwalladr, scriitoare şi colaboratoare pentru diverse publicaţii mari britanice, a făcut o incursiune în subteranele acestei realităţi alternative care influenţează tot mai mult percepţia oamenilor despre lumea în care trăim. Ce a descoperit ea este valabil nu doar pentru Marea Britanie sau SUA, ci şi pentru România. Carole Cadwalladr şi-a publicat descoperirile în The Observer: Iată ce nu ai vrea să faci duminică noaptea. N-ai vrea să scrii aceste litere în bara de căutare a Google. Dar eu am făcut-o. Şi doar atât am făcut. Am scris: „s-u-n-t”. Apoi „e-v-r-e-i-i”. Din 2008, Google încearcă să prezică ce întrebare vrei să pui şi să-ţi ofere o alegere. Acest lucru l-a făcut Google şi pentru mine. Mi-a oferit o sumă de întrebări posibile, intuite pe baza primelor cuvinte scrise de mine:  „sunt evreii o rasă?”, „sunt evreii albi?”, „sunt evreii creştini?” şi în final „sunt evreii răi?” (şi la căutările în română este oferită această ultimă variantă).

    Sunt evreii răi? Nici nu m-aş fi gândit să pun această întrebare, dar ea mi-a fost sugerată. Am dat enter şi a apărut pagina cu rezultatele căutării. Şi iată răspunsul oferit de Google: evreii sunt răi. Nouă din zece rezultate mi-au confirmat acest lucru. Rezultatul plasat cel mai sus, venit de la un site denumit Listovative, are titlul „Primele 10 motive majore pentru care oamenii îi urăsc pe evrei”. Am accesat site-ul şi am aflat că „evreii de azi domină în marketing, în miliţii, în medicină, tehnologie, media, industria cinematografică şi continuă să atragă invidia lumii cu poveşti de succes inexplicabile având în vedere trecutul lipsit de glorie şi chinuri precum represiunea de peste tot în Europa”.

    Google înseamnă căutare. Când vrem să aflăm ceva, căutăm pe Google. Site-ul gestionează 63.000 de căutări pe secundă, 5,5 miliarde de căutări pe zi. Misiunea companiei, aşa cum este descrisă pe site-ul ei, este de a „organiza informaţia lumii şi de a o face accesibilă şi utilă pentru toţi”. Motorul de căutare încearcă să ofere cele mai relevante rezultate. În cazul meu, al treilea cel mai relevant rezultat al căutării după întrebarea „sunt evreii…” este un link către un articol al stormfront.org, un website neonazist. Al cincilea rezultat este o trimitere la un clip de pe YouTube: „De ce evreii sunt răi. De ce suntem cu toţii împotriva lor”. Al şaselea te trimite la Yahoo Answers: „De ce evreii sunt atât de răi”. Al şaptelea rezultat este: „Evreii sunt suflete demonice dintr-o altă lume”. Iar al 10-lea este de pe jesus-is-saviour.com (Isus este salvatorul meu): „Iudaismul este satanic”. Un singur rezultat din cele 10 oferă un alt punct de vedere. Este un link către o recenzie stufoasă pentru o carte publicată pe thetabletmag.com cu un titlu nefericit în acest context: „De ce literalmente toată lumea urăşte evreii”. Mă simt ca şi cum aş fi alunecat printr-o gaură de vierme într-un univers paralel în care negrul este alb, iar binele este rău. Mai târziu am înţeles că doar am zgâriat un strat superficial de pe suprafaţa anului 2016 că am şi găsit unul din izvoarele subterane care hrănesc acest univers.

    A fost acolo tot timpul, la doar câteva taste departare, pe calculatoarele noastre, pe tablete, pe telefoane. Nu este vorba de o celulă nazistă secretă care pândeşte în întuneric. Se ascunde în văzul lumii.

    Poveştile despre ştiri false domină în anumite secţiuni ale presei după alegerile prezidenţiale din SUA, însă ce am descoperit mi se pare mult mai puternic, mult mai perfid.

    Frank Pasquale, profesor de drept la Universitatea Maryland şi unul dintre principalele personaje din lumea academică ce cere companiilor de tehnologie să fie mai deschise şi mai transparente, descrie rezultatele ca fiind „foarte profunde, foarte îngrijorătoare”.

  • Doi din trei români au acasă acces la internet. Cifrele care ne plasează în fruntea Europei

    Aproape 65% din gospodăriile din România au avut, în 2016, acces la reţeaua de internet de acasă, 65,4% dintre acestea fiind localizate în mediul urban, iar 34,6% în mediul rural, potrivit unui comunicat de luni al Institutul Naţional de Statistică (INS).

    Faţă de anul 2015, ponderea gospodăriilor cu acces la internet a crescut cu 4%.

    Aproape 70% din persoanele cu vârste cuprinse între 16-74 ani au folosit internetul în 2016. Faţă de anul 2015, ponderea utilizatorilor de internet cu vârste cuprinse între 16 – 74 ani a crescut cu 1,2%, numărul acestora ajungând la 10,6 milioane de persoane, potrivit rezultatelor anchetei INS privind accesul populaţiei la tehnologia informaţiilor şi comunicaţiilor în gospodării.

    Majoritatea persoanelor din grupa de vârstă 16-34 ani (91,9%) folosesc internetul, iar procentul scade cu înaintarea în vârstă. Ponderea persoanelor cu vârsta cuprinsă între 55 şi 74 de ani a ajuns la doar 38,4%.

    Din totalul persoanelor cu vârsta cuprinsă între 16 şi 74 ani, proporţia celor care au folosit vreodată internetul a fost de aproape 70%, din care 85,3% în ultimele trei luni. Dintre utilizatorii curenţi, peste 71% folosesc internetul cu frecvenţă zilnică sau aproape zilnică.

    Proporţia bărbaţilor (72,2%) care folosesc sau au folosit vreodată internetul este mai mare decât cea a femeilor (67,2%), indică datele INS.

    La nivel teritorial, în 2016, conectarea la internet a fost mai răspândită în cadrul gospodăriilor din regiunea Bucureşti-Ilfov (peste patru din cinci gospodării aveau acces la internet de acasă), urmată la mare distanţă de regiunile Nord-Vest, Vest, Sud-Vest Oltenia, Centru şi Sud-Est. Cele mai mici ponderi ale gospodăriilor cu conectare la internet, sunt înregistrate de regiunile Sud-Muntenia (58%) şi Nord-Est (57,1%).

    Pe regiuni de dezvoltare, ponderea persoanelor care au utilizat internetul a fost de 88,4% în regiunea Bucureşti – Ilfov şi constituie cel mai ridicat procent din ţară. La distanţă considerabilă, urmează regiunile Nord-Vest şi Centru, cu aproape 72%, celelalte regiuni prezentând proporţii de sub 70%.

    Din punct de vedere al mărimii gospodăriei, se constată o corelaţie între numărul de persoane din gospodărie şi interesul crescut pentru conectarea la internet. În 2016, peste 32% din gospodăriile cu o persoană au acces la internet de acasă. Aproape 56% din gospodăriile cu două persoane au acces la internet de acasă, cu 4,5% mai multe decât în 2015, în timp ce ponderea gospodăriilor cu cel puţin trei persoane, care au acces la internet, este de peste 87%, faţă de aproape 83%, în 2015, relevă graficele Institutului.

    Tipurile de conexiune folosite la accesarea internetului de acasă sunt în proporţie de 86,8% conexiunile broadband fixe (conexiunile de bandă largă fixe), urmate la mare distanţă de conexiunile broadband mobile (43,2%) şi de conexiunile narrowband (10,3%), potrivit datelor sursei citate.

    Cele mai multe gospodării care au optat pentru conexiunile broadband fixe la internet, în anul 2016, provin din regiunile Bucureşti-Ilfov (16,2%), Nord-Est şi Nord-Vest (13,8% fiecare) şi Sud-Muntenia (13,4%). Prin intermediul conexiunilor broadband mobile s-au conectat mai frecvent gospodăriile din Sud-Muntenia (15,5%), Bucureşti-Ilfov (14,9%) şi Sud-Est (14,2%).

  • De Ziua României, Ryanair oferă bilete la tarife care pornesc de la 4,99 euro. Vezi care sunt destinaţiile


    Compania aeriană low-cost Ryanair lansează astăzi, 1 decembrie, o promoţie extraordinară cu ocazia Zilei Naţionale a României, cu locuri la vânzare de la doar 4,99 de euro pe 20 de rute din Bucureşti, Craiova şi Timişoara, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii companiei. Aceste tarife sunt valabile pentru călătorii în perioada 10 ianuarie – 28 februarie, potrivit informaţiilor trimise de reprezentanţii companiei.


    Aceste locuri promoţionale sunt acum disponibile şi pot fi rezervate numai până la miezul nopţii, vineri (2 decembrie), doar de pe pagina web a companiei.  

  • De Ziua României, Ryanair oferă bilete la tarife care pornesc de la 4,99 euro. Vezi care sunt destinaţiile

    Compania aeriană low-cost Ryanair lansează astăzi, 1 decembrie, o promoţie extraordinară cu ocazia Zilei Naţionale a României, cu locuri la vânzare de la doar 4,99 de euro pe 20 de rute din Bucureşti, Craiova şi Timişoara, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii companiei. Aceste tarife sunt valabile pentru călătorii în perioada 10 ianuarie – 28 februarie, potrivit informaţiilor trimise de reprezentanţii companiei.

    Aceste locuri promoţionale sunt acum disponibile şi pot fi rezervate numai până la miezul nopţii, vineri (2 decembrie), doar de pe pagina web a companiei.  

  • Programul Diaspora Start-Up: 58 de români se întorc acasă şi demarează o afacere cu fonduri europene

    În cadrul Programului „Diaspora Start-Up”, prin care se doreşte stimularea antreprenoriatului în rândul cetăţenilor români din afara ţării şi a celor reîntorşi în ţară, au fost depuse 58 de proiecte din partea entităţilor (organizaţii, asociaţii, etc) din România şi din străinătate, care doresc să devină administratori de schemă de antreprenoriat. Mai departe, cei care vor primi finanţare (entităţile constituite în administratori de schemă) vor deschide apelul către cetăţenii români din străinătate (în a doua jumătate a anului 2017), care doresc să îşi deschidă o afacere înRomânia.

    Apelul a fost deschis pe 12 octombrie şi închsi marţi, 29 noiembrie, valoarea finanţării fiind de 30 de milioane de euro, prin intermediul Programului Operaţional Capital Uman (POCU) 2014-2020.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Rom Autentic şi McCann România lansează „ROMBOT – ambasadorul virtual al României”

    De Ziua Naţională, marca Rom Autentic lansează împreună cu McCann Worldgroup România „ROMBOT” – primul ambasador virtual al României-,  un learning machine care va acumula informaţii de la şi despre români, pentru a putea promova imaginea creată în rândul străinilor.

    Rombotul poate fi găsit pe site-ul www.rombot.ro, unde oricine poate intra şi vorbi cu el. Acesta va pune tot felul de întrebări despre români – „ce mâncăm?”, „ce muzică ascultăm?”, „ce sporturi preferăm?” – iar apoi va transforma toată informaţia primită în răspunsuri pentru întrebările străinilor. De exemplu, dacă majoritatea românilor îi spun Rombotului că Vatra Dornei e cel mai frumos loc din România, Rombotul va recomanda tuturor străinilor să viziteze acel loc. Dacă majoritatea românilor îi spun Rombotului că mâncarea lor preferată este mămăliga, asta va spune şi el mai departe.

    „Putem să îl vedem şi ca pe cel mai mare experiment social din lume. Rombot e ca un copil. Un copil pe care îl cresc 19 milioane de oameni. Fiecare îl învaţă ce consideră el că e important, ce consideră că ne defineşte pe noi ca naţie. Cum îl creştem, aşa îl avem. O să înjurăm, atunci o să înveţe să înjure. O să vorbim despre lucruri frumoase, atunci o să ştie să facă recomandări frumoase. E ca o oglinda a societăţii noastre. Şi cu bune şi cu rele. Dacă ne tot plângem că nu avem o imagine corectă în străinătate, iată ocazia să ne-o facem singuri. Dar există o condiţie. Putem să o facem doar împreună”, a declarant Cătălin Dobre, Chief Creative Officer, McCann Worldgroup România.

    „Rombot este un proiect de autodefinire al românilor. Cât va fi el de cultivat , va depinde doar de noi. Este un bot, care se va hrăni cu informaţii de la noi, timp de un an. În decembrie 2017, îl vom privi cu mândrie, aşa cum îşi privesc părinţii copiii şi vom alege pentru el destinaţia care să îi pună cel mai bine în valoare toată cunoaşterea despre români şi România. ROMBOT este norcos să aibă  19 milioane de părinţi români care vor contribui la educaţia lui”, a declarat Gabriela Munteanu, Marketing Director, Kandia Dulce.

    În lunile următoare, Rombotul va vorbi cu românii şi va învăţa de la aceştia cât mai multe date caracteristice despre ei şi despre România. Începând cu anul viitor, străinii vor putea intra pe site-ul www.rombot.ro şi vor putea să-l întrebe pe Rombot orice despre România, iar el va răspunde prin răspunsurile date de toţi românii.