Tag: evenimente

  • CALENDAR. Evenimente în perioada 17-23 februarie

    17.02
    Reuniunea Eurogroup (Bruxelles)

    18.02
    BCE prezintă balanţa de plăţi a zonei euro în dec. 2013

    18.02
    Reuniunea Ecofin (Bruxelles)

    19.02
    Eurostat anunţă statistica producţiei în construcţii pentru UE şi zona euro în dec. 2013

    19.02
    CE adoptă noi reguli privind ajutorul de stat pentru aeroporturi şi companii aeriene

    20.02
    DG-ECFIN prezintă indicatorul încrederii consumatorilor din UE pentru luna februarie

    20-21.02
    Consiliul pentru Competitivitate al UE (Bruxelles)

    23.02
    Marea Adunare de Dragobete (Muzeul Satului, Bucureşti)

    23.02
    Spectacol de dans: “Shadowland” cu Pilobolus Dance Theater (Sala Palatului, Bucureşti)

    până la 2.03
    “Arhefanii. Expoziţie de Paolo Tait” (MŢR, Bucureşti)
     

  • CALENDAR. Evenimente în perioada 10-16 februarie

    10.02
    Reuniunea Consiliului pentru Afaceri Externe al UE

    11.02
    INSSE prezintă datele privind cifra de afaceri în serviciile pentru firme în dec. 2013

    11.02
    Forumul European pentru Concurenţă 2014 (Bruxelles)

    11.02
    Conferinţa primarilor din UE pe tema liberei circulaţii a persoanelor (Bruxelles)

    11-12.02
    Summitul Aviaţiei UE-ASEAN (Singapore)

    12.02
    Eurostat publică datele privind producţia industrială în UE şi zona euro în decembrie 2013

    13.02
    Concert Alternosfera/Metalhead Alt.Rock Awards 2014 (Club Colectiv, Bucureşti)

    14.02
    INSSE anunţă estimarea-semnal privind PIB în T4 2013

    14.02
    Eurostat difuzează statistica comerţului exterior pentru UE şi zona euro în dec. 2013

    15.02
    Concert pop-rock LED Apple din Coreea (Turbohalle, Bucureşti)

    până la 23.02
    Jocurile Olimpice de Iarnă (Soci, Rusia)

    până la 26.02
    Expoziţia “O incursiune cronologică în istoria Roşiei Montane” (MŢR, Bucureşti)
     

  • CALENDAR. Evenimente în perioada 3-9 februarie

    3.02
    Seminar Consiliul BEI – societatea civilă (Luxembourg)

    4.02
    Şedinţa de politică monetară a CA al BNR, cu dezbaterea noului Raport asupra inflaţiei

    4.02
    Eurostat publică situaţia preţurilor producţiei industriale în dec. 2013 în UE şi zona euro

    4.02
    INSSE publică nr. de călătorii internaţionale înregistrate la frontierele României în 2013

    5.02
    Eurostat difuzează cifrele privind comerţul cu amănuntul în UE şi zona euro în dec. 2013

    5.02-2.03
    Expoziţia “În urma acului. Românii de peste Bug” (MŢR, Bucureşti)

    9.02
    Concert de fado Dulce Pontes (Sala Palatului, Bucureşti)

    până la 15.02
    Exponatul lunii: Ordinul Unirii (MNIR, Bucureşti)

    până la 28.02
    Expoziţia “Paul Gavarni, un imagier al mondenităţii” (MNAR, Bucureşti)

  • JO de la Soci costă cât ultimele 13 Olimpiade la un loc

    Fiecare eveniment din cadrul Jocurilor Olimpice de la Soci va costa peste 500 milioane dolari, de aproape patru ori mai mult decât în cazul ediţiei de acum şase ani, de la Beijing. Bugetul iniţial a fost de 12 miliarde dolari, iar creşterile exagerate ale costurilor au fost puse pe seama corupţiei şi a risipei, notează qz.com. Suma totală cheltuită este mai mare decăt costurile combinate ale ultimelor treisprezece Jocuri Olimpice.

    O analiză derulată de Bent Flyvbjerg şi Allison Stewart, din cadrul Oxford, a arătat că la toate Jocurile Olimpice din 1960 şi până în prezent organizatorii au estimat un buget iniţial care a fost depăşit. În medie, evenimentele au costat de trei ori mai mult decât anticipaseră organizatorii.

    Jocurile Olimpice de iarnă vor avea loc la Soci în perioada 7-23 februarie 2014. Învăluit într-o aură de nesiguranţă, evenimentul va fi boicotat de o serie impresionantă de sportivi care protestează astfel împotriva unor legi de la Kremlin.

  • CALENDAR. Evenimente în perioada 27 ianuarie – 2 februarie

    28.01
    INSSE publică tendinţele în evoluţia activităţii economice pentru lunile ianuarie-martie

    28.01
    Summitul Rusia-UE (Bruxelles)

    28.01
    Reuniunea Ecofin (Bruxelles)

    28.01
    Concert Iced Earth (The Silver Church, Bucureşti)

    30.01
    Reuniunea internaţională “Dezvoltarea durabilă a economiei albastre a Mării Negre” (Hotel Marriott, Bucureşti)

    30.01
    DG-ECFIN difuzează sondajul privind încrederea consumatorilor şi climatul de afaceri din zona euro şi UE în luna ianuarie

    31.01
    INSSE publică datele privind şomajul BIM în dec. 2013

    31.01
    Eurostat anunţă estimarea de inflaţie pentru zona euro în luna ianuarie

    31.01
    Clubbing: Simian Mobile Disco (Palatul Ghika, Bucureşti)

    1-2.02
    ShortsUP – Weekendul Comediei Scurte (Cinema Patria, Bucureşti)

  • CALENDAR. Evenimente în perioada 20-26 ianuarie

    22.01
    CE adoptă Planul de acţiune pentru renaşterea industriei europene

    22.01
    Eurostat anunţă datele privind datoria publică în UE şi zona euro în T3 2013

    23.01
    BCE prezintă balanţa de plăţi a zonei euro în noiembrie 2013

    23.01
    DG-ECFIN prezintă indicatorii de încredere a consumatorilor în UE şi zona euro pentru luna ianuarie

    24.01
    Prezentarea celor 11 proiecte de inovaţii în domeniul industriei apei care au primit finanţare UE de 50 mil. euro (Bruxelles)

    24.01
    Concert de Ziua Unirii – Zdob şi Zdub (Hard Rock Cafe, Bucureşti)

    până la 2.02
    Expoziţia “Resturi şi rosturi. Saşii în Transilvania: o istorie comună” (MŢR, Bucureşti)

    până la 25.02
    Expoziţia “Familia Gurei” – trei meşteri iconari lipoveni (Muzeul Satului, Bucureşti)

    până la 30.03
    Expoziţia “Aurul şi argintul antic al României” (MNIR, Bucureşti)

  • DHL, noul partener al Cirque du Soleil

    DHL devine astfel partenerul logistic oficial al companiei de divertisment şi va susţine activităţile desfăşurate pentru evenimentele din turneul Cirque du Soleil din intreaga lume. DHL va oferi, de asemenea, suport logistic international pentru sediul central al Cirque du Soleil din Montreal, Canada. Parteneriatul celor doua brand-uri, lideri de piata ai industriei in care activeaza presupune activitati de marketing si branding comun dedicate atat clientilor, cat si partenerilor si angajatilor. 

     “Ambele companii s-au dezvoltat din spirit antreprenorial si au devenit in timp  branduri de renume international, prin angajamentul de a cuceri noi frontiere si a satisface cat mai bine cerintele publicului. Suntem nerabdatori sa contribuim activ la performanta Cirque du Soleil prin operatiunile pe care DHL le va efectua in spatele scenei.” , a declarat Ken Allen, CEO al DHL Express.

    “Turneul mondial se desfasoara in peste 150 de locatii de pe 6 continente, de aceea partea logistica este vitala pentru noi si pentru succesul Cirque du Soleil. Prin alegerea DHL ca partener logistic oficial, suntem incantati ca avem oportunitatea de a lucra cu un brand care impartaseste aceleasi valori si aceeasi performanta ca si noi. Suntem nerabdatori sa integram serviciile DHL in operatiunile noastre de distributie si sa extindem impreuna experienta Cirque du Soleil catre un public nou, catre noi piete.” , a declarat Finn Taylor, Senior Vice President, Touring Shows, Cirque du Soleil.

    Principalele solicitari ale Cirque du Soleil se refera la transportul materialelor necesare pentru spectacole intre locatiile turneelor, utilizand transport aerian, maritime, rutier si servicii vamale. Un singur spectacol implica transportul a pana la 80 de containere. Compania canadiana solicita, de asemenea, o serie de servicii standard pentru activitatile sale curente, precum transportul unor pachete mici, servicii speciale de depozitare sau distributie a materialelor publicitare.

    La cele 19 spectacole Cirque du Soleil care vor avea loc in intreaga lume in turneul din 2014  se asteapta o audienta de 15 milioane de spectatori.

     

  • Opinie Dragoş Pătroi: Perspectivele economice ale anului 2014

    – alegerile europarlamentare şi cele prezidenţiale, fapt ce va orienta atenţia şi preocupările decidenţilor publici către activităţile politice, de tip electoral. În aceste condiţii, este de aşteptat (evident, nu şi de dorit!) ca implementarea unor măsuri pragmatice în sectorul economic să fie alterată de luarea unor decizii emoţionale (pur electorale şi fără suport real în economie), cum ar fi – spre exemplu – canalizarea resurselor financiare publice mai mult către cheltuieli sociale şi mai puţin spre investiţii.

    – obligaţia de rambursare a sumei de aproximativ
    5,6 miliarde euro aferente serviciului datoriei publice, care – deşi nu reprezintă un vârf de sarcină – constituie totuşi un efort major, mai ales în condiţiile în care nu putem vorbi încă de o creştere economică sustenabilă, care să garanteze un flux constant de resurse către bugetul general consolidat.

    În lipsa unor măsuri curajoase şi radicale care să încurajeze sectorul investiţional, este de aşteptat să asistăm la o încetinire a ritmului de creştere a PIB-ului (comparativ cu anul 2013), cu menţinerea totuşi – mai mult din inerţie – a unui trend pozitiv (dar undeva până în 1%). În măsura în care perspectivele de revenire ale cererii interne nu sunt dintre cele mai optimiste – în special la nivelul nu al tendinţei, ci al solvabilităţii acesteia – probabil că această creştere economică va fi susţinută de cererea externă, fapt ce se va concretiza printr-o creştere, destul de fragilă, la nivelul valoric al exporturilor.

    Această uşoară creştere la nivelul valoric al exporturilor, analizată în mod corelativ cu obligaţia de rambursare a serviciului datoriei publice şi fără a înregistra modificări majore la nivelul comportamental al consumatorilor (intern versus import), va stabiliza probabil cursul de schimb valutar (pe fondul unei uşoare devalorizări), undeva în jurul valorii de 4,7 lei / euro.

    În circumstanţele date, totul va depinde de atitudinea guvernului în promovarea şi satisfacerea unor pomeni electorale în schimbul voturilor. Îmi place să cred că actualul cabinet are discernământul necesar şi nu va sacrifica actuala stabilitate relativă la nivel macroeconomic de dragul câtorva procente în plus la alegeri. Modul de structurare a bugetului de stat pe anul 2014 – atât la nivelul veniturilor, cât şi al cheltuielilor – mă îndreptăţeşte să fiu optimist, mai ales din perspectiva continuării procesului de restructurare la nivelul redimensionării aparatului bugetar.

    Scăderea constantă, pe parcursul întregului an 2013, a nivelului dobânzii de refinanţare a BNR (până la un nivel de 4,25%, valabil din 6 noiembrie 2013) nu cred că va avea efectul constant în accesarea de credite, orientate spre noi investiţii. În lipsa dacă nu a unei relaxări fiscale, măcar a unei predictibilităţi a legislaţiei fiscale, este de aşteptat o oarecare expectativă în care să se afle investitorii, chiar şi din perspectiva deznodământului electoral (fără a asista la intrări sau ieşiri masive de capital la nivelul investiţiilor directe, autohtone sau străine). Mai mult chiar, cred că va continua, şi în anul 2014, tendinţa de pressing suplimentar pe încasările bugetare, fapt ce se va concretiza prin posibile majorări discrete de impozite (cum ar fi reducerea unor sume deductibile din bazele impozabile), fară efecte vizibile la nivelul percepţiei publice imediate, şi astfel de natură a preîntâmpina tulburări sociale masive, mai ales într-un an electoral.

    Pe de altă parte, să nu uităm că economia românească este cuplată la economia Comunităţii Europene şi nu poate urma decât trendul evolutiv general al acesteia – de stagnare în principal şi de mici revirimente sectoriale.

    Pericolul în anul 2014 va veni din partea fenomenului inflaţionist. Pe fondul introducerii sau creşterii (directe sau indirecte) de noi impozite şi taxe, precum şi al majorării tarifelor la unele utilităţi, evident vor apărea revendicări salariale (mai mult sau mai puţin justificate, dar asta e deja altă discuţie), din dorinţa populaţiei de conservare a puterii de cumpărare. În acest context, în măsura în care ritmul de creştere a veniturilor populaţiei (per ansamblu, indiferent de forma sub care se realizează) va devansa ritmul de creştere a productivităţii, diferenţa aferentă ne putem aştepta să fie acoperită inclusiv prin aruncarea pe piaţă a aşa-numiţilor bani fierbinţi (în speţă, emisiunea monetară fără acoperire).

    În opinia mea, perspectivele economice ale anului 2014 depind, în mod esenţial, de capacitatea şi de disponibilitatea executivului de a sacrifica chiar ţintele de deficit bugetar, cu scopul însă de a reporni motoarele economiei, prin suplimentarea cererii interne guvernamentale (la nivel investiţional, evident). E singura şansă, deoarece sectorul privat nu mai are puterea să o facă, chiar cu riscul de a nu trece clasa, când ne va scoate FMI-ul la tablă, să ne întrebe dacă ne-am făcut lecţiile!



    DRAGOŞ PĂTROI (consultant fiscal, cadru universitar asociat ASE Bucureşti)

  • CALENDAR. Evenimente în perioada 13-19 ianuarie

    13-16.01
    Sesiunea plenară a Parlamentului European (Strasbourg)

    14.01
    INSSE prezintă cifra de afaceri din serviciile prestate companiilor în nov. 2013

    14.01
    Eurostat difuzează datele despre producţia industrială în UE şi zona euro în nov. 2013

    15.01
    Comisia Europeană adoptă noile linii directoare în materie de ajutor financiar de stat pentru firme (Bruxelles)

    16.01
    Eurostat prezintă indicii preţurilor de consum în UE şi zona euro în dec. 2013

    18.01
    “Lacul lebedelor pe gheaţă” cu Baletul pe gheaţă din Sankt-Petersburg (Sala Palatului, Bucureşti)

    până la 19.01
    Expoziţia “Imagini din Marea Britanie. 100 de ani de artă a peisajului din colecţia British Council” (MNAR, Bucureşti)

    până la 2.02
    Expoziţia foto “Invazie ’68 Praga” – Josef Koudelka (MNAC, Bucureşti)

  • Vedetele CES 2014: maşinile care se conduc singure, Michael Bay, Steam Machines, Marissa Mayer, dronele şi computerele care vă ghicesc starea de spirit

    Ca la fiecare Început de an, CES a dat tonul pentru pasionaŢii de tehnologie, prezentând cele mai interesante tendinţe din următorul an. Cea mai mare expoziţie de electronice şi IT a adus în lumina reflectoarelor cele mai noi produse şi tehnologii pe care pariază în acest an industria de pro-fil, de la televizoare cu ecran flexibil la automobile care conduc singure, ceasuri, ochelari şi alte ac-cesorii „smart“, drone, computere care se vor a fi revoluţionare, sisteme biometrice şi servicii cloud.
    Tabloid.

    Dincolo de televizoare, maşini şi gadgeturi, CES 2014 a fost marcat de o gafă de proporţii a regizorului Michael Bay („Transformers“), de atacurile directorului general al T-Mobile USA John Legere la adresa rivalilor de la AT&T, dar şi de numeroasele vedete chemate de companii pentru a le promova produsele şi pentru a le anima conferinţele.

    Michael Bay, angajat de Samsung să prezinte noile televizoare cu ecrane flexibile ale companiei sud-coreene, a plecat nervos de pe scenă, nereuşind să improvizeze după defectarea prompterului. Gafa s-a viralizat imediat pe reţelele sociale şi ar putea fi în final pozitivă pentru Samsung, deoarece a atras probabil mai multă atenţie asupra produselor sale decât o prezentare bine regizată, fără inci-dente.

    Conferinţele susţinute de diverşi CEO, precum Marissa Mayer (Yahoo), John Chambers (Cisco) şi Kazuo Hirai (Sony), au fost condimentate cu intervenţii ale unor vedete şi personalităţi, ca realiza-toarea de comedie Sarah Silverman sau creatorul serialului „Breaking Bad“, Vince Gilligan.
    CEO-ul T-Mobile USA, John Legere, a ironizat AT&T atât pe Twitter, cât şi în timpul unei confer-inţe de la CES, după ce fusese dat afară, cu câteva zile înainte, de la o petrecere a companiei.

    Directorul general al Dish Networks, Joe Clayton, a urcat pe scenă însoţit de cinci mascote în costume de canguri, pentru a sublinia eforturile de protecţie a mediului ale companiei sale.
    Salon auto. CES a servit, din nou, şi ca minisalon auto, mărci precum BMW, Audi şi Toyota prezentând tehnologii de pilot automat, maşini conectate la internet, cu aplicaţii inspirate de smart-phone-uri, dar şi alte concepte prin care speră să definească automobilul viitorului.

    După cum au subliniat companiile, tehnologiile automate au mai degrabă rolul de a prelua de la şofer, în anumite condiţii, sarcinile obositoare sau complexe, precum menţinerea direcţiei la drum drept sau parcarea laterală, iar „maşina care conduce singură“ este încă departe de a deveni reali-tate, având în vedere atât raţiuni tehnice, cât şi obstacole de natură legală.

    BMW a atacat pe două flancuri. Pe de o parte, compania a prezentat un nou sistem de parcare automată, laterală sau cu spatele, care nu necesită contribuţia conducătorului auto dincolo de apăsarea unui buton. Tehnologia, cuminte şi conservatoare în raport cu cealaltă demonstraţie a BMW, ar putea fi disponibilă ca opţiune cu modelul electric i3 în numai câteva luni.