BusinessMagazin

Tag: energie

  • Semnal de alarmă. Luni, la prânz, România consuma sub 6.000 MW de energie, un nivel extrem de redus

    Datele Transelectrica pentru prima jumătate a anului arată că România şi-a redus cererea de energie cu 8%, procentele lunare de scădere variind între 6% şi 12%. Cum consumul de energie scade văzând cu ochii, România a reuşit să redevină exportator net de energie în această perioadă. Deşi redobândirea statului de exportator de energie ar fi o veste îmbucurătoare, scăderea consumului devine în realitate o problemă.

    Rapoartele Transelectrica arată că o bună parte din această scădere se explică prin temperaturile mai mari de la începutul anului, Europa având, din fericire în contextul geopolitic actual, o iarnă neobişnuit de caldă. Dar în al doilea trimestru al anului, scăderea consumului de energie a fost cauzată mai ales de încetinirea activităţilor economice, previziunile pentru România de creştere a PIB pentru primăvara 2023 fiind de 3,2 %, comparativ cu 4,7 % cât s-a înregistrat în perioada similară a anului anterior, se arată în raportul semestrial al Transelectrica.

    „Scăderea consumului de energie electrică cu aproximativ 7% în primele 7 luni ale anului faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut este o veste extrem de îngrijorătoare“, spune Corneliu Bodea, CEO Adrem şi preşedintele Centrului Român al Energiei. O scădere a consumului de energie atât de amplă ascunde o scădere importantă la nivelul consumatorilor industriali, susţinută şi de scăderea producţiei industriale, explică antreprenorul.

    „E criză. Marii consumatori industriali pur şi simplu nu mai reuşesc să vândă“, spune un analist din domeniul energiei.

    La rândul său, Bodea spune că deşi din punctul de vedere al preţului lucrurile par mai calme acum faţă de anul trecut, este bine să nu scăpăm din vedere faptul că energia este semnificativ mai scumpă faţă de nivelul cu care industria era obişnuită în 2017. „Ne aflăm într-un moment foarte dificil deoarece industria are nevoie de timp pentru a se alinia la noile costuri generate de creşterea preţurilor la energie. Vorbim de 30-40 euro în 2017 faţă de 90-100 euro astăzi, dar şi de costurile cu forţa de muncă“, spune antreprenorul.

    Efectele unui consum mic

    Acestea fiind cauzele, implicaţiile unui consum redus de energie sunt majore, mai ales în contextul în care România vrea 10.000 de MW noi în energia verde până în 2030, relansarea proiectului nuclear de la Cernavodă (alţi 1.400 MW) sau tranziţia de la cărbune spre gaz la Complexul Energetic Oltenia.

    „Scăderea consumului va afecta apetitul de investiţii în sectorul producţiei de energie electrică, iar lipsa de măsuri pentru a stimula creşterea industrială se va traduce în ieşiri de pe piaţa respectivă a jucătorilor mari“, crede Corneliu Bodea. Businessul Adrem, fondat în urmă cu 30 de ani de Corneliu Bodea alături de fratele său Adrian Bodea, are în prezent în jur de 1.000 de angajaţi care fac parte din cele trei companii care formează grupul: Adrem Invest, Adrem En­gineering şi Adrem Link.

    Mai departe, însuşi sistemul de transport şi distribuţie este afectat, pentru că volumele mai mici înseamnă de fapt venituri mai reduse, lucru care tot în investiţii mai modeste se traduce. „Reducerea consumului de energie electrică afectează în principal componenta de transport şi distribuţie care vehiculează cantităţi mult mai mici, având costuri în creştere. În consecinţă, riscul este ca aceste componente să înregistreze venituri mult reduse, ceea ce se va traduce în tarife mai mari.“

    În acest peisaj, inclusiv creşterea accelerată a prosumatorilor poate deveni o problemă. „Creşterea nivelului producţiei de la prosuma­tori va agrava situaţia de mai sus. Scăderea consumului modifică echilibrul între energia produsă în bandă (surse de producţie de energie constante) versus energia regenerabilă şi creşte ponderea celei din urmă. În acest mod, reţelele vor putea gestiona mult mai greu asigurarea unui mix cât mai verde în lipsa investiţiilor în reţele inteligente“, mai explică Bodea.

    Analiza datelor disponibile arată evoluţii pe termen scurt de necrezut pentru segmentul prosumatorilor din România, fără discuţie aceasta fiind cea mai interesantă poveste de urmărit din sectorul energetic local. Doar în primele şase luni din 2023, numărul prosumatorilor a escaladat de la circa 40.000, câţi erau la finele lui 2022, la peste 77.600, capacitatea lor crescând de peste 2,3 în intervalul analizat, până la 973 MW.

    Cum poate creşte consumul?

    Problema este că dincolo de piaţa prosumatorilor, investiţiile concrete în energie rămân limitate.“Consumul de energie trebuie să crească din alte sectoare, din partea de transport sau de încălzire“, indică specialiştii din domeniu posibile soluţii de a repune consumul de energie pe un trend ascendent. Calculele ZF făcute pe baza datelor Eurostat arată că la nivelul anului 2021, doar 25% din consumul final de energie al UE era asigurat de energia electrică. Din nou, statele nordice stau bine la acest capitol, Norvegia având un procent de peste 51% de electrificare a economiei sale, în timp ce România avea un procent de numai 16%.

    De exemplu, la finalul lunii mai, numărul autoturismelor electrice din parcul auto naţional a depăşit pragul de 30.000, arată datele furnizate de consultanţii de la Roland Berger, acestea reprezentând mai puţin de 0,4% din totalul autovehiculelor înmatriculate. Pe zona de încălzire, România se bazează pe mai ales pe gaze şi lemne, ponderea energiei electrice fiind nesemnificativă. Practic electrificarea transportului şi a încălzirii sunt două direcţii majore care pot contribui la relansarea consumului de energie.

  • ​Energie pentru viaţă: gospodării izolate în Munţii Bârgăului din Bistriţa Năsăud au pentru prima dată curent electric după ce o asociaţie din energie le-a instalat panouri fotovoltaice

    Cinci gospodării din zona Munţilor Bârgăului din Bistriţa Năsăud, şi care nu au fost racordate niciodată la reţeaua de electricitate, deşi locuitorii sunt persoane în vârstă, chiar şi 97 de ani, sau copii de 9-10 ani, beneficiază din această vară de curent electric cu sprijinul unor voluntari. De acum, pentru ei diferenţa dintre întuneric şi lumină, atunci când se înnoptează afară, va fi făcută de simpla apăsare a unui întrerupător.

    Asociaţia Energia Inteligentă a anunţat recent că a finalizat cea de-a şasea etapă a proiectului „Energie pentru Viaţă” prin care au fost montate panouri fotovoltaice în gospodării izolate din comuna Prundul Bârgăului, judeţul Bistriţa Năsăud.

    Casele beneficiare ale proiectului nu au fost racordate niciodată la reţeaua de electricitate, iar locuitorii lor sunt persoane în varstă şi copii – o bunică ce îşi creşte cu bucurie cei doi nepoţi părăsiţi de mamă, oameni bătrâni cu casuţe curate şi grădini îngrijite, cel mai în vârstă fiind o femeie de 97 de ani.

    ”Deşi pentru marea noastră majoritate este considerată „normalitate”, în continuare foarte multe persoane nu au încă acces la energie electrică. Consider că este de datoria noastră, a tuturor, să ne implicăm în proiecte cu impact asupra societăţii, care pot face o diferenţă, fie că vorbim de autoritaţi ale statului, de mediul privat sau de ONG-uri, pentru că doar împreuna putem aduce o schimbare în bine în viaţa semenilor noştri. O societate poate evolua doar arătând grijă faţă de oameni şi mediu”, spune Dumitru Chisăliţă, Preşedinte al Asociaţiei Energia Inteligentă.

    Lansat în vara anului 2021 cu ocazia împlinirii a cinci ani de activitate a Asociaţiei Energia Inteligentă, proiectul „Energie pentru Viaţă” a fost primit cu mult entuziasm şi a beneficiat de sprijin financiar care a făcut posibilă derularea lui în şase etape: localitatea Întregalde, Judeţ Alba, (iunie 2021), sat Puntea Lupului, Judeţ Harghita (octombrie 2021), comunele Năruja şi Vintileasca, Judeţ Vrancea (septembrie 2022), satul Valea Rotundă, comuna Dealu, Judeţ Harghita (decembrie 2022), comunele Leşu (iunie 2023) şi Prundul Bârgăului (iulie 2023), ultimele două aflate în judeţul Bistriţa Năsăud.

    „Prin proiectul „Energie pentru viaţă” am creat mediu optim pentru dezvoltarea resursei umane, concomitent cu protejarea naturii – am aprins lumina în casele oamenilor, folosind energie din surse regenerabile. Le mulţumim pentru implicare tuturor celor care ne susţin şi sperăm să nu ne oprim aici, ci să continuăm acest proiect şi în anii următori”.

    În România, ţară europeană, în secolul XXI, potrivit unei estimări a Ministerului Energiei pe baza datelor colectate de la Consilii Judeţene si Prefecturi, în 2018 peste 52,000 de gospodării nu aveau curent electric, multe dintre acestea aflându-se în zone izolate.

    Deşi necesare, investiţiile pentru conectarea gospodăriilor la reţeaua de electricitate nu demonstrează criteriul de eficienţă, adică nu aduc beneficii operatorului de distribuţie, aşadar va mai trece mult timp până când curentul electric va ajunge şi aici.

    Toate finanţările pentru montarea de panouri fotovoltaice exclud gospodăriile care se găsesc la mai puţin de 2 km de reţeaua de energie existentă. Astfel, circa 9000 de gospodării din România nu au nici o speranţă de a vedea energia electrică.

    Prin proiectul ”Energie pentru viaţă”, Asociaţia Energia Inteligentă şi-a propus atât atragerea finanţărilor necesare montării de panouri fotovoltaice în case izolate, care nu au avut niciodată curent electric, cât şi tragerea unui semnal de alarmă asupra numărului mare de gospodării neelectrificare care se găsesc în România la ora actuală. Implicarea tuturor susţinătorilor proiectului pe parcursul celor şase etape ale acestei iniţiative a adus o schimbare în bine, iar energia a putut să apară în viaţa tuturor beneficiarilor.

  • De ce nu mai consumă energie România şi care sunt implicaţiile: Ne aflăm într-un moment foarte dificil, cu impact direct pe investiţii

    ♦ În cursul zilei de ieri, în jurul prânzului, România consuma sub 6.000 MW de energie, un nivel foarte redus comparativ cu anii anteriori ♦ Pentru a înţelege şi mai bine acest nivel scăzut al consumului, capacităţile de producţie ale României pe zona de energie sunt de 18.000 MW, doar Hidroelectrica având peste 6.600 MW ♦ De ce nu mai consumă energie România şi care sunt implicaţiile pentru un sector care vrea să atragă investiţii de miliarde de euro în unităţi noi, dar pentru care aparent nu mai există cerere?

    Datele Transelectrica pentru prima jumătate a anului arată că România şi-a redus cererea de energie cu 8%, procentele lunare de scădere variind între 6% şi 12%. Cum consumul de energie scade văzând cu ochii, România a reuşit să redevină exportator net de energie în această perioadă. Deşi redobândirea statului de exportator de energie ar fi o veste îmbucurătoare, scăderea consumului devine în realitate o problemă. Rapoartele Transelectrica arată că o bună parte din această scădere se explică prin temperaturile mai mari de la începutul anului, Europa având, din fericire în contextul geopolitic actual, o iarnă neobişnuit de caldă. Dar în al doilea trimestru al anului, scăderea consumului de energie a fost cauzată mai ales de încetinirea activităţilor economice, previziunile pentru România de creştere a PIB pentru primăvara 2023 fiind de 3,2 %, comparativ cu 4,7 % cât s-a înregistrat în perioada similară a anului anterior, se arată în raportul semestrial al Transelectrica.

    „Scăderea consumului de energie electrică cu aproximativ 7% în primele 7 luni ale anului faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut este o veste extrem de îngrijorătoare“, spune Corneliu Bodea, CEO Adrem şi preşedintele Centrului Român al Energiei. O scădere a consumului de energie atât de amplă ascunde o scădere importantă la nivelul consumatorilor industriali, susţinută şi de scăderea producţiei industriale, explică antreprenorul.

    „E criză. Marii consumatori industriali pur şi simplu nu mai reuşesc să vândă“, spune un analist din domeniul energiei.

    La rândul său, Bodea spune că deşi din punctul de vedere al preţului lucrurile par mai calme acum faţă de anul trecut, este bine să nu scăpăm din vedere faptul că energia este semnificativ mai scumpă faţă de nivelul cu care industria era obişnuită în 2017. „Ne aflăm într-un moment foarte dificil deoarece industria are nevoie de timp pentru a se alinia la noile costuri generate de creşterea preţurilor la energie. Vorbim de 30-40 euro în 2017 faţă de 90-100 euro astăzi, dar şi de costurile cu forţa de muncă“, spune antreprenorul.

     

    Efectele unui consum mic

    Acestea fiind cauzele, implicaţiile unui consum redus de energie sunt majore, mai ales în contextul în care România vrea 10.000 de MW noi în energia verde până în 2030, relansarea proiectului nuclear de la Cernavodă (alţi 1.400 MW) sau tranziţia de la cărbune spre gaz la Complexul Energetic Oltenia.

    „Scăderea consumului va afecta apetitul de investiţii în sectorul producţiei de energie electrică, iar lipsa de măsuri pentru a stimula creşterea industrială se va traduce în ieşiri de pe piaţa respectivă a jucătorilor mari“, crede Corneliu Bodea. Businessul Adrem, fondat în urmă cu 30 de ani de Corneliu Bodea alături de fratele său Adrian Bodea, are în prezent în jur de 1.000 de angajaţi care fac parte din cele trei companii care formează grupul: Adrem Invest, Adrem En­gineering şi Adrem Link.

    Mai departe, însuşi sistemul de transport şi distribuţie este afectat, pentru că volumele mai mici înseamnă de fapt venituri mai reduse, lucru care tot în investiţii mai modeste se traduce. „Reducerea consumului de energie electrică afectează în principal componenta de transport şi distribuţie care vehiculează cantităţi mult mai mici, având costuri în creştere. În consecinţă, riscul este ca aceste componente să înregistreze venituri mult reduse, ceea ce se va traduce în tarife mai mari.“

    În acest peisaj, inclusiv creşterea accelerată a prosumatorilor poate deveni o problemă. „Creşterea nivelului producţiei de la prosuma­tori va agrava situaţia de mai sus. Scăderea consumului modifică echilibrul între energia produsă în bandă (surse de producţie de energie constante) versus energia regenerabilă şi creşte ponderea celei din urmă. În acest mod, reţelele vor putea gestiona mult mai greu asigurarea unui mix cât mai verde în lipsa investiţiilor în reţele inteligente“, mai explică Bodea.

    Analiza datelor disponibile arată evoluţii pe termen scurt de necrezut pentru segmentul prosumatorilor din România, fără discuţie aceasta fiind cea mai interesantă poveste de urmărit din sectorul energetic local. Doar în primele şase luni din 2023, numărul prosumatorilor a escaladat de la circa 40.000, câţi erau la finele lui 2022, la peste 77.600, capacitatea lor crescând de peste 2,3 în intervalul analizat, până la 973 MW.

     

    Cum poate creşte consumul?

    Problema este că dincolo de piaţa prosumatorilor, investiţiile concrete în energie rămân limitate.“Consumul de energie trebuie să crească din alte sectoare, din partea de transport sau de încălzire“, indică specialiştii din domeniu posibile soluţii de a repune consumul de energie pe un trend ascendent. Calculele ZF făcute pe baza datelor Eurostat arată că la nivelul anului 2021, doar 25% din consumul final de energie al UE era asigurat de energia electrică. Din nou, statele nordice stau bine la acest capitol, Norvegia având un procent de peste 51% de electrificare a economiei sale, în timp ce România avea un procent de numai 16%. De exemplu, la finalul lunii mai, numărul autoturismelor electrice din parcul auto naţional a depăşit pragul de 30.000, arată datele furnizate de consultanţii de la Roland Berger, acestea reprezentând mai puţin de 0,4% din totalul autovehiculelor înmatriculate. Pe zona de încălzire, România se bazează pe mai ales pe gaze şi lemne, ponderea energiei electrice fiind nesemnificativă. Practic electrificarea transportului şi a încălzirii sunt două direcţii majore care pot contribui la relansarea consumului de energie.

     

  • Ameninţată din exterior de SUA şi China, Uniunea Europeană se confruntă şi cu scindări interne. Franţa şi Germania se contrazic pe cele mai importante teme ale tranziţiei verzi. „Este aproape o chestiune de supravieţuire politică”

    O dispută pe tema energiei nucleare pare să stârnească resentimente între guvernele de la Paris şi Berlin, scrie Bloomberg. Chiar dacă preţurile la energie electrică s-au redus de la maximele înregistrare anul trecut, poziţiile celor două ţări devin tensionate din cauza planului Uniunii Europene de a deveni carbon neutral.

    „Guvernele de la Paris şi Berlin caută soluţii pentru a furniza energie electrică la cel mai mic cost”, a declarat Christian Egenhofer, senior researcher la CEPS think-tank în Brussels. „Este aproape o chestiune de supravieţuire politică”.

    Preţurile la energie electrică rămân o problemă explozivă pentru guvernul lui Emmanuel Macron, zguduit acum cinci de proteste ale vestelor galbene. Nici cancelarul Ofaz Scholz nu este într-o situaţie mai bună din cauza unei reforme din primăvară menită să îndepărtăze utilizarea combustibililor fosili în mediul rezidenţial. Partidele de opoziţie din ambele ţări preiau acum subiectul.

    Germania s-a opus interzicerii maşinilor pe combustie internă din cauza unei excepţii pentru combustibilii bio, iar Franţa militează activ pentru considerarea energiei nucleare ca fiind curată. Planul ar permite guvernului să apeleze la noi surse de finanţare pentru a prelungi durata de viaţă a reactoarelor.

    Germania blochează iniţiativa străduindu-se să-şi reconstruiască propriul sistem energetic după încetarea livrărilor de gaz ruseşti de anul trecut şi închiderea completă a reactoarelor nucleare. Cea mai mare economie a Europei este îngrijorată că Franţa ar putea reduce semnificativ preţurile la energie electrică.

    Fară energie la preţuri accesibile, Germania se teme că firmele mari consumatoare de curent electric vor investi în altă parte şi „vom pierde această bază industrială”, a explicat vice cancelarul Robert Habeck. „Ideea nu este că Franţa are centrale nucleare, dar că operatorul acestora poate oferi preţuri sub valoarea de piaţă”.

    UE nu îşi poate permite acum un conflict cu ţările care compun nucleul industrial al Europei. Noile politici ale preşedintelui american ameninţă competitivitatea europeană, iar investigaţia lansată recent asupra subvenţiilor chinezeşti în industria EV reflectă o anxietate crescută faţă de superputerea asiatică.

  • (P) E.ON oferă soluţii fotovoltaice la cheie pentru mediul de business al viitorului

    E.ON Energie România mai adaugă un client B2B în portofoliu şi un partener de încredere în lupta împotriva poluării.  Don Pedro, unul dintre cei mai mari jucători pe piaţa de hârtie tissue din ţară, cu o cifră de afaceri de peste 114 milioane de lei, deţine acum un sistem de generare a energiei electrice prin panouri fotovoltaice care ajunge la o valoare de peste 1.038.286 de euro.

     

    Cum legăm parteneriate sănătoase de business?

    E.ON a construit pentru Don Pedro o Centrală Electrică Fotovoltaică la cheie, care are drept obiectiv producerea energiei electrice utilizând energia solară. Centrala permite companiei Don Pedro să-şi asigure cu forţe proprii o mare parte din energia electrică necesară pentru obţinerea produselor igienico-sanitare din hârtie, dar mai ales, să susţină protejarea mediului prin reducerea amprentei sale de carbon.

    Parteneriatele pe care E.ON le construieşte cu segmentul de clienţi B2B se bazează pe încredere, corectitudine, respectarea promisiunilor şi dezvoltare continuă pentru a satisface nevoile de business şi de mediu. Încrederea şi împărtăşirea unor valori comune transformă clasicele colaborări în poveşti de succes pe termen lung, pentru business, pentru planetă, pentru oameni.

     

    Costuri reduse şi grijă pentru viitor cu E.ON Photovoltaic

    Fiecare business care alege soluţia completă E.ON Photovoltaic, indiferent de dimensiunea lui, are puterea de a schimba în bine viitorul şi de a-şi optimiza costurile cu energia pe termen lung.

    „Suntem bucuroşi că am reuşit să demarăm acest proiect cu E.ON Energie România deoarece suntem conştienţi de importanţa protejării mediului. Am investit în linii de producţie de ultimă generaţie, cu consum redus de energie electrică, iar la începutul anului 2020 am înlocuit centralele pe bază de combustibili fosili cu pompe de căldură pentru climatizare. Noua centrală fotovoltaică ne asigură o sursă independentă de energie şi ne ajută în acelaşi timp să ne îndeplinim obiectivele de protecţie a mediului”, afirmă Petrişor Lazăr, Director General Don Pedro.

    Centrala Electrică Fotovoltaică include sisteme de energie solară montate pe acoperişurile celor 10 clădiri care formează unitatea de producţie Don Pedro, situată în localitatea Ruda, comuna Budeşti din judeţul Vâlcea, şi produce în total 858,96 kwp, reprezentând 30% din necesarul total de energie al companiei. Instalaţia aferentă centralei cuprinde un sistem de monitorizare prin intermediul căruia se pot supraveghea şi analiza starea şi rezultatele operaţionale, atât local cât şi de la distanţă.

    În prezent se lucrează la implementarea etapei 5 a proiectului care va adăuga încă 100 kwp la cantitatea de energie produsă de Don Pedro.

     

    Planurile ambiţioase nu se opresc aici.

    Într-un parteneriat de business construit pe încredere şi dorinţa de schimba puţin câte puţin lumea, totul se petrece pe un sens dublu. Don Pedro doreşte extinderea proiectului fotovoltaic până în punctul în care, pe lângă acoperirea propriului consum, va putea injecta înapoi în reţeaua publică energie verde.

     

  • România Eficientă: Renovarea energetică a şcolilor trebuie să devină o prioritate în România, în contextul în care doar 15% din suprafaţa construită din învăţământ a fost renovată până în 2020

    Renovarea energetică a şcolilor trebuie să devină o prioritate în România, în contextul în care doar 15% din suprafaţa construită din învăţământ a fost renovată până în 2020, iar majoritatea clădirilor nu pot asigura un mediu optim pentru elevi şi sunt ineficiente energetic, potrivit datelor oficiale citate de România Eficientă, program derulat de Energy Policy Group (EPG), cu sprijinul OMV Petrom.

    „Şcolile sunt parte din infrastructura socială critică a unei societăţi şi avem o nevoie uriaşă de investiţii în acest sector. Este esenţial să asigurăm în unităţile de învăţământ cele mai bune condiţii pentru copii. Numeroase studii în domeniu arată ce impact au condiţiile din şcoli asupra performanţei de învăţare a elevilor şi chiar asupra sănătăţii acestora. Despre «sindromul şcolilor bolnave» nu se vorbeşte suficient în România. Încurajăm dezbaterile publice pentru a se înţelege importanţa acestui subiect şi a face o prioritate naţională din renovarea clădirilor şcolare, inclusiv a celor din mediul rural, mai neglijate şi subfinanţate decât cele din oraşe. Şcolile eficiente energetic sunt şcoli mai sănătoase. Arătăm acest lucru prin renovările la standarde ridicate realizate prin programul România Eficientă. Sunt modele pe care le dorim replicate cât mai mult la nivel naţional”, declară Radu Dudău, preşedinte EPG şi coordonator al programului România Eficientă.

    La nivel naţional, sunt înregistrate 18.000 de clădiri ce aparţin instituţiilor de învăţământ, ocupând o suprafaţă totală construită de peste 16,6 milioane metri pătraţi, din care doar 15% a fost renovată până în 2020, potrivit datelor cuprinse în Strategia Naţională de Renovare pe Termen Lung (noiembrie 2020). Vechimea şi ineficienţa acestora se reflectă în facturile ridicate la energie: şcolile sunt cei mai mari consumatori de energie (354 kWh/m2/an), în alte sectoare consumul variind de la 200 la 250 kWh/m2/an, potrivit unui studiu EPG (2021).

    Ineficienţa energetică a clădirilor este strâns corelată cu probleme privind confortul termic şi calitatea aerului din sălile de clasă. Împreună cu nivelul de zgomot şi iluminatul, aceştia sunt parametri care influenţează semnificativ performanţa, atenţia şi capacitatea de concentrare a elevilor. Cercetări realizate în clădirile şcolare au demonstrat că o calitate inadecvată a aerului în clasă determină un risc crescut de boli respiratorii şi alte simptome legate de sănătate (precum dureri de cap, oboseală, tuse, strănut, iritarea ochilor, a nasului, ameţeli, greaţă etc.).

    În România, pe fondul deficitului de investiţii, unele şcoli se confruntă cu probleme grave precum igrasie şi mucegai, condiţii improprii ce au un impact direct asupra sănătăţii elevilor expuşi pe o perioadă îndelungată la acestea. Totodată, o analiză realizată în 2020 de EPG pe baza datelor Ministerului Educaţiei, culese prin platforma siiir.edu.ro, a arătat că 1.874 de şcoli nu aveau apă curentă.

    Un prim pas pentru atingerea unui nivel înalt de performanţă energetică a clădirilor şcolare este renovarea anvelopei clădirii, pentru a se reduce pierderile termice, deci consumul de energie necesar pentru încălzire şi emisiile de carbon aferente. Aceste intervenţii trebuie combinate cu instalarea unor sisteme de încălzire eficiente şi a unor soluţii de ventilare mecanică cu recuperare de căldură, măsură ce conduce totodată la îmbunătăţirea calităţii aerului interior. Sălile de clasă sunt spaţii mai aglomerate decât alte locuri de muncă, precum clădirile de birouri, de aceea o ventilaţie adecvată este esenţială, inclusiv pentru a împiedica răspândirea virusurilor.

    Un alt pas prin care se obţine atât diminuarea necesarului de energie pentru răcire, cât şi un confort termic sporit în zilele cu temperaturi ridicate, este instalarea unor sisteme de umbrire, precum jaluzele exterioare reglabile. Pentru eficientizarea cheltuielilor cu electricitatea şi asigurarea unui iluminat de calitate, soluţia implementată la cele două şcoli şi recomandată ca model este instalarea unui sistem modern de iluminat cu LED-uri, ce au un consum redus de energie.

     

  • Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, într-o vizită la Universitatea Politehnică Bucureşti: Nu văd o tară mai potrivită decât România pentru a pioniera tehnologia SMR în Europa. Suntem într-o cursă, iar Nuclearelectrica este ”calul” meu preferat

    România are o lungă istorie în sectorul nuclear şi nu văd o tară mai potrivită pentru a pioniera tehnologia SMR în Europa, cu atât mai mult cu cât avem Nuclearelectrica, compania care operează cele mai de succes reactoare din lume şi care are oameni sufficient de îndrăzneti pentru a prelua acest nou proiect, a declarat ministrului Energiei, Sebastian Burduja, într-un discurs la Universitatea Politehnică Bucuresti, cu ocazia simulării noilor reactoare nucleare modulare de dimensiuni mici (SMR).

    La eveniment a participat şi secretarul de stat american John Kerry.

    ”Secretarul American John Kerry vorbea de o cursă în sectorul energetic. Iar timpul este esenţial. Şi mi-am amintit de Willie Shoemaker, unul dintre cei mai mari jochei din lume. Când s-a pensionat, el a fost întrebat cum a reuşit să câştige atât de mult. Şi a răspuns ”Îmi place să călăresc cai buni”. Şi mie îmi place. Iar în această cursă, avem nevoie de o pistă, de cai şi de jochei. Cred că avem o pistă bună în România. Suntem a la răscruce de drumuri şi asta nu ne-a ajutat mereu în istorie. Este o poziţie strategică. Este o trambulină pentru viitoarea reconstrucţie a  Ucrainei. Şi vom avea nevoie de multă energie pentru asta şi de multă industrie.  Este o ţară care are o istorie lungă în sectorul nuclear, de care suntem foarte mândri. Nu aş vedea o ţară mai potrivită decât aceasta pentru a pioniera în Europa această tehnologie incredibilă, pentru care suntem foarte recunoscători. Deci acum avem pista”, a spus Sebastian Burduja.

    El a comparat Nuclearelectrica, operatorul centralei de la Cernavodă şi partener în proiectul noilor reactoare de mici dimensiuni de la Doiceşti, cu un cal câştigător, alături de compania americană NuScale, producătorii tehnologiei SMR.

    Ce a mai declarat ministrul Energiei:

    ►Avem şi caii? Cred că îi avem. ”Calul” meu preferat, şi sunt părtinitor pentru că suntem acţionari majoritari, este Nuclearelectrica, condusă de un om extraordinar, Cosmin Ghită, prieten bun, şi de echipa lui minunată. Este o companie care operează cele mai de succes reactoare din lume. Există un clasament de 440 de reactoare nucleare, iar Unitătile 2 şi 1 de la Cernavodă ocupă locurile 1 şi 3 în lume, la siguranţa şi eficienţă.  Şi sunt suficient de îndrăzneţi pentru a prelua  acest nou proiect. Şi ei ”călăresc” alături de alţi ”cai ” grozavi. NuScale, o companie uimitoare cu o tehnologie demonstrată .

    Multă lume mi-a spus la Washington , inclusiv secretarul Kerry, ”Lucraţi cu NuScale într-un ritm accelerat, faceţi-o mai repede”

    ►Apoi sunt 4 alte companii americane care sunt implicate în proiect şi desigur Nova, companie românească  care a fost pionier în multe lucruri noi şi suntem fericiţi să lucrăm împreună pe o serie de proiecte.  Au realizat deja 80 MW de energie solară.

    ►Şi ultima parte, dar nu cea din urmă, avem nevoie de ”jochei”.  Şi asta nu este mereu cea mai uşoară parte. Dar avem aceşti tineri care vor liderii de mâine. Vă rog să duceţi la bun sfârşit acest vis pe care îl aveţi. De asta sunteti aici. Pentru a-l realiza. Şi este o oportunitate minunată, cu prilejul acestui parteneriat special pe care îl avem cu SUA, pentru a îndeplini acest vis în România.

    ►Nuclearelectrica a angajat recent peste 500 de oameni. Ei vor continua să angajeze. Deci nu trebuie să plecaţi.  De fapt acesta va fi primul SMR din Europa. Deci nu există un loc mai bun pentru voi pentru a merge mai departe cu acest vis.

    ►Şi ultima, dar nu cea din urmă. Şi aceasta este partea cea mai grea, este leadesrship-ul politic. Şi politicienii din camera asta ştiu şi rezonează cu mine.  Ca ministru al Energiei de două luni am descoperit că este un minister foarte complicat. Pentru că este greu să livrezi beneficii tangibile pentru cetăteni, pe termen scurt. Am făcut paşi importanţi , iar roadele acestor paşi le vom vedea de acum în câteva decenii. Miza nu a fost niciodată mai mare .  Putem promova impreună suficientă dorinţă politică aici, în SUA, în toate ţările partenere pentru a face acest vis să se întâmple.  Nu va fi pentru alegerile viitoare, va fi pentru următoarea generatie.

    ►Deseori vorbesc cu Cosmin Ghiţă şi echipa lui despre acest proiect şi mereu pun întrebări pentru că nu ştiu multe despre enegie încă şi câteaodată ei îmi zic: ”Nu ştim încă. Vom afla!” Şi mi-a adus aminte despre o poveste pe acare am auzit-o, poate este adevăr, poate un mit, despre o altă cursă, cursa către Lună. Care a fost iniţiată de un lider, preşedintele Kennedy. Şi într-un discurs despre lună a spus: ”Până la sfârşitul acestui deceniu, vom pune primul om pe lună”.  După acest discurs, cel mai apropiat consilier al lui i-a spus: Domnule Preşedinte, tocmai aţi anunţat că vom pune un om pe lună până la sfârşitul deceniului. Nu ştim cum!”. Şi Kennedy a spus: ”Ştiu, dar vom afla!”.


     

     

  • Bulgaria, noul star energetic sau noul paria?

    La Începutul acestui an, un acord pe 13 ani pentru tranzitul a 1,5 miliarde de metri cubi de gaze na­turale pe an din Turcia către Bulgaria era semnat de compania de stat bulgară Bulgargaz şi cea de stat din Turcia BOTAS.

    La acea vreme, analiştii comen­tau că acordul dintre Bulgaria şi Turcia deschide un nou coridor de gaze din Turcia către ţările din Bal­cani şi UE. Bulgargaz căpăta dreptul de a cumpăra GNL, care urma să fie descărcat la cinci terminale turceşti de GNL şi mai apoi tranzitat către Bulgaria via reţeaua de gaze turcească.

    Separat, Bulgaria are un contract pe termen lung pentru importul a un miliard de metri cubi de gaze din Azerbaidjan pe an la preţuri favora­bile, iar guvernul bulgar deţine o participaţie în cadrul terminalului de GNL aflat în construcţie în Alexan­droupolis, de unde vor intra cel puţin 0,5 miliarde de metri cubi pe an, potrivit Euractiv.

    Dacă Turcia îşi va împlini ambi­ţiile de a deveni hub energetic ma­jor, iar Azerbaidjanul îşi va creşte livră­rile, Bulgaria ar putea deveni un star energetic. Ţara este lăudată şi de un­guri, care văd în aceasta un partener vital în domeniul energiei. Va exista o nevoie în creştere de capacităţi de tranzit de gaze naturale prin Bulgaria, a subliniat recent mi­nistrul maghiar al afacerilor externe şi comerţului Peter Szijjarto, con­form Hungary Today.

    „În condiţiile în care intenţionăm să cumpărăm din ce în ce mai multe gaze naturale din Azerbaidjan şi Turcia, vom avea nevoie în creştere de capacităţi de tranzit prin Bulga­ria“, a declarat acesta.

    Ungurii au încheiat la rândul lor recent un acord de import de gaze din Turcia. În opinia Centrului de Analiză a Politicii Europene, Turcia reprezintă „păpuşa sinistră a Rusiei“ în ceea ce priveşte gazele.

    Acordul cu Ungaria ar putea fi în realitate parte dintr-o schemă com­plexă şi sinistră prin care volume în creştere de gaze ruseşti vor tranzita Turcia pentru a inunda Europa Cen­trală şi de Est, blocând diversificarea reală a surselor de energie, scrie CEPA.

    În mod ironic, Turcia ar putea fi folosită de Rusia pentru a-şi muşa­ma­liza livrările de gaze. Acordurile semnate de Turcia cu Bulgaria şi Ungaria evită specificarea surselor de gaze.

    Acordul încheiat de turci cu Bul­garia în ianuarie era deja unul con­tro­versat, iar Energy Intelligence a anunţat recent că Comisia Europeană „analizează îndeaproape“ dacă termenii acestuia nu încalcă regulile antitrust ale UE.

    Există de asemenea temeri că acordul ar putea crea un canal ilicit pentru importurile de gaze ruseşti în UE.

     

  • Apar primele dezvăluiri: NN Pensii, care investeşte economiile de pensie a două milioane de români, a publicat în raportul pe iulie ce investiţie are la Hidroelectrica: 1,37 miliarde de lei, adică 2,82% din perla energiei

    NN Pensii, cel mai mare fond de pensii private obligatorii Pilon II din Romania, a publicat marţi dimineaţă situaţia detaliată a investiţiilor aferente lunii iulie, care include expunerea pe care administratorul fondului a luat-o la Hidroelectrica (H2O) odată cu listarea companiei la Bursa de Valori Bucureşti, cât şi restul investiţiilor în alte companii precum OMV Petrom (SNP), Nuclearelectrica (SNN) şi Banca Transilvania (TLV).

    Astfel, la 31 iulie 2023, NN Pensii avea investiţii de 1,37 mld. de lei la Hidroelectrica, echivalentul a 3,52% din activul net. Spre comparaţie, cea mai mare investiţie în acţiuni la BVB a NN Pensii era la OMV Petrom, 1,79 mld. lei, adică 4,6%, urmată de Banca Transilvania cu 1,45 mld. lei, adică 3,76%.

    Este important de menţionat că investiţia la Hidroelectrica include subscrierea în timpul ofertei şi, dacă a fost cazul, eventualele achiziţii ulterioare de pe Bursa de Valori. Investiţia NN Pensii la H2O echivalează cu o deţinere de 2,82% din companie.

    Producătorul de energie electrică are o capitalizare bursieră de 50,25 mld. lei, acţiunile fiind tranzacţionate la 111,9 lei. În ultima săptămână, acţiunile H2O au urcat cu 0,6% pe tranzacţii de 50,4 mil. lei.

    În această săptămână, toate fondurile de pensii îşi vor publica deţinerea la Hidroelectrica, având în vedere că este final de lună. Într-o opinie recent publicată în ZF, Dan Armeanu, vicepreşedinte ASF, spunea că fondurile de pensii Pilon II şi III au aproximativ 10% din Hidroelectrica.

    550.000 de români care virează o parte din salariu la BRD Pensii au devenit în vară acţionari ai Hidroelectrica: fondul a investit 59 mil. lei în acţiuni ale companiei

     

    Mai jos, raportul NN Pensii privind portofoliul de acţiuni de la finele lunii iulie:

     

     

     

     

  • Sondaj: Peste 70% dintre români cred că poluarea este o problemă majoră, dar majoritatea dintre ei nu ar fi dispuşi să facă investiţii sau să plătească mai mult pentru surse de energie curată

    Peste 70% dintre români cred că poluarea este o problemă majoră pe plan local, în timp ce peste 25% sunt de părere că este o problemă destul de importantă, dar majoritatea dintre ei (57%) nu ar fi dispuşi să facă investiţii sau să plătească mai mult pentru surse de energie curată, arată un sondaj realizat de CIS Gaz, companie românească activă în industria gazelor naturale.

    Totodată, peste 80% dintre români consideră că energia regenerabilă este foarte importantă sau destul de importantă pentru sustenabilitatea economiei în anii care vor urma, iar peste 90% atrag atenţia că ar trebui făcute mai multe investiţii pentru a creşte sustenabilitatea sistemului energetic.

    În acest context, peste 65% dintre români consideră că printre primele vizate de aceste investiţii ar trebui să fie reţeaua de transport şi distribuţie şi instalaţiile, urmate de starea conductelor şi ţevilor (aproape 31%).

    Chiar dacă marea majoritate a participatilor la sondaj cred că poluarea este o problemă în România, mai mult de jumătate dintre ei nu ar investi în surse de energie curată, chiar dacă 1 din 2 români indică energia produsă de panourile solare ca fiind tipul de energie pe care ar prefera să-l folosească.

    „Sustenabilitatea economică este o prioritate pentru companii şi guverne de pe întreaga planetă, şi pe bună dreptate. Reducerea impactului asupra mediului înconjurător este foarte importantă dacă vrem să lăsăm în urmă, pentru copiii noştri, o lume mai bună şi mai curată”, spune Sebastian Călugăr, CEO CIS Gaz.

    Sondajul privind percepţia românilor asupra problemelor sistemului energetic a fost desfăşurat, la nivel naţional, în iunie 2023 prin platforma iVox, pe un eşantion total de 1.383 de utilizatori de internet din România. Puţin peste 50% dintre participanţi sunt bărbaţi, peste 48% au vârsta de cel puţin 45 de ani, iar peste 86% locuiesc în mediul urban.