Tag: gaze

  • USR: Dragnea şi Tăriceanu vor să vândă resursele de gaz pentru a cumpăra sprijinul lui Viktor Orban

    „Chiar dacă ministrul Meleşcanu a negat semnarea unui acord pe tema energiei cu Ungaria, premierul Viktor Orbán împreună cu ministrul de externe al Ungariei, Péter Szijjártó, susţin contrariul. Potrivit acestora, România urmează să-şi asume obligaţia de a pune la punct condiţiile tehnice pentru a permite, începând din anul 2022, aprovizionarea cu 4,4 miliarde metri cubi de gaze natural pe an prin intermediul conductei de aprovizionare care leagă România de Ungaria. În plus, partea română va construi staţii de compresare care vor permite livrarea a 1,75 miliarde metri cubi de gaze naturale pe an în 2020”, se arată într-un comunicat de presă al formaţiunii, remis luni MEDIAFAX.

    Deputatul USR, Matei Dobrovie, membru al Comisiei de politică externă, a precizat că, potrivit informaţiilor din presă, trei companii maghiare au câştigat deja prin licitaţie, organizată de Transgaz şi FGSZ, întreaga capacitate a interconectorului chiar înainte de a fi construit şi înainte ca gazul să fie extras din Marea Neagră.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • GPL, GNC, benzină şi diesel. Care poluează mai mult?

    Acum un an dădeam cu 70 de lei mai puţin pe un plin. Şi nu sunt semne că o să scadă preţul pe litru. Da, preţul barilului nu justifică preţul la pompă. Au grijă accizele şi supraaccizele să-l dea peste cap. Şi pe noi peste puterea financiară.
     
    În aceste condiţii, lumea trece pe gaz. Sunt din ce în ce mai mulţi care preferă soluţia asta. 200.000 de cumpărători de maşini noi au ales GPL anul trecut în Europa (+16.5% Vs. 2016). Ok, din 15 mil. de maşini câte se cumpără într-un an în UE, nu reprezintă mare lucru. Dar nu avem şi socoteala celor care trec postvânzare la soluţia asta de ardere.
     
    Am lămurit-o că într-un ciclu de exploatare normal al unei maşini – în durata de viaţă prescrisă – nu e nicio problemă să arzi gazul. Din acest motiv sunt producători renumiţi care au în oferta de maşini noi, direct din showroom, adaptarea la gaz. În termenii unei garanţii de 5 sau 7 ani cât oferă unii, nu sunt proşti să-şi dea scu stângu’-n dreptu’.
     
    Preţul unui litru de gaz petrolier lichefiat e 2.24 lei. Maşina consumă un pic mai mulţi litri de gaz decât de benzină sau diesel, însă preţul de aproape 2.5 ori mai mic, acoperă acei 2-3 litri de gaz pe care îi consumă maşina în plus la 100 km.
     
  • România şi Ungaria au ajuns la un acord privind livrările de gaze naturale

    În baza acestei înţelegeri, semnată la Bucureşti, România va îndeplini condiţiile tehnice necesare pentru exporturile de gaze către Ungaria până în 2020.

    Peter Szijjarto a precizat că, începând din 2022, cantităţi considerabile de gaze extrase din Marea Neagră vor fi disponibile pentru Ungaria.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Povestea celor 13 ani de mandat ai Marianei Gheorghe la OMV Petrom

    ”Este foarte posibil să se simtă nevoia de mai mult dinamism.“ ”Trebuia adus cineva cu mai mult curaj.“ ”Mă aşteptam la această schimbare şi este chiar una binevenită.“ Reacţiile legate de anunţul sec al terminării mandatului Marianei Gheorghe, care are acum 61 de ani, la şefia Petrom, cu un an mai devreme, nu au întârziat să apară, cele mai multe fiind însă făcute sub protecţia anonimatului.

    ”Sunt mai mulţi factori care susţin o schimbare de CEO, mai ales la acest nivel“, spune însă Oana Botolan Datki, SEE managing partner în cadrul Consulteam, companie de HR. ”Sunt pe de o parte motive care ţin de o direcţie nouă a companiei. Poate fi o decizie de comun acord, poate chiar personală, sau poate este o schimbare generată de neîndeplinirea unor obiective“, mai spune specialista în resurse umane.

    Mariana Gheorghe a absolvit Facultatea de Relaţii Internaţionale la Academia de Studii Economice Bucureşti în 1979, Facultatea de Drept a Universităţii Bucureşti în 1989 şi Corporate Finance, cursuri la seral, la London Business School, în 1995. A lucrat pentru diverse societăţi din România şi pentru Ministerul Finanţelor. |ntre 1993 şi 2006, a lucrat pentru BERD în Londra, unde a deţinut diverse poziţii pe zona geografică Europa de Sud-Est şi regiunea caspică, ultima poziţie deţinută fiind de senior banker.

    După privatizarea Petrom în 2004, la propunerea BERD, a devenit membră a consiliului de administraţie al companiei, până la data de 15 iunie 2006, când a fost numită director general executiv (CEO) al Petrom.

    Mariana Gheorghe a fost primul director general adus de austriecii de la OMV, în contextul în care până la numirea ei îşi păstrase funcţia directorul care se afla pe post la privatizarea companiei în 2004, Gheorghe Constantinescu.

    În prima ieşire în presă de la numirea în funcţie, Mariana Gheorghe a spus două lucruri esenţiale, care probabil oglindeau strategia OMV de la acel moment. ”Sunt hotărâtă să fac din Petrom nu numai cea mai mare companie românească, ci mai ales una de succes, profitabilă“, spunea în vara anului 2006 CEO-ul Petrom.

    La scurt timp după această declaraţie, Mariana Gheorghe mai spunea: ”Obiectivul nostru este să devenim lider de petrol şi gaze în Europa de Sud-Est. Deocamdată, suntem numai cel mai mare producător în această regiune. |n cadrul acestei strategii de internaţionalizare a operaţiunilor, vrem ca Kazahstanul să devină, alături de România, o regiune de core business (principală – n.r.). Zona Mării Caspice este ţinta noastră. Vrem să ridicăm producţia de ţiţei în Kazahstan la 30.000 barili pe zi. Printre ţinte se mai numără Turkmenistanul şi alte state din acea zonă. Ne uităm la piaţa din Rusia, unde am putea intra printr-o achiziţie. Vom ţine cont de specificul fiecărei pieţe şi de climatul local. Există o strategie de achiziţii pentru poziţionarea pe piaţă în funcţie de oportunităţi. Interesele de expansiune ale Petrom vizează, de asemenea, zona Mării Negre şi Ucraina. |n Ucraina, planurile noastre pot viza operaţiuni de retail sau de explorare şi producţie, fiind oportunităţi în sectorul de gaze“.

    Puţine din planurile enumerate mai sus s-au întâmplat.

    În Kazahstan, de exemplu, producţia medie de ţiţei şi gaze a Petrom a fost în 2016 de 8.400 de barili echivalent petrol, semnificativ mai puţin faţă de planurile trasate în 2006. Intrarea pe piaţa din Rusia, dezvoltarea în Turkmenistan sau Ucraina au rămas, la fel, ţinte neatinse.
    Coincidenţă sau nu, dacă la numirea Marianei Gheorghe se vorbea de internaţionalizare, la plecarea ei, OMV are aceeaşi strategie pentru Petrom.

    ”În cadrul întrevederii, conducerea OMV AG a prezentat strategia de dezvoltare a companiei, care include o creştere a gradului de internaţionalizare a Petrom, în vederea valorificării oportunităţilor existente în regiune, precum şi o creştere consistentă a investiţiilor începând cu anul acesta“, se arată în comunicatul dat de administraţia prezidenţială la scurt timp după întâlnirea pe care preşedintele Klaus Iohannis a avut-o cu CEO-ul OMV, Rainer Seele, întâlnire la care Mariana Gheorghe nu a participat.

    La scurt timp după comunicatul preşedinţiei, a venit şi comunicatul Petrom prin care anunţa terminarea mandatului Marianei Gheorghe, cu un an mai devreme, şi aducerea în locul ei a Christinei Verchere, 46 de ani.

    Noul CEO al Petrom face parte din BP din 1999 şi a trecut prin toate şocurile absorbite de gigantul petrolier, ultima funcţie ocupată fiind cea de regional president pentru Asia-Pacific. Unul dintre proiectele în care apare numele viitoarei şefe a OMV Petrom este un terminal de gaz natural lichefiat de 8 miliarde de dolari în Tangguh. Iniţial, proiectul era evaluat la 12 miliarde de dolari, dar au fost tăieri de costuri, după cum precizează Reuters. Chiar şi aşa, proiectul ar urma să genereze 10.000 de locuri de muncă în Indonezia. Anterior preluării mandatului din Djakarta, Christina Verchere a fost implicată într-un proces major de reorganizare în zona de upstream (explorare şi producţie) pe care l-a coordonat pentru BP din Houston.

    Chiar dacă şefia Marianei Gheorghe nu a echivalat cu internaţionalizarea mult dorită de OMV, Petrom s-a schimbat profund în cei 12 ani cât a durat mandatul ei.

    Petrom a ieşit complet din partea de petrochimie, prin închiderea Doljchim, urmată la scurt timp de închiderea Arpechim, una dintre cele două rafinării pe care producătorul de petrol şi gaze le moştenise la privatizare.

    Cele câteva achiziţii făcute în mandatul Marianei Gheorghe nu au contribuit la consolidarea poziţiei regionale a Petrom.
    În plin proces de reorganizare, în 2007, Petrom se decide să cumpere Petromservice, companie înfăşurată într-o ţesătură complexă de controverse, pentru care a plătit 328,5 milioane de euro.

    ”Piaţa românească pentru servicii petroliere, altele decât cele oferite de Petromservice, nu este pregatită să ofere volumul şi calitatea serviciilor cerute de Petrom. Prin urmare, am beneficiat de această oportunitate de a cumpăra activitatea de servicii petroliere a Petromservice şi de a o integra in companie“, spunea atunci Mariana Gheorghe. 

    În afară de această tranzacţie, mandatul Marianei Gheorghe nu s-a remarcat prin alte achiziţii, dar câteva proiecte sunt esenţiale şi ele pot contribui cu adevărat la visul de internaţionalizare al austriecilor de la OMV pentru Petrom.

    În mandatul Marianei Gheorghe, Petrom a devenit unul dintre cei mai mari producători de energie din România, investind 530 de milioane de euro într-o centrală pe gaze de 860 MW la Brazi, mai mare decât un reactor al centralei nucleare de la Cernavodă.

    Dincolo de această centrală pe gaze, proiectul cheie din mandatul său rămâne parteneriatul cu ExxonMobil legat de explorarea şi, eventual, exploatarea rezervelor de gaze situate la mare adâncime în Marea Neagră. Acest proiect reprezintă o premieră în istoria de 150 de ani a producţiei de petrol a României şi a acţionat ca un magnet şi pentru alţi investitori care acum răscolesc adâncurile Mării Negre.
    |n mandatul Marianei Gheorghe, Petrom a trecut prin criza severă din 2008, reuşind la scurt timp după prăbuşirea Lehman Brothers să securizeze un împrumut masiv pentru stabilitatea companiei.

    ”Două lucruri au fost şocante pentru mine în 2008 şi în 2009“, spunea în toamna anului 2014 CEO-ul Petrom. ”|n primul rând, că a fi mare nu este o garanţie. Ba mai mult, să fii mare devenea o slăbiciune. |n al doilea rând, nu am crezut niciodată că preţul ţiţeiului poate să colapseze astfel. Am avut în luna iulie 2008 un preţ de 147 de dolari şi am ajuns la 35 de dolari în decembrie. |mi aduc aminte că, deşi la nivel internaţional criza fusese acceptată, România nu a acceptat că este în criză în 2009. Eram în data de 15 octombrie 2008, dată pe care nu o voi uita niciodată, când a avut loc finalizarea unui club deal, o tranzacţie bancară sindicalizată. Pentru noi a fost extraordinar de important să primim în acel moment acei 300-400 milioane de dolari, ca să trecem prin perioada grea care urma şi pe care o aşteptam. Este un lucru pe care l-am spus tuturor băncilor care ne-au ajutat atunci: că nu o să uităm niciodată votul de încredere pe care ni l-au acordat. |n ciuda crizei care se instalase în septembrie şi în ciuda faptului că noi nu aveam un istoric de creditare (avusesem bani din privatizare şi cash-flow), au avut încredere să ne dea 400 milioane de dolari. Acum, când mă uit în urmă, nu îmi vine să cred că am accesat 1,5 miliarde de euro în anul când toată lumea era complet debusolată de criză.“

    Tot în mandatul Marianei Gheorghe, Petrom a depăşit pragul de un miliard de euro al profitului net, performanţă unică în istoria de business a României, care cu greu va fi egalată şi în anii următori.

    ”Este o mândrie şi o confirmare că astfel de rezultate se pot obţine şi în România, cu un mediu de afaceri bun„, spunea Mariana Gheorghe în februarie 2014, la scurt timp după anunţarea rezultatelor preliminare pentru 2013.

    În anii următori însă, 2015 şi 2016, lucrurile nu au mai stat la fel de bine şi, în ciuda revenirii din 2017, aceasta nu a mai fost suficientă pentru ca Mariana Gheorghe să-şi ducă mandatul la capăt.

    ”Avem încredere că vom avea inteligenţa de a trece mai departe în aceste condiţii de piaţă complet diferite. Pentru mine, Petrom este mai mult decât o companie. E o pasiune“, spunea Mariana Gheorghe în februarie 2015.

    Anul 2014 a adus o scădere de 56% a profitului raportat de companie. Scăderea preţului la petrol, vânzările mai slabe; dar mai ales deprecierea centralei de la Brazi şi a stocurilor de petrol au fost imposibil de contracarat de rezultatul bun din producţie. După aproape trei ani în care producţia de hidrocarburi fusese stabilizată, Petrom admitea că aceasta ar putea intra din nou pe un trend descendent, în contextul în care bugetul de investiţii al companiei urma să fie tăiat cu 25-30%. Inevitabilul s-a întâmplat. |n ultimul trimestru din anul trecut producţia totală de hidrocarburi a Petrom a fost de 165.000 bep/zi, în scădere uşoară faţă de al treilea trimestru. Analizând însă datele pe termen mai lung, scăderea producţiei de hidrocarburi este semnificativă. De exemplu, în ultimul trimestru din 2005, primul an după privatizarea Petrom, producţia de hidrocarburi era de 215.000 bep/zi, ceea ce înseamnă o scădere de peste 20% a cantităţilor extrase în intervalul de timp analizat.

    Această evoluţie este grăitoare pentru sectorul de explorare şi producţie de hidrocraburi din România, un domeniu cu o tradiţie de peste 150 de ani. |n lipsa demarării unor proiecte de extracţie noi, cum sunt cele din Marea Neagră, este greu de crezut că această tendinţă de scădere a producţiei de petrol şi gaze mai poate fi schimbată.

    Anul 2015 a fost însă şi mai dificil decât 2014, Petrom marcând primele pierderi de la privatizare.

    ”Este un an complex, iar principalul element este scăderea dramatică a petrolului. Vreau să atrag atenţia asupra faptului că în absenţa elementelor speciale, rezultatul nostru operaţional este pozitiv. Ceea ce trăim acum este o perioadă normală pentru industria în care activăm„, spunea Mariana Gheorghe, încercând să explice pierderea de 690 milioane de lei din conturile Petrom de la finalul lui 2015. Profitul de un miliard de euro era deja istorie.

    Dincolo de rezultate, a devenit vizibilă înlăturarea managerilor români din boardul Petrom. La începutul lui 2016, grupul austriac OMV, acţionarul majoritar al Petrom, a făcut o schimbare fulgerătoare în cadrul firmei româneşti, înlocuindu-l înainte de terminarea mandatului pe Gabriel Selischi, cel care era responsabil de producţia de petrol şi gaze. Austriecii au trimis la Bucureşti un neamţ care a mai lucrat în Petrom. Cristian Secoşan, un alt român din boardul Petrom, plecase din conducerea companiei, la numai doi ani şi jumătate de la preluarea mandatului.

    Odată cu plecarea Marianei Gheorghe, boardul Petrom are mari şanse, pentru prima dată în istorie, să devină 100% străin, singurul manager român rămas fiind Lăcrămioara Diaconu-Pinţea, membru al directoratului, responsabilă cu activitatea de Downstream Gas.
    ”Avem 2.000 – 2.100 de middle manageri care au urmat programe de training (deşi nu toţi au făcut MBA) şi la care ne uităm cu încredere, pentru că ei formează viitoarea generaţie de manageri, iar unul dintre ei ar putea deveni viitorul CEO al companiei„, spunea în toamna anului 2012 Mariana Gheorghe. Aparent, niciunul dintre cei 2.000 de middle manageri nu a fost suficient de bun pentru a păstra conducerea Petrom acasă.

    ”Încrederea este cel mai important intrument în mediul de afaceri şi se construieşte“, mai spunea în toamna anului 2014 Mariana Gheorghe, lăsând acum în urma sa una dintre cele mai solide companii din punct de vedere financiar, semnificativ mai suplă faţă de momentul începerii mandatului său.

    Cu toate acestea, niciun manager local nu a avut încrederea austriecilor pentru a gestiona aurul negru al României.

    Elasticitatea operaţională rezultată în urma tăierilor de costuri şi a renunţării la majoritatea activelor non-core realizată de Mariana Gheorghe îi lasă mână liberă Christinei Verchere, noul CEO al Petrom, pentru a îndeplini planul de internaţionalizare al Petrom.
    La final însă, rămâne o întrebare. Ce fel de internaţionalizare? Internaţionalizare prin achiziţii sau o internaţionalizare a resurselor în lipsa unei pieţei interne?  

    ”Cine conduce Petrom controlează economia românească, iar cine stăpâneşte economia poate controla şi politica“, spunea la privatizarea Petrom fostul premier Adrian Năstase, chiar când se semna contractul cu austriecii de la OMV.

    BP, compania de unde vine noul şef al OMV Petrom, deţine circa 20% din acţiunile Rosneft, cel mai mare producător de petrol din Rusia, la vârful grupului rusesc fiind Igor Sechin, un apropiat de-al preşedintelui Vladimir Putin. Tot în Rosneft sunt acţionari şi chinezii de la CEFC China Energy, viitorii proprietari ai Rompetrol. Atât BP, cât şi CEFC au acorduri cu Rosneft pentru aducerea gazului şi petrolului rusesc pe pieţele europene.

    Gazul românesc cum se va internaţionaliza?

  • Creşte preţul la gaze pentru populaţie. Impactul pe factură: 4,8 lei pentru un consum mediu de 700 Kwh/lună

    „Majorarea costurilor de achiziţie a gazelor a determinat o creştere medie de aproximativ 5,6% a preţului final al gazelor pentru populaţie”, se arată într-un comunicat al ACUE – Federaţia Asociaţiilor Companiilor de Utilităţi din Energie.

    „Impactul unitar în preţurile practicate de furnizori clienţilor casnici reglementaţi, este de 0,68 bani/Kwh, ceea ce reprezintă o creştere a valorii facturii lunare estimate la nivelul unui an de 4,8 lei pentru un consum mediu de 700 Kwh/lună/loc de consum”, a explicat şi ANRE.

    „Ca urmare a creşterii costului de achiziţie a gazelor naturale pe care furnizorii îl plătesc producătorilor de gaze naturale, ANRE a decis, în conformitate cu metodologia în vigoare, majorarea preţului final al gazelor naturale pentru populaţie în medie cu aproximativ 5,6%, începând cu data de 10 ianuarie. Acest procent de creştere variază de la un furnizor la altul”, a menţionat ACUE.

    Cititi maim ulte pe www.mediafax.ro

  • Cum se trăieşte în cel mai bogat sat din România: internet gratis, pistă pentru biciclişti si gaze în fiecare gospodărie

    Comuna Ciugud este situată la numai 10 kilometri de Alba Iulia, numără şase sate cu peste 2.500 de suflete, iar cei care au vizitat locurile spun că încă de la intrare te surprinde drumul bine făcut şi semnele de circulaţie reflectorizante – un detaliu la care autorităţile acordă atenţia cuvenită pentru siguranţa oamenilor.

    Ciugud este locul unde premierul Dacian Cioloş a ales să îşi lanseze ”Pachetul de măsuri pentru dezvoltarea clasei de mijloc la sate”. Oamenii locului s-au pregătit pentru eveniment ca pentru o sărbătoare: au scos din pivniţe butoaie cu vinul cel mai bun şi au gătit plăcinte tradiţionale, cu varză şi cartofi.

    Cititi mai multe pe www.one.ro

  • Prima ţară din lume care INTERZICE producţia de petrol şi gaze

    Gestul reprezintă o premieră mondială – sub noua lege, autorizaţiile de sondare nu vor mai fi reînnoite şi nu vor mai fi emise permise de acest fel.

    Mişcarea este mai mult simbolică, din moment ce Franţa importă o mare parte din petrolul şi gazele pe care le consumă. Mai exact, în Hexagon se obţine echivalentul a 815.000 de tone de petrol pe an – cantitate produsă în Arabia Saudită în mai puţin de 6 ore.

    Preşedintele Macron a declarat în mai multe rânduri că vrea ca Franţa să devină primul stat din lume care să treacă de la combustibili fosili la surse regenerabile de energie.

    O altă măsură discutată în parlamentul francez se referă la interzicerea maşinilor pe benzină şi diesel începând cu 2040.

  • Incendiul izbucnit la sonda de gaz din Satu Mare rămâne nestins după aproape 60 de ore

    Echipa de specialişti ai IGSU, condusă de inspectorul general, împreună cu autorităţile locale şi experţi ai unor companii de profil din Canada, a mers la sonda de gaze din Moftinu, judeţul Satu Mare, unde are loc incendiul, ca să găsească soluţii tehnice pentru stingerea focului.

    “Acţiunile de stingere a incendiului produs la sondă trebuie precedate, în mod obligatoriu, de măsuri tehnice speciale pentru captarea fluxului de gaze care să reducă presiunea la capătul sondei”, detaliază IGSU, precizând că “stingerea imediată a incendiului creează riscul producerii unor acumulări de gaze care să conducă la o explozie”.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Petrom finalizează două staţii de tratare a gazelor, investiţie de 130 milioane euro

    Lucrările au început în 2013. Staţiile vor permite livrarea de gaze în sistemul naţional de transport, la presiuni de până la 40 de bari. Prin cele două unităţi se procesează circa 7,5% din producţia de gaze a OMV Petrom în România, adică necesarul pentru 330.000 de locuinţe.

    ”Proiectele Burcioaia şi Mădulari ne permit să procesăm gaze la o capacitate de până la 2 milioane de metri cubi standard pe zi şi să livrăm gaze în sistemul naţional de transport, la presiuni ridicate. În plus, ele prelungesc durata operaţiunilor de producţie pe zăcăminte mature, deoarece noile staţii pot prelua gaze la presiuni reduse”, a declarat Peter Zeilinger, membru al directoratului OMV Petrom responsabil de Upstream.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Preţurile gazelor din Marea Britanie au crescut cu 20% după explozia din Austria

    Italia va declara stare de urgenţă pentru stocurile de energie, după explozia unui nod de distribuţie a gazelor de la Baumgarten, de lângă Viena, a declarat ministrul Industriei, Carlo Calenda, citat de Reuters.

    Divizia care se ocupă de exportul gazelor naturale de la Gazprom a transmis că lucrează la redirecţionarea fluxului de gaze, după explozia de la Baumgarten, de lângă Viena, care a avut loc marţi dimineaţa, în jurul orei locale 8.45 (9.45, ora României). În urma exploziei a izbucnit şi un incendiu.

    Explozia s-a soldat cu decesul unei persoane şi rănirea altor 18 persoane, informează site-ul postului Deutsche Welle.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro