BusinessMagazin

Tag: fonduri

  • Polonia a crescut cu 1,7% datorita fondurilor UE

    In perioada 2004-2006 au fost fi nantate 14.500 de proiecte din fondurile europene, cu o valoare totala de 4,7 de miliarde de euro. Suma totala alocata in aceasta perioada a fost de 15 miliarde de euro.

    Ca rezultat al cresterii investitiilor si a productivitatii, anul trecut fondurile europene au contribuit la crearea a 316.000 de noi locuri de munca.

    Mai mult, in perioada 2010-2014 se estimeaza ca impactul va fi si mai mare, fondurile europene urmand sa aiba o contributie de 2,34% la cresterea PIB.

    Calculul a fost realizat in ipoteza in care Polonia va reusi sa absoarba 95% din fondurile europene in valoare de 67,3 miliarde de euro care ii sunt puse la dispozitie in actuala executie bugetara. Potrivit economistilor citati de presa poloneza, banii europeni vor avea rolul de a amortiza impactul unei reduceri de viteza a economiei mondiale si al turbulentelor de pe pietele financiare.

  • La toamna se numara IPO-urile

    Raspunsul este simplu: nu, nu era o falsa problema, ci una cat se poate de reala. Anul trecut a avut loc o singura oferta publica initiala (IPO), cea a Transgaz Medias, care a atins niveluri record de subscriere si a aratat ca valoarea fondurilor dispuse sa intre in piata este foarte mare – peste un miliard de euro. Brokerii care lucreaza cu fonduri straine de investitii nu au incetat nici acum sa reclame lipsa pachetelor mari de actiuni libere la tranzactionare (free float), problema care ar putea fi rezolvata cel mai usor prin atragerea unor companii mari, cu oferte initiale de zeci de milioane de euro.

    Anul acesta a debutat cu o oferta publica in derulare, compania de turism Casa de Bucovina, si a continuat cu fondul inchis de investitii STK Emergent si furnizorul de contoare Contor Group Arad. Intre timp a aparut si primul emitent international, Erste Bank, listat prin passporting (fara IPO, acceptat la tranzactionare pe baza acordurilor cu institutiile similare din Austria), alaturi de market-makeri. Bursa insa nu a mers mai bine, dimpotriva, lichiditatea medie zilnica a primelor doua luni a coborat pana la nivelul anului 2006. Pierderile de la inceputul anului au ajuns pana la o treime din valoare in cateva cazuri si la peste 20% pentru pentru multe societati listate pe piata principala.

    Mai mult, ofertele noi nu au nici pe departe succesul scontat. Cea a Casei de Bucovina, incheiata la 17 ianuarie, a fost subscrisa intr-un procent de 142%, valoarea cererilor fiind de 3,5 mil. euro fata de oferta de 2,5 mil. euro. Brokerii au considerat ca subscrierea ar fi fost de trei ori mai mare daca ar fi avut loc in urma cu sase luni. Pentru STK Emergent, perioada de subscriere s-a incheiat la 10 martie, cu cereri ce acopera doar 42% din numarul actiunilor scoase la vanzare. Valoarea IPO a fost 13,4 mil. euro, insa s-au obtinut doar 5,5 mil. euro. Desi a fost considerat un rezultat bun, pragul minim stabilit in prospect fiind o subscriere de 10%, oferta fondului n-a reusit sa vanda toate actiunile lansate.

    Considerata de analisti mai atractiva decat cea a STK Emergent, oferta in valoare de aproape 3,5 milioane euro a Contor Group a fost subscrisa in proportie de 90% pana la data de incheiere de 13 martie. Perioada a fost prelungita insa pana pe 21 martie, deoarece in 13 martie subscrierea a fost suspendata pentru a fi introduse doua amendamente. Neregulile vizau absenta acordului auditorului PricewaterhouseCoopers pentru publicarea rapoartelor de audit pe anii anteriori in prospectul de oferta publica.

    Pe langa ofertele derulate sau in derulare, pe piata principala a BVB au mai aparut si doi emitenti noi, Erste Bank si Dafora Medias. Lichiditatea insa nu a crescut, fiind influentata de criza care a lovit pietele de capital internationale, desi ar fi trebuit sa se mareasca odata cu aparitia noilor emitenti. Deocamdata, tocmai aceasta problema i-a facut pe investitori sa fie destul de reticenti la plasamentele in noi actiuni. In primele sapte luni ale anului trecut, bursa a crescut mult, cu 30-40% pe principalii indici. Trendul era ascendent si la bursele occidentale, iar investitorii straini cumparau aici mai mult decat vindeau, chiar daca de noi emitenti nici nu se punea problema. Si desi pana la finele anului cresterile au disparut, 2007 s-a incheiat cu randament pozitiv. Anul acesta pare sa fie insa pe dos. Avem si cateva IPO si companii noi pe piata principala, dar bursa in ansamblu si indicii continua sa scada. Ar fi deci cazul, asa cum sugereaza unii analisti, sa inchidem cu totii calculatoarele si sa ne mai uitam la cotatii doar in a doua parte a anului, cand situatia de pe pietele internationale se va fi limpezit? Exemplele din vecini nu par pana acum prea incurajatoare: in conditiile in care la BVB s-a lansat pana acum in medie o oferta publica pe luna, Bursa din Varsovia, campioana Estului in ceea ce priveste numarul de IPO de anul trecut, nu a lansat inca nici o oferta.

  • 2008, anul pilonului III de pensii?

    Desi mai sunt cateva luni pana ce contributiile pentru pensii obligatorii vor ajunge in conturile salariatilor, iar cei care n-au reusit sa semneze contracte la timp vor fi repartizati catre o societate de profil, sistemul pensiilor private e deja pus pe picioare si se pregateste sa intre in a doua faza a evolutiei – cea de lansare a pensiilor facultative.

    Numarul administratorilor autorizati pentru aceste pensii este la ora actuala de cinci, care activeaza prin intermediul a sapte fonduri, cu active totale de 21,4 milioane lei (6,4 milioane euro) si 70.000 de clienti.

    "Pilonul III, al pensiilor facultative, a fost lansat anul trecut in luna mai, dar dezvoltarea lui a incetat in momentul in care toata lumea s-a concentrat asupra pensiilor obligatorii. Dezvoltarea va fi reluata insa anul acesta in forta si credem ca pana la sfarsitul anului vom avea 10-11 noi administratori pe acest pilon", a declarat Radu Vasilescu, director general ING Fond de Pensii, la conferinta "Mediafax Talks about Private Pensions" de saptamana trecuta.

    Vasilescu adauga ca rezultatele de anul trecut in privinta numarului de clienti pentru pilonul II ii dau motive de optimism si in ceea ce priveste interesul pentru aderarea la pensiile facultative.

    La inceputul lunii, cele doua fonduri de pe pilonul III administrate de ING Fond de Pensii aveau deja 18.186 de contracte incheiate, cu o valoare a activelor de aproape cinci milioane lei (circa 1,4 milioane euro). Obiectivele anuntate de societatea de asigurare pentru 2008 se refera la 200.000 de noi contracte, adica o crestere de zece ori in mai putin de zece luni.

    Saltul numeric si valoric este posibil din cauza bazei foarte reduse de la care se pleaca. Conform unui studiu realizat de Hay Group, citat de reprezentantii ING, in prezent doar 3% dintre companii contribuie la pensiile facultative, iar 58% au anuntat ca intentioneaza sa ofere astfel de contributii angajatilor. Numarul total al persoanelor inscrise in sistem a crescut in luna februarie fata de ianuarie cu 18,5%, iar activele totale nete s-au majorat cu 22,3%, conform datelor Comisiei de Supraveghere a Pensiilor Private (CSSPP).

    Cresterile consemnate de cele sapte fonduri din sistem sunt consistente in luna februarie, de cel putin 20%, singura exceptie fiind fondul BCR Prudent, liderul pietei dupa marimea activelor. Rata de inlocuire a salariului in momentul pensionarii trebuie sa fie de peste 80% pentru ca nivelul de trai al angajatului sa nu fie afectat de incetarea activitatii. O suma echivalenta cu 42% din salariu trebuie sa fie acoperita de sistemul de asigurari sociale, 10% de fondul de pensii private obligatorii, iar 30% de cele pensiile facultative.

    "Proportiile sunt diferite pe cei trei piloni de pensie, astfel se poate observa importanta fiecaruia. Din pacate, exista inca o lipsa puternica de informare asupra pensiilor facultative si a avantajelor acestora", a declarat Crinu Andanut, director general Allianz-Tiriac Fond de Pensii.

    Inlocuirea cu pana la 100% a salariului poate veni dintr-un instrument de economisire sub forma asigurarilor de viata.

    "Pachetul real de pensii include toate cele patru componente – acesta este modelul european si asa ar trebui sa fie si la noi", a spus Mihai Belicciu, director BCR Asigurari de Viata, care a adaugat ca miza cea mare in acest moment este de a-i convinge pe angajati si pe angajatori sa incheie un contract de pensie facultativa.

    Un studiu realizat de Nielsen in octombrie anul trecut, citat de ING Fond de Pensii, a aratat ca 40% dintre salariatii cu varste intre 25 si 52 de ani doresc sa adere la un fond de pensii facultative.

    Principalele probleme in calea dezvoltarii pilonului III sunt insa deocamdata de natura legislativa, apreciaza asiguratorii. Pensiile private facultative presupun o contributie suplimentara din partea salariatului sau a companiei, sume ce nu sunt incluse in contributiile sociale.

    Avantajul deductibilitatii fiscale, adica absenta impozitului pentru primele achitate in contul pilonului III, se limiteaza la 200 de euro anual, suma considerata de asiguratori prea mica in comparatie cu cat se ofera in tarile vecine. Suma deductibila se aplica atat angajatului, cat si angajatorului, dar nu poate fi cumulata daca doar una dintre parti decide incheierea unui contract.

    "Nivelul de 200 de euro este penibil de mic chiar si pentru Romania, ar trebui sa fie cel putin 1.000 de euro. Limita de ductibila este in Slovenia de 4.800 de euro, iar in Slovacia de 2.600 de euro", spune Radu Vasilescu.

    Asiguratorii considera ca marirea atractivitatii pensiilor facultative si a produselor de asigurare cu acumulare de capital ar avea efecte pozitive si asupra inflatiei, deoarece incurajarea economisirii va contribui la limitarea consumului imediat. Legea limiteaza valoarea contributiei la maximum 15% din salariul brut, insa limitarea e mai greu de aplicat in cazul angajatilor fara venituri fixe, cum ar fi cei din vanzari retribuiti prin comision.

    Asiguratorii au incercat sa exemplifice concret cum pot fi economisiti bani utilizand pensiile facultative. Luand in considerare un salariu lunar brut de 1.000 de lei si o contributie de aproape 200 de euro anuala la pilonul III, adica 50 de lei lunar adaugati veniturilor brute, directorul ING Fond de Pensii a calculat ca salariatul are un castig net de 23 de lei in fiecare luna. Diferenta apare fiindca baza impozabila se reduce la 780 de lei dupa achitarea contributiilor sociale in cazul in care in care este achitata pensia facultativa, in absenta acesteia baza impozabila fiind de 871,5 lei.

    De asemenea, dupa calculul impozitului aferent, angajatorul realizeaza un profit mai mare cu cinci procente in cazul in care ofera pensii facultative in locul unor bonusuri de aceeasi valoare.

    "Neintelegerea avantajelor este o piedica importanta in dezvoltarea sistemului. Chiar daca salariatul poate incheia singur un contract de pensie facultativa, am avut cazuri in care s-a renuntat la contract deoarece angajatorul refuza sa ii achite contributia lunara. Si aceasta reglementare ar trebui modificata, astfel incat salariatul sa isi poata achita singur primele aferente, deoarece in prezent nu se poate decat prin virament din partea companiei", a declarat Radu Vasilescu.

    In fine, societatile de pensii private spun ca absenta unui calendar de emitere a certificatelor de trezorerie si a titlurilor de stat, instrumente considerate obligatorii pentru functionarea optima a sistemelor de pensii private, face imposibila si aprecierea randamentelor obtinute de fonduri.

    "Avem nevoie de aceste instrumente si pentru stabilirea unui randament oficial trimestrial, semestrial si anual. Altfel, noi nu avem cu ce sa ne comparam rezultatele, nu avem la ce sa ne raportam", spune Radu Vasilescu.

    O veste buna a venit totusi din partea ministrului economiei si finantelor, Varujan Vosganian, care a anuntat ca in scurt timp va fi creata piata secundara a tilurilor de stat, prin listarea acestora la Bursa de Valori Bucuresti. Potrivit lui Vosganian, pana la sfarsitul lui martie ar urma sa fie gata procedurile pentru listarea titlurilor de stat la bursa.
    Ministrul a precizat insa ca Finantele "nu pot face emisiuni de titluri de stat doar de dragul emisiunilor", intrucat acestea depind exclusiv de necesitatile de finantare ale trezoreriei publice, nu de nevoile de plasament ale fondurilor de pensii.

  • Fonduri UE: Un vasluian a dat lovitura cu un abator!

    Omul a luat 1.000.000 de euro din pusculita europenilor si inca unul de la banca. In timp record, si-a facut un nume in domeniu, iar in halele sale se transeaza 600.000 de pui in fiecare luna.

    Amanunte pe www.protv.ro

  • Fonduri europene pentru o afacere de succes!

    Banii ii vom primi pentru proiecte inteligente, care ar putea sa scoata din saracie agricultura, zootehnia, zona de business mic si mijlociu sau multe dintre satele romanesti. Si, cum putini sunt cei care stiu ce pasi ar trebui sa urmeze ca sa puna mana pe o astfel de finantare, Pro Tv va prezinta, incepand de astazi, povestile unor oameni care au reusit sa obtina bani europeni pentru afaceri romanesti de succes.

    Fratii Ionescu nu stiau in 2005 ca o reteta de mustar avea sa devina, dupa integrare, un brand in industria alimentara.

    Nebunia a inceput cand Gabriel Ionescu s-a saturat sa execute ambalaje din carton si cutii pentru conserve. A decis sa-si infrunte concurentii europeni cu pate de ficat si mustar romanesc, o pasta cu arome naturale, fara niciun strop de amidon, faina si aditivi.

    Cititi continuarea aici

  • Fonduri europene pentru o afacere de succes!

    Banii ii vom primi pentru proiecte inteligente, care ar putea sa scoata din saracie agricultura, zootehnia, zona de business mic si mijlociu sau multe dintre satele romanesti. Si, cum putini sunt cei care stiu ce pasi ar trebui sa urmeze ca sa puna mana pe o astfel de finantare, Pro Tv va prezinta, incepand de astazi, povestile unor oameni care au reusit sa obtina bani europeni pentru afaceri romanesti de succes.

    Fratii Ionescu nu stiau in 2005 ca o reteta de mustar avea sa devina, dupa integrare, un brand in industria alimentara.

    Nebunia a inceput cand Gabriel Ionescu s-a saturat sa execute ambalaje din carton si cutii pentru conserve. A decis sa-si infrunte concurentii europeni cu pate de ficat si mustar romanesc, o pasta cu arome naturale, fara niciun strop de amidon, faina si aditivi.

    Cititi continuarea aici

  • Pasul doi

    Cele patru luni pe care le-au avut la dispozitie angajatii cu varsta de pana la 35 de ani pentru a-si alege un administrator pentru pensia privata obligatorie se incheie saptamana viitoare, pe 17 ianuarie. Ultima raportare a adeziunilor semnate va fi facuta de companii pe 25 ianuarie, cand va avea loc si cea din urma validare a participantilor atrasi. Dupa primele trei luni ale campaniei initiale de aderare, peste 2,9 milioane de angajati cu varsta de pana la 45 de ani intrasera deja in sistem, fiind validati de catre Casa Nationala de Pensii si Asigurari Sociale (CNPAS). Practic, intrarea in sistem este obligatorie (si limitata ca perioada de aderare pana pe 17 ianuarie) pentru toti angajatii de maxim 35 de ani, salariatii cu varsta cuprinsa intre 35 si 45 de ani avand si ei optiunea (dar nu si obligatia) de a participa la sistemul de pensii private obligatorii. In acest sistem, un procent din contributia de pensii (CAS) va merge catre un administrator privat care investeste acesti bani in diferite tipuri de plasamente (conform regulilor stabilite prin prospectul fiecarui fond). In 2008, contributia transferata spre fondurile private de pensii va fi de 2% din salariul brut, procent ce va creste progresiv cu 0,5% in fiecare an.

    Dupa validarea din 25 ianuarie urmeaza o noua etapa, asa numita „loterie“, in care toti cei care ar fi avut obligatia de a-si alege un administrator, dar nu au facut-o vor fi automat redistribuiti. Loteria, bazata pe un program informatic, are la baza un principiu destul de simplu: repartizarea este aleatorie si se face in functie de cota de piata obtinuta de administratori pana la momentul respectiv. Astfel, companiile ce au reusit sa atraga cei mai multi contributori in cele patru luni de campanie vor fi si cele care primesc cele mai mari cote de indecisi. Loteria se desfasoara dupa un algoritm predefinit, stabilit in detaliu prin legislatie (Norma nr. 31/2007 adoptata de Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private). Astfel, CNPAS va realiza o prima clasificare a persoanelor ce trebuie repartizate in functie de varsta, in doua intervale: 16 – 25 de ani si 26 – 35 ani. Fiecare dintre cele doua categorii va fi apoi organizata in functie de gen (femei si barbati) – astfel organizandu-se, in final, patru urne din care se face repartizarea aleatorie. La finalizarea acestui proces, CNPAS valideaza persoanele repartizate pentru fiecare fond in parte si transmite companiilor lista de persoane ce le-a fost alocata, acestea fiind obligate sa instiinteze contributorii in maxim 15 zile. Dupa finalizarea loteriei are loc o ultima validare, definitiva, a tuturor participantilor la sistemul pensiilor private. Estimarile actuale de piata arata ca, dupa repartizarea aleatorie, numarul total de clienti ce vor fi atrasi ar putea ajunge spre 3,5 milioane de angajati.

    Odata intreg procesul de aderare finalizat, urmeaza etapa in care vor incepe platile dinspre sistemul public spre cel privat, cel mai probabil in primavara acestui an. Baza de calcul a contributiei de 2% este reprezentata de venitul brut al angajatilor, care include, pe langa salariul brut, si prime, stimulente si alte venituri realizate. Angajatul care participa la sistem nu resimte insa aceasta contributie ca pe o cheltuiala in plus, dat fiind ca ea este redistribuita din contributiile pe care angajatorii le vireaza si in prezent catre bugetul de asigurari sociale. Pentru participantii din sistem pentru care angajatorul nu a facut plata contributiilor, CNPAS va vira oricum cei 2%, urmand ca ANAF sa recupereze ulterior aceasta contributie de la angajatorul respectiv. In eventualitatea neachitarii la termen a contributiei datorate fondului de pensii, persoana raspunzatoare pentru aceasta intarziere este obligata la plata unor dobanzi si penalitati egale cu cele stabilite pentru neplata obligatiilor bugetare. Aceste dobanzi si penalitati merg tot spre contul individual al participantului care a fost prejudiciat – iar pentru aceste sume nu se percep comisioane de administrare. Banii nu ajung insa direct la administrator, ci in conturile bancilor depozitare, care au in pastrare toate activele unui fond de pensii administrat privat, in baza unui contract. Un administrator poate desemna un singur depozitar, care nu poate face parte din acelasi grup financiar cu administratorul (acolo unde este cazul). Banca este cea care, executand ordinele de investitii ale administratorului, plaseaza activele in diferite instrumente financiare.

    Investitiile vor fi realizate de catre administratori in conformitate cu strategia deja definita de ei prin prospectele schemelor de pensii. Politica de investitii, descrisa in mod obligatoriu in prospect, este declaratia in forma scrisa a administratorului privind strategia de investire a activelor fondului pe care il administreaza. Ea descrie si alte elemente caracteristice investitiilor financiare, cum ar fi metodele de evaluare a riscurilor investitionale, procedurile de management al riscului, precum si persoanele responsabile de luarea deciziilor si realizarea investitiilor.

    2008 va fi, cel mai probabil, si anul primelor miscari de concentrare in industria pensiilor private obligatorii, in conditiile in care multi dintre cei 18 administratori au strans un numar (foarte) mic de participanti. Potrivit legii, administratorii au la dispozitie trei ani de la momentul primei colectari pentru a atinge un minim de 50.000 de participanti pentru a nu le fi retrasa autorizatia de functionare. Greu totusi de crezut ca cei ce nu au reusit sa atraga in patru luni de campanie acerba masa critica de adeziuni vor dori sa mai investeasa in plus pentru a continua lupta – o lupta care, pentru companii, implica costuri imediate semnificative si castiguri doar pe termen lung.

    Puncte cheie 

  • GHID DE PENSII: Cel mai mic castig

    Pentru fondurile de pensii facultative, la care orice angajat poate participa in limita a 15% din venitul salarial lunar brut, legislatia prevede deja modul de calcul al randamentului minim garantat – altfel spus, al castigului minim pe care trebuie sa il asigure administratorii celor ce isi plaseaza banii in fondul lor.

    Modul de calcul al rentabilitatii minime este prevazut in legea 204/2006 care reglementeaza modul de functionare a pilonului III, lege disponibila pentru consultare pe pagina de internet a CSSPP (www.csspp.ro). In esenta, aceasta prevede ca randamentul minim pe care trebuie sa il asigure fiecare dintre administratori se stabileste ca fiind minima dintre doua valori. Primul dintre aceste repere este reprezentat de jumatate din randamentul mediu al tuturor fondurilor, calculat pe ultimii doi ani. Al doilea reper este rata medie de rentabilitate ponderata (cu valoarea activelor pentru fiecare fond in parte) a tuturor fondurilor in aceeasi perioada minus patru puncte procentuale. Altfel spus, daca toate fondurile din piata au pe o perioada de 24 de luni un castig mediu de 10% pe an, atunci randamentul minim garantat va fi stabilit ca minimul dintre jumatate din valoarea respectiva (5%, mai precis) si randamentul mediu minus 4% (adica 6%). In aceste conditii, castigul pe care trebuie sa il asigure fiecare dintre administratori este de 5% (minima dintre cele doua valori).

    Companiile de pensii ce au colectat contributii de la participanti pe o perioada de minim doi ani au obligatia de a calcula (in ultima zi lucratoare a fiecarui trimestru) rata de rentabilitate a fiecarui fond pe care il administreaza. Aceste informatii sunt transmise, mai apoi, Comisiei de Pensii care, pe baza lor, calculeaza si publica o serie de statistici pentru intreaga piata de profil. Mai precis, este vorba despre rentabilitatea medie a tuturor fondurilor pentru ultimele 24 de luni, rentabilitatea fiecarui fond pentru aceeasi perioada si rentabilitatea minima a tuturor fondurilor. Daca rata de castig a unui fond din pilonul III este mai mica decât cea minima a tuturor fondurilor in patru trimestre consecutive, CSSPP va retrage autorizatia administratorului in cauza.

    In prezent, pe piata pensiilor facultative opereaza doar cinci companii de profil, care administreaza in total sapte fonduri. ING Asigurari de Viata si Allianz Tiriac au cate doua fonduri in portofoliu, iar Aviva, BCR si OTP cate unul. Si Raiffeisen Asset Management este autorizat ca administrator, insa fondul sau nu a fost inca autorizat de catre CSSPP pentru a putea sa inceapa sa colecteze contributii. La finele lunii noiembrie, numarul de contributori la pensiile facultative era de peste 42.500, iar activele totale trecusera de 8,44 milioane de lei.

    La pensiile private obligatorii (pilonul II), modalitatea de calcul a acestui castig minim nu a fost inca stabilita, existand insa cerinta ca CSSPP sa publice in perioada imediat urmatoare o prevedere in acest sens. Astfel de prevederi referitoare la un castig minim pe care trebuie sa il asigure administratorii sunt o plasa de siguranta pentru participantii romani, care au certitudinea unui minim randament, chiar daca fondul pe care l-au ales nu merge stralucit. Exista insa si tari (precum Ungaria, Irlanda, Israel, Italia, Mexic, Rusia sau Turcia) in care legea nu impune managerilor de pensii sa asigure o astfel de garantie, potrivit unui studiu realizat de OECD in ianuarie 2007. Totusi, pe multe piete central- si est-europene, astfel de cerinte exista – iar randamentul minim pe care trebuie sa il garanteze administratorii este stabilit fie prin raportarea la performantele pietei, fie prin raportarea la un reper de randament pe termen lung (cum este, de exemplu, cel al titlurilor de stat pe termen lung).

    In Cehia, spre exemplu, desi legea nu impune un randament minim garantat, exista cerinta ca, daca intr-un singur an exista pierderi, acestea trebuie acoperite de Fondul de Garantare. In aceste conditii, participantii sunt totusi protejati de riscul de a avea „castiguri negative“ atata vreme cat compania respectiva nu devine insolvabila. In Polonia, mentioneaza acelasi studiu, pentru pilonul II exista prevederea unui randament minim garantat prin lege, calculat la fel ca in cazul pensiilor facultative in Romania. Calculul se realizeaza la fiecare sase luni, pe baza randamentelor obtinute de fonduri in ultimele 36 de luni. Pentru fondurile din pilonul III nu exista un randament minim impus. In Bulgaria, randamentul minim pe care trebuie sa il asigure administratorii pentru fondurile obligatorii nu poate fi mai mic decat minima dintre (1) randamentul mediu al tuturor fondurilor pe ultimii doi ani minus trei puncte procentuale si (2) 60% din randamentul mediu al tuturor fondurilor pe ultimii doi ani.

    Revenind la piata romaneasca, in conditiile in care fondurile facultative au inceput sa stranga contributii abia in primavara acestui an, iar randamentul minim se calculeaza pe baza informatiilor pentru ultimii doi ani, mai este inca drum lung pana la momentul in care vor aparea primele statistici. Probabil acela va fi si momentul cand, cu ochii la castigurile realizate de concurenta, participantii vor crea primul „val migrator“ de la un administrator la altul.

    Puncte cheie

     

  • Profit de 300% la bursa

    Principala recomandare a brokerilor, atunci cand clientul isi formeaza un portofoliu de actiuni, este cumpararea de titluri ale unor companii cu rezultate fundamentale bune, cu stabilitate financiara si lichiditate, adica o valoare ridicata a tranzactiilor zilnice. Cel putin in teorie. „Piata este atipica. Nu se poate spune ca o actiune va creste indiferent ce se intampla sau ca o alta va scadea in mod sigur. Noi, ca brokeri, facem analize si recomandari, dar decizia trebuie sa o ia clientul, investitorul care va suporta eventuala pierdere. Iar actiunile pot evolua impotriva oricarei ratiuni fundamentale sau tehnice“, spune Razvan Pasol, director general al Intercapital Investments.

    Pentru un investitor, lichiditatea unei societati este foarte importanta, deoarece are astfel garantia ca va gasi cumparatori pentru actiuni in momentul in care va dori sa isi inchida respectiva pozitie. Aceste valori sunt luate in calcul si la stabilirea societatilor din cadrul indicelui BET, care urmareste evolutia celor mai bune zece companii listate la BVB. La sfarsitul lunii noiembrie, BET inregistra o crestere de 10,5% fata de ultima cotatie a anului trecut si de doar 5,2% fata de prima zi de tranzactionare a lui 2007.
    Sa vedem cum au evoluat societatile vedeta ale BVB. SNP Petrom este cea mai importanta societate listata la bursa, cu o capitalizare de aproximativ 8 miliarde de euro. Ponderea SNP in valoarea indicelui BET este de 19,93%, capabila deci sa influenteze decisiv evolutia acestuia. In 2007, actiunea SNP a tras in jos evolutia BET, deoarece a inregistrat o pierdere de 17% fata de cotatia de inchidere din prima sedinta a anului. Variatia negativa a cotatiei Petrom la bursa este, probabil, cel mai bun exemplu de actiune sustinuta fundamental cu rezultate financiare pozitive, dar care nu pare suficient de atractiva pentru a creste si pe piata de capital. Dupa primele trei luni ale anului, SNP Petrom a anuntat un profit net de aproximativ 470 de milioane de euro, cu 22% mai putin decat in perioada similara a lui 2006. Profitul net in al treilea trimestru, de 204 milioane de euro, a fost insa mai mare cu 16% fata de cel din aceeasi perioada a anului trecut, existand deci premisele unei reveniri pana la incheierea anului. Se pare ca investitorii s-au dovedit insa neincrezatori fata de aceasta perspectiva, iar actiunea a pierdut procente bune dupa publicarea rezultatelor.

    Banca Romana pentru Dezvoltare – Société Générale, societate cu o pondere de 19,9% in indicele BET si o capitalizare de aproape 4,5 miliarde de euro, a avut un profit de 207 milioane de euro in primele noua luni ale anului. Cresterea profitului net fata de aceeasi perioada a anului trecut este de 43%, majorare ce se reflecta si in randamentul actiunii in 2007 – de aproximativ 18% la unsprezece luni.

    Banca Transilvania, cea de-a treia societate cu pondere mare in valoarea BET, de 19,95%, a inregistrat un profit pe actiune de circa 30% in 2007. Profitul net in trimestrul al treilea, de 16,1 mil. euro, e dublu fata de anul trecut, iar profitul net din primele noua luni, in valoare de 39,8 milioane de euro, a consemnat o crestere de aproape 60% fata de anul precedent. Banca Transilvania are o capitalizare de peste 1,4 miliarde de euro.

    Cele trei companii reprezinta aproape 60% din valoarea BET. Dupa randamentele lor, cotatia indicelui ar fi trebuit sa creasca mult mai mult decat cu 10,5%. Insa alte societati incluse in BET au avut randamente negative in cursul anului. Turbomecanica Bucuresti, spre exemplu, a pierdut circa 20% fata de prima sesiune de tranzactionare a anului. Transelectrica, actiune cu o crestere mare in primele luni dupa listare, a reusit o performanta negativa de 10 procente in 2007, iar Antibiotice Iasi a inregistrat un minus de 5,4%.

    „Sunt si riscuri pe sector de activitate sau pe context international. Bancile au mers bine anul acesta, dar s-ar putea ca anul viitor sa nu mai vedem aceleasi randamente. Profiturile bancilor incep sa scada, riscurile sunt mai mari“, explica Leonard Visan, director general al societatii de administrare a investitiilor Investica Asset Management. Mai mult, tendinta companiilor mari este de a-si plafona profiturile; stabilitatea si dezvoltarea limiteaza de cele mai multe ori cresterea de profit. Practic, cu cat este mai putin riscanta o actiune, cu atat mai mic este randamentul pe care il poate oferi.

    „Investitorii din piata Rasdaq sunt mai dispusi la risc decat cei din BVB. Si in multe cazuri cei dispusi la risc sau la investitii in companii mici si mai putin cunoscute au fost rasplatiti cu profituri pe masura“, afirma Gabriel Aldea, analist al Intercapital Investments. Analistul denumeste „rasdace“ societatile care au inca evolutii caracterizate de volatilitate foarte mare, indiferent pe ce piata sunt listate in prezent, unde un profit de cateva sute de procente poate disparea cu aceeasi rapiditate cu care a aparut.

    Exemplul cel mai la indemana este Dafora Medias, societate listata la categoria a III-a a Rasdaq, considerata „una dintre societatile create de brokeri sau speculatori“. Dupa o crestere de circa 75% in primele doua luni ale anului, actionarul majoritar, omul de afaceri Gheorghe Calburean, a decis majorarea capitalului social cu 38 de milioane de euro prin emiterea de noi actiuni in proportie de aproximativ zece actiuni noi la una detinuta. Aparitia noilor titluri, peste 881 de milioane de actiuni, a urcat capitalizarea Dafora pana la 290 de milioane de euro la inceputul lunii august, aproape tripla fata de valoarea dinainte de majorare. Inflatia de actiuni si cresterea mult prea mare fata de posibilitatile reale ale companiei au fost insa motivele unei corectii importante pentru Dafora, care a scazut cu mai bine de 50% in aproape trei luni, anuland cea mai mare parte din randamentul de la inceputul anului. De asemenea, capitalizarea a ajuns la 140 mil. euro.

  • Politica pasilor marunti

    Kempinsky, Sheraton sau Hyatt, despre care se vorbeste de atat timp, vor veni cu siguranta in Romania, insa asta nu se va intampla mai devreme de 2012“, considera Paul Marasoiu, director al firmei de consultanta Peacock Hotels. Marasoiu spune ca aceste lanturi hoteliere au proiecte in curs de derulare pe piata romaneasca si ca intrarea lor pe piata va insemna trei hoteluri cu 1.300 de camere in total, numai ca nu acum. Sunt doua motive pentru care vorbim de un orizont atat de indepartat: in primul rand, unui brand hotelier de top ii ia ani de zile pana sa semneze hartiile si sa cada de acord asupra parteneriatului si a modului cum va fi construit hotelul, iar in al doilea rand asteapta sa se consolideze piata, crede directorul Peacock Hotels. Pe piata hotelurilor bucurestene de cinci stele (unde momentan sunt prezente sase hoteluri, patru dintre ele fiind afiliate la lanturile JW Marriott, Hilton, Intercontinental si Crowne Plaza) se vor mai deschide insa 1.100 de camere in urmatorii trei-patru ani, care ar putea atrage nume noi de pe piata internationala. Dar nu vor pierde marii Sheraton si Hyatt cresterea de acum a pietei? „Astfel de nume nu au nevoie de o piata in crestere neaparat pentru a se aseza pe o piata noua, ele genereaza trafic prin simpla prezenta“, spune Marasoiu. Malin Malineanu, reprezentantul pentru Romania al lantului hotelier Best Western, e de parere ca intarzierea marilor operatori are de fapt legatura cu scaderea marjelor de profitabilitate din alte capitale central- si est-europene, precum Budapesta. „Deoarece acolo le scad profiturile, acestia sunt mai sceptici, iar cum in Romania si mai ales in Bucuresti bariera costurilor a crescut foarte mult, mai au timp sa se razgandeasca“, crede Malineanu.

    Asadar, pana la punerea primei caramizi pentru cele trei hoteluri, in Bucuresti se vor inaugura hoteluri de mici dimensiuni (pana in 100 de camere) si o serie de hoteluri medii (in jurul a 200 de camere) in noile cartiere mixte (rezidential plus birouri), care vor dezvolta noi zone ale Capitalei. „Este normal ca in zone precum Baneasa, Semanatoarea, Otopeni sau Eroilor-Cotroceni, unde se dezvolta atat de multe proiecte cu sute de locuinte si mii de metri patrati de birouri, sa apara si cate un hotel de dimensiuni direct proportionale cu dimensiunea proiectului“, explica Paul Marasoiu. Ceea ce este corect: in proiectul Baneasa, dezvoltat in zona de nord a Bucurestiului de Baneasa Investment, in cursul anului viitor se va deschide al patrulea hotel Ramada de pe piata romaneasca (primele trei fiind in Bucuresti si Sibiu), iar in cadrul proiectului Sema Parc, dezvoltat de compania River Invest pe locul fostei fabrici Semanatoarea, este proiectat un hotel de patru stele cu 200 de camere.

    Deocamdata, hotelurile de lant care se anunta anul viitor au nume cunoscute pe piata romaneasca: Ramada, mentionat mai sus, si un Royal Tulip – marca de cinci stele a lantului Golden Tulip, la sfarsitul anului 2008. Este insa si unul al carui viitor nume e deocamdata necunoscut: este vorba de hotelul Bulevard, aflat in posesia proprietarilor rafinariei Rafo Onesti, care sunt pe ultima suta de metri cu renovarea hotelului. Acesta va fi clasificat la patru stele si va avea 72 de camere, dupa cum spune Marius Voloschi, directorul hotelului.
    Dincolo de aceste proiecte, precum si de cele care ar fi trebuit sa se deschida in 2007 si au fost amanate pentru la anul (cum ar fi Radisson SAS sau primul hotel de doua stele al Continental Hotels), hotelurile care se pregatesc pentru 2008 sunt de dimensiuni mici spre medii. Pentru primavara, se anunta lansarea hotelului Carol, cu 80 de camere, dezvoltat de omul de afaceri Teodor Meita (care detine restaurantul-club McMoni’s) si un Golden Tulip, dezvoltat de Nord Group, cu o investitie de 12 milioane de euro in zona de nord a orasului. Tot la anul, firma lui Marasoiu se va ocupa de constructia si lansarea celui de-al doilea hotel al dealerilor Sony in Romania, care detin deja hotelul Tulip Inn din zona centrala a Capitalei. „Acest al doilea hotel al proprietarilor de la Tulip Inn va avea 136 de camere si va fi un hotel boutique, situat in zona de vest a Capitalei“, spune Paul Marasoiu, precizand ca, la patru stele, si acesta va fi afiliat retelei Golden Tulip.

    Cum piata bucuresteana pare ca inca isi ia avant pentru dezvoltari mai mari pentru viitorul apropiat, afilierile la lanturi internationale merg mai bine pentru moment in tara. Malin Malineanu, care anunta inca de la sfarsitul anilor ’90, la lansarea lantului hotelier Best Western in Romania, ca va ajunge la 10 hoteluri afiliate in cativa ani, va atinge aceasta cifra abia la sfarsitul acestui an. „Principala cauza a faptului ca afilierile nu au mers mai repede este faptul ca multi dintre proprietarii de hoteluri nu au inteles ce presupune o afiliere si nu au venit spre noi“, spune Malineanu, care a preferat ca hotelierii sa vina si sa solicite ei afilierea. Al noualea hotel Best Western a fost afiliat luna trecuta, la 12 kilometri de Sibiu. „Fantanita Haiducului este inceputul povestii noastre de dragoste cu Sibiul“, sustine Malineanu, care este in discutii destul de avansate pentru afilierea a inca unui hotel in Sibiu. Insa nu acesta va fi numarul zece al lantului, ci un hotel din Baia Mare. „De fapt, suntem in discutii avansate cu inca trei hoteluri, dar cel din Baia Mare va fi probabil primul dintre acestea“, spune Malineanu.